5,707 matches
-
copilului. De unde întemeierea unei pedagogii a îndreptării, care va domina mult timp istoria educației occidentale, până în secolul al XIX-lea, cu toată contestarea de către unii medici și filosofi. De altfel, putem crede că ideea naturalității violenței infantile, fixată în cadrul unei agresivități înnăscute, își are rădăcinile în definiția occidentală a omului și a relațiilor pe care acesta le întreține cu descendenții. În această concepție, esențială este o categorie majoră a limbii și gândirii, "vârsta rațiunii", care decide asupra unei împărțiri radicale ce
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
percepția copiilor despre climatul școlar, în funcție de anul în care au fost interogați. Tabelul 32. Comparație a aprecierii "climatului școlar" de către elevii din ciclul 3 al școlii elementare în Franța (eșantion redresat, 1995-2003) Evoluție Generală Elevi Învățători Alți adulți Violență Cartier Agresivitate Învățământ 1995 3,94 3,66 4,20 3,86 3,33 3,87 4,01 4,63 2000 3,90 3,73 4,17 4,23 3,24 3,67 4,01 4,60 2003 3,94 3,71
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
măsurăm climatul școlar al unităților de învățământ utilizând opt scări, pe care se autopoziționează elevii: ambianța generală a școlii (variabilă notată în tabel ca "generală"), relațiile între elevi, relațiile elevi-învățători, relațiile cu ceilalți adulți, violența percepută, aprecierea cartierului din jur, agresivitatea între elevi și învățători, modul cum se învață în școală. De exemplu, întrebarea despre relațiile între elevi: "Cum ți se pare ambianța între elevi?" are cinci răspunsuri posibile: foarte proastă, nu prea bună, medie, bună, excelentă. Fiecare treaptă are un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cifră din tabel corespunde mediei date de elevii întrebați, în funcție de anul în care li s-a aplicat chestionarul. În fapt, 6 variabile din 8 sunt perfect stabile. Numai două variabile prezintă o schimbare semnificativă: variabilele "relații cu ceilalți adulți" și "agresivitate între elevi și învățători". Rezultatele din 1995 erau deja excelente, iar între timp s-au îmbunătățit și mai mult în ce privește relațiile între elevi și adulții din școală. Numărul elevilor foarte mulțumiți de relațiile cu învățătorii este foarte mare: peste 80
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mare: peste 80% consideră că aceste relații sunt bune sau foarte bune, proporție care nu variază între 1995 și 2000 sau 2003. Foarte puțini consideră că aceste relații sunt proaste. Remarcabilă este și scăderea descrisă de elevi a relațiilor de agresivitate între ei și învățători. Am trecut de la ceva mai mult de 10% dintre elevi care descriau o agresivitate puternică la ceva mai mult de 5%. Adică, în rezultatele deja foarte încurajatoare, o scădere la jumătate a elevilor care notează această
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și 2000 sau 2003. Foarte puțini consideră că aceste relații sunt proaste. Remarcabilă este și scăderea descrisă de elevi a relațiilor de agresivitate între ei și învățători. Am trecut de la ceva mai mult de 10% dintre elevi care descriau o agresivitate puternică la ceva mai mult de 5%. Adică, în rezultatele deja foarte încurajatoare, o scădere la jumătate a elevilor care notează această agresivitate. Invers, s-a ajuns de la 38% dintre elevi care considerau că nu există deloc agrsivitate la aproape
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
între ei și învățători. Am trecut de la ceva mai mult de 10% dintre elevi care descriau o agresivitate puternică la ceva mai mult de 5%. Adică, în rezultatele deja foarte încurajatoare, o scădere la jumătate a elevilor care notează această agresivitate. Invers, s-a ajuns de la 38% dintre elevi care considerau că nu există deloc agrsivitate la aproape 50%. În privința acestei variabile, notăm un progres regulat în 2000, apoi în 2003. O schimbare notabilă și foarte semnificativă este cea a relațiilor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sau neapartanența la o zonă de educație prioritară. Tabelul 34. Compararea evoluției "climatului școlar" văzută de elevii din ciclul 3 al școlii elementare (eșantion total) în funcție de apartenența la o ZEP ZEP/ non-ZEP evoluție Generală Elevi Învățători Alți adulți Violență Cartier Agresivitate Învățământ ZEP 1995 3,93 3,59 4,20 3,97 2,79 3,45 3,61 4,58 ZEP 2000 3,85 3,72 4,15 3,95 2,77 3,64 3,90 4,67 ZEP 2003 3
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că relațiile lor cu învățătorii sunt bune sau foarte bune. Imaginea învățătorului a progresat în ZEP, egalând, în privința unui item, performanțele școlilor obișnuite: aprecierea modului de învățare a progresat în ZEP. De asemenea, elevii din ZEP percep o diminuare a agresivității elevi-învățători între 1995 și 2003, diminuare regulată în timp, de vreme ce era deja notabilă în 2000. În fine, foarte semnificativă este ameliorarea relațiilor cu ceilalți adulți, care atinge un nivel egal cu al școlilor din afara ZEP. Se poate nota așadar, în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
s-au îmbunătățit și se apropie de cele ale școlilor obișnuite, ele au, în medie, rezultate mai dificile în ce privește sentimentul de insecuritate; de altfel, la itemul "violență", diferența statistică este cea mai semnificativă, urmată, în ciuda unei evidente ameliorări, de itemul "agresivitate elevi-învățători" și de viziunea asupra cartierului, mult mai negativă în zonele de educație pioritară. Această inegalitate în fața sentimenului de insecuritate este și o inegalitate în fața victimizărilor. Variabilele de victimizare sunt corelate social, în funcție de apartenența sau nu la o școală din
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cu atât climatul este mai bun, iar victimizarea și violența sunt mai puțin puternice. Cu cât aceste cerculețe sunt mai în josul figurii (de fapt, al axei 2), cu atât mai puternic este sentimentul de securitate exprimat de variabilele "violență percepută, agresivitate elevi-profesori și perceperea cartierului". La stânga, fără nici o surpriză, 7 școli situate în ZEP în cartiere constituite din ansambluri mari de locuințe cu chirie moderată, în dreapta, 7 școli din cartiere mai degrabă favorizate sau de clasă mijlocie. Cele rurale sunt grupate
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
accentuat. În 1995, 21% dintre gimnaziștii din ZEP și 17% din celelalte evaluau negativ relația elev-profesor: acum au ajuns la 28% în ZEP și la 18% în afara ZEP. Elevii din școlile populare par să fie martori la o creștere a agresivității împotriva profesorilor, în timp ce aceasta pare să se diminueze în școlile obișnuite: în ZEP, elevii care descriu o agresivitate puternică împotriva profesorilor au ajuns de la 22% la 25%, iar în afara ZEP putem nota o diminuare, tot de trei procente, de la 15
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
ajuns la 28% în ZEP și la 18% în afara ZEP. Elevii din școlile populare par să fie martori la o creștere a agresivității împotriva profesorilor, în timp ce aceasta pare să se diminueze în școlile obișnuite: în ZEP, elevii care descriu o agresivitate puternică împotriva profesorilor au ajuns de la 22% la 25%, iar în afara ZEP putem nota o diminuare, tot de trei procente, de la 15% la 12%. Efectul cumulat al acestor evoluții contrarii a mărit considerabil diferența de percepere a acestei agresivități, numărul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o agresivitate puternică împotriva profesorilor au ajuns de la 22% la 25%, iar în afara ZEP putem nota o diminuare, tot de trei procente, de la 15% la 12%. Efectul cumulat al acestor evoluții contrarii a mărit considerabil diferența de percepere a acestei agresivități, numărul elevilor din ZEP care mărturisesc o agresiune puternică în relația cu profeosrii fiind ceva mai mult decât dublu (un elev din patru, față de un elev din opt). La fel se întâmplă și în perceperea învățării școlare (modul în care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
socio-profesionale defavorizate sau sunt inactivi (Rondeau și Trancart, 1996). Această categorizare socială este sistematic agravantă, confirmând, dacă mai era nevoie, apăsarea excluziunii sociale. Astfel, în școlile sensibile relația cu profesorii este, de departe, cea mai negativă, nivelul de percepere a agresivității și violenței este cel mai puternic și tot aici găsim cei mai mulți elevi agresați și cei mai mulți agresori și, în fine, cei mai mulți elevi care cred că "totul merge prost". Pe scurt, ca să fim exacți, climatul școlar se degradează o dată cu accentuarea excluziunii sociale
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
maximă Reducere (%) 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În seria Științele Educației au mai apărut: • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvărneanu • Creativitatea pentru studenți și profesori, Ana Stoica Constantin • Consiliere educațională, Elena Dimitriu-Tiron • Educația în economia de piață, Florea Voiculescu • Elemente de didactică a activităților de educare a limbajului, Angelica Hobjilă • Managementul clasei, Emil Stan
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și educație. Spre deosebire de Mead și Cooley, Freud a considerat că ființele umane se nasc cu anumite impulsuri naturale ori nevoi comportamentale. Teoria freudiană vede procesul socializării ca o luptă între aceste impulsuri naturale (cu accent pe cele sexuale și ale agresivității) și așteptările societății. Potrivit lui Freud, viața oamenilor dominată de această luptă trece prin ceea ce el a numit etapele psihosexuale. Putem deci spune că în lucrările acestui faimos psihiatru și psihanalist, procesul socializării ființei umane este abordat din perspectiva teoriei conflictului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
teoreticieni sociali au prevăzut că incidența violenței asupra soțiilor cu poziție socială ridicată va fi în declin, un studiu a descoperit că soțiile cu status social înalt pot în realitate declanșa insecuritatea masculină, astfel rezultând un nivel mai mare al agresivității. Copiii agresați sunt în mod obișnuit prea imaturi să scape de această situație, dar femeile bătute adesea stau în situații abuzive prin propria alegere. Motivele se întind de la dependența economică, la inabilitatea să vadă alternative la situație considerând-o fără
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
str. Trandafirilor nr. 43, tel 0265/250581 Librăria Romulus Guga, str. Trandafirilor nr. 23, tel. 0265/261739 TIMIȘOARA Librăria Mihai Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/494123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Colecția Didactica: • Agresivitatea în școală, Laurențiu Șoitu, Cornel Hăvîrneanu, 240 pag., 114.000 lei • Comunicarea, Denis McQuail, 248 pag., 98.000 lei • Crestomație de istorie universală, vol.1, Vasile Cristian, Lăcrămioara Iordăchescu, Mirela Popescu, 208 pag., 95.000 lei • Curs de obstetrică și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
excelență masculin politicului, „modelele comportamentale politice” fiind „proiectate drept comportamente masculine” (Pasti, 2003, p. 217). Se poate vorbi despre o masculinitate instituționalizată în politică, instituțiile politice fiind formate și fundamentate de bărbați. Discursul politic românesc rămâne dominat de violență și agresivitate. Sfera politicii este considerată nepotrivită pentru femei din cauza perceperii acesteia ca un mediu corupt și murdar (45% dintre respondenții Barometrului de Gen din 2000 sunt de această părere). Există încă modelul unui erou atotputernic unic și, prin urmare, politica românească
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
nu fie un „complot”, ci ar putea implica un raționament de tipul „problemele mele sunt și ale altora”. O structură politică masculină propune propriul sistem de valori, cultura sa de grup, socializarea făcându-se cu reguli bazate pe valori specifice: agresivitate, competiție, în care femeile nu au acces, iar „cu cât sunt mai multe femei, cu atât crește probabilitatea ca libertatea lor de a se comporta așa cum sunt (feminin sau altfel) să fie mai mare, pentru că nu mai sunt marginalizate” (Popescu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
al sexelor în planul acesta al discursurilor rostite, este răbufnirea feminină închisă constrângător de o societate patriarhală misogină. Negustorul, dar și hangiul, alți pelerini din universul Povestirilor din Canterbury, trăiesc experiența unor căsnicii nefericite, soțiile lor se remarcă prin violență, agresivitate, autoritate și dorință de a controla totul. Certăreața soție a lui Harry este cu totul diferită de răbdătoarea Prudenția, eroina din Povestirea lui Melibeus: violentă și militînd pentru o atitudine feminină defensivă, vrea să schimbe rolurile dintre sexe. Toate femeile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care deține tainele cunoașterii. Bătrâna oferă acele informații în legătură cu ritualul iubirii și necesitatea unei moralități care vor duce la schimbarea cavalerului în bine și îi vor dărui posibilitatea fericirii.431 Personajele feminine dominau în satire prin forța cuvântului și prin agresivitate, aveau indiscutabil o putere care le făcea remarcate, dar în povestirile sentimentale deveneau suverane asupra inimilor masculine, datorită calităților lor. Alison reușește să manipuleze povestirea astfel încât să atace tot ce era misogin în cultura epocii: bătrâna este agresivă, are abilitatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
resemnare, femeia își acceptă poziția subordonată în societate și astfel pare a fi ușor controlată și manipulată de cei care se află în ierarhia cetății.”1003 La Boccaccio, personajul feminin ni se înfățișa mult mai limitat, mai restrâns, dominat de agresivitate, șiretenie și fățărnicie, caracteristici pe care, în poemul lui Chaucer, i le-am atribui lui Pandar. Mai puțin influențată de ceilalți și având mai multă fermitate, Criseida din Il Filostrato doar superficial pare a avea nevoie de un protector. Cresida
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al sexelor în planul acesta al discursurilor rostite, este răbufnirea feminină închisă constrângător de o societate patriarhală misogină. Negustorul, dar și hangiul, alți pelerini din universul Povestirilor din Canterbury, trăiesc experiența unor căsnicii nefericite, soțiile lor se remarcă prin violență, agresivitate, autoritate și dorință de a controla totul. Certăreața soție a lui Harry este cu totul diferită de răbdătoarea Prudenția, eroina din Povestirea lui Melibeus: violentă și militînd pentru o atitudine feminină defensivă, vrea să schimbe rolurile dintre sexe. Toate femeile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]