122,471 matches
-
moșierească ce au existat în această lungă perioadă de timp n-au oprit procesul de populare în această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est, dealurile mici cu vegetație de silvostepă și cu terenuri bune pentru agricultură din zona centrală, ca și pădurea cu numeroasele izvoare din zona înaltă a dealurilor din vestul Depresiunii Huși (respectiv din cuprinsul bazinului Lohan) au făcut ca populația de aici să nu părăsească, niciodată definitiv, acest teritoriu, ci doar să se
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
exemplu, satele Oltenești, Târzii). Remarcabilă este gruparea satelor noi, de împroprietărire, pe valea Lohanului și a Crasnei (exemplu, Satu Nou, la circa 2,5 km NE de Crețești, pe dreapta Lohanului). După 1966, criza agrară indusă de cooperativizarea forțată a agriculturii, într-o regiune în cea mai mare parte improprie pentru marea cultură, îmbinată cu creșterea atractivității urbane și a altor state europene (mai ales Italia, Spania, Portugalia), în funcție de ritmul accelerat al industrializării și cu prăbușirea sporului natural, a declanșat un
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
obștii. Acele vetre de sat erau înconjurate de două zone: (1) pădurea, izlazul și terenurile nedesțelenite care puteau fi folosite de oricine după cum dorea; (2) un teren aflat în imediata apropiere a vetrei de sat pe care se practica o agricultură mai avansată, bazată pe rotații și asolamente bienale sau trienale, și unde toți sătenii erau obligați „să practice aceleași asolamente, să execute muncile agricole la date fixate colectiv și să permită, după strângerea recoltei, liberul pășunat în miriște al vitelor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
să practice aceleași asolamente, să execute muncile agricole la date fixate colectiv și să permită, după strângerea recoltei, liberul pășunat în miriște al vitelor satului - chiar de la un sat la altul” (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Fiecare gospodărie practica agricultura pe fiecare dintre cele trei zone agricole menționate - locul de lângă casă, cel de lângă vatra satului și terenurile nedesțelenite. În aceste condiții, exploatarea agricolă autonomă era imposibilă (Stahl, 1998, vol. I, p. 13). Această obște omogenă, afirmă Stahl (1998, vol. II
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
elementele specifice nivelului constituțional și cele ale nivelului alegerii colective care afectau sistemele de resurse, voi analiza în continuare modul în care aceste sisteme de resurse erau exploatate, respectiv regulile operaționale care funcționează în reglementarea acelor situații. Evoluția tehnică a agriculturii a avut loc în patru trepte: (1) prima etapă corespunde unei exploatări primitive bazate pe desțelenire și defrișare permanentă. În lipsa unor tehnici avansate, terenurile astfel obținute puteau fi exploatate un număr limitat de ani, întrucât deveneau infertile și erau abandonate
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
3) a treia etapă este ceva mai elaborată, constând în alternanța a două culturi de cereale într-un an (de primăvară și toamnă), iar în următorul an terenul era lăsat ca ogor negru; (4) a patra etapă este cea a agriculturii moderne. Conform lui Stahl (1998, vol. I, pp. 269-271), tehnicile agricole derivau din necesități sociale. Tehnica desțelenirilor și defrișărilor permanente a fost posibilă doar atâta timp cât grupul era foarte restrâns și închis. Tehnicile specifice următoarelor etape au apărut ca urmare a
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
superioară, se formează două și apoi trei astfel de țarini în care tipurile de culturi alternau într-un ritm prestabilit cu ogorul . În acest sistem, fiecare gospodărie trebuie să aibă cel puțin două loturi, câte unul în fiecare tarla. Pe măsură ce agricultura progresează, cucerește noi suprafețe și se instalează statornic pe ele, an după an, terenul rămas pentru pășunat scade. „Nu mai este posibil, deci, ca păscutul în ogor să rămână nereglementat și se caută fie o plafonare a drepturilor de păscut
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
este o creație a întregii colectivități, a muncii la comun. Drumurile nu constituiau o problemă atâta vreme cât pădurea și izlazul erau predominante. Singura regulă era că nu există nicio regulă, oricine trece pe oriunde. Problemele în privința drumurilor încep în momentul practicării agriculturii și pășunatului pe locuri îngrădite. O regulă deosebit de interesantă pe care o remarcă Stahl referitor la modul în care se decidea pe unde va trece drumul este aceea de a respecta traseele statornice pe care le urmează vitele instinctiv atunci când
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ca doar cei prinși să plătească. În ceea ce privește paza animalelor, regulile erau diferite. De exemplu, oile erau păzite de ciobani plătiți, iar porcii erau păziți, pe rând, de către săteni. De asemenea, existau reguli în privința hranei animalelor provocate de stadiul primitiv al agriculturii. De exemplu, nu era permisă hrănirea porcilor cu porumb, în special în perioade de secetă. Acest lucru era posibil doar cu aprobarea domniei (Stahl, 1998, vol. I, pp. 244-246). Mutând discuția asupra pădurii ca sistem de resurse care furnizează lemn
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
tehnică mai devastatoare era aceea a incendierii pădurii. Atunci când a fost interzisă de către stat, sătenii profitau de incendiile naturale și nu făceau nimic ca să le stingă. În satele românești, defrișările care aveau ca scop obținerea de teren pentru pășunat ori agricultură s-au făcut haotic, fără un plan anume, totul fiind lăsat în seama aprecierii colective și personale. În Occident, defrișările s-au făcut planificat, de către organele statului, și au încetat în secolul al XIII-lea. Una dintre cele mai stricte
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe măsură ce ocinile devin ereditare, gospodăria se autonomizează, iar drepturile obșteanului se individualizează (Stahl, 1998, vol. II, pp. 224-234). Procesul de împărțire a averii devălmașe a avut loc în mai multe etape. Într-o primă fază au fost împărțite terenurile destinate agriculturii, pentru ca în final să fie împărțite izlazul și pădurea. Terenurile agricole au fost distribuite după diverse metode care variază de la un sat la altul, de la o etapă la alta n. Diversele metode de împărțire a averii devălmașe aveau însă pe
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
și cheltuieli sezoniere; - Destinații speciale conform hotărârilor guvernamentale. Creditele pe termen mediu se acordă pentru realizarea următoarelor obiective: - Amenajarea spațiilor comerciale și a clădirilor proprii, închiriate, preluate în concesiune sau în locație de gestiune; - Achiziționarea unor mașini și utilaje pentru agricultură , comerț, mijloace de transport etc.; - Achiziționarea de animale de producție, reproducție și de tracțiune; - Achiziționaea de tehnologii noi, linii de fabricație etc. Condiții generale: Pentru a putea beneficia de credite, membrii cooperatori trebuie să constituie la cooperativa de credit un
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
iulie 1972, în cadrul căreia Ceaușescu a cerut demararea unei campanii pentru dezvoltarea economică prin care, până în anul 2000, România să devină o țară urbanizată, industrială. Ceaușescu a reafirmat importanța reformelor de reorganizare teritorială în derularea programului: noile industrii și modernizarea agriculturii aveau să fie însoțite de un plan național pentru planificarea regională a orașelor și satelor; construind uzine industriale la țară și instituind servicii moderne principalele sate ale comunelor urmau să devină orașe „agroindustriale”. „Concentrarea localităților și construcțiilor” reprezenta soluția pentru
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
deosebită. Chiar orașul a fost populat în urma unei astfel de deplasări a mocanilor transilvăneni. Mai lesnicioase au fost deplasările din zona montană în zona subcarpatică și în cea de câmpie, barierele naturale fiind mai accesibile, chiar mai mult, terenurile favorabile agriculturii au oferit condiții prielnice pentru derularea unei migrații în zona colinară și la sud de aceasta. În concluzie, orașul Breaza, reflectă o permanentizare a asezărilor în decursul istoriei, cu influențe mai mari sau mai mici, față de pătrunderile din exterior. Ca
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
antrenate 86 persoane (2003-83 persoaneă. În perspectivă, transporturile reprezintă o ramură ce se preconizează a se înscrie pe un traseu ascendent în ce privește numărul angajaților întrucât căile de comunicație și transporturi vor fi îmbunătățite permanent iar cererea este an creștere. În ceea ce privește agricultura, aceasta se confruntă cu un declin continuu până la dispariția celor care se declară agricultori. De la 35 de persoane ocupate în această ramură în 1985, s-a ajuns în prezent în situația în care nici un locuitor al orașului nu își câștigă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1985, s-a ajuns în prezent în situația în care nici un locuitor al orașului nu își câștigă existența din această activitate. În anul 1996 s-a înregistrat o revigorare în acest domeniu astfel că numărul celor care erau ocupați în agricultură era de 30. A fost însă o excepție pentru ca apoi regresul să continue în anii următori. Explicația constă în faptul că terenurile agricole, suport pentru o astfel de preocupare, s-a redus continuu în favoarea zonelor rezidențiale, iar fânețele și pășunile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
economice. De pildă, ieri era locul de popas unde se făcea tunsul oilor ciobanilor transhumanți, iar la ieșire vama lânii era de 40 bani pentru vechea măsură a poverii. Nu se plătea vamă pentru lâna și pieile oilor moarte. Alături de agricultură, în cadrul gospodăriilor țărănești din Breaza, aveau loc și o serie de lucrări cu caracter meșteșugăresc, cum ar fi prepararea brânzeturilor, a țuicii, se țesea pânza și se confecționau obiecte de îmbrăcăminte, existând în felul acesta o industrie casnică extrem de complexă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
noastre. În cadrul acestei economii naturale, și respectiv, al industriei casnice, un rol important l-au avut femeile, care executau țesături viu colorate, costume naționale și covoare renumite pentru frumusețea lor. Cu timpul, meșteșugurile s-au separat tot mai mult de agricultură, ceea ce a condus la apariția unor meseriași specializați: cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
al acestei activități economice a fost obținerea în 1986 a medaliei de aur la Târgul Internațional de la Munchen, profilat pr produse de artizanat și artă populară. Cu toate acestea, în prezent, Cooperativa „Arta Casnică” din Breaza înregistrează un evident regres. AGRICULTURA 7. 3. 1 Utilizarea terenurilor Structura utilizării terenurilor este strâns legată de potențialul productiv al componentelor naturale, de lucrările de amenajare și ameliorare. Fondul funciar ara alcătuit în 1989 din 280 ha terenuri arabile, 1311 ha pășuni, 900 ha fânețe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
aceste valori, după 1989 și până în 2003 au apărut modificări, așa cum rezultă din tabelul de mai jos. Situându-se într-o regiune cu condiții fizico-geografice mai puțin favorabile culturilor agricole, orașul Breaza reprezintă o regiune ce nu a cunoscut cooperativizarea, agricultura propriu-zisă făcându-se în intravilan, între străzi și între funduri de locuri. Așadar, se poate vorbi pe ansamblu de o utilizare destul de mozaicată în raport cu extinderea interfluviilor și a teraselor și cu gradul de fragmentare a reliefului. Terenurile agricole sunt afectate
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de referință 1987 și 1997 se datorează, pe de o parte, scăderii suprafeței terenului arabil de la 280 ha la 152 ha și pe de altă parte, lipsei de preocupare pentru fertilizarea parcelelor de pământ. 7. 3. 4. Perspective pentru dezvoltarea agriculturii Deoarece agricultura se află într-un declin continuu marcat de diminuarea suprafeței arabile, a livezilor, prin reducerea efectivelor de animale și prin absența persoanelor care se declară agricultori, se impun măsuri pentru revigorarea și dezvoltarea acestei remuri a economiei. Pentru
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
1987 și 1997 se datorează, pe de o parte, scăderii suprafeței terenului arabil de la 280 ha la 152 ha și pe de altă parte, lipsei de preocupare pentru fertilizarea parcelelor de pământ. 7. 3. 4. Perspective pentru dezvoltarea agriculturii Deoarece agricultura se află într-un declin continuu marcat de diminuarea suprafeței arabile, a livezilor, prin reducerea efectivelor de animale și prin absența persoanelor care se declară agricultori, se impun măsuri pentru revigorarea și dezvoltarea acestei remuri a economiei. Pentru creșterea productivității
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
că în intravilan va rămâne cuprinsă o importantă suprafață agricolă, se vor lua măsuri pentru integrarea acestora în exploatarea performantă. Intervențiile prioritare vor urmări conservarea potențialului productiv, creșterea calității solului prin fertilizări, protecția fondului funciar. Forța de muncă ocupată în agricultură nu este relevantă statistic, deoarece activitatea se desfășoară în gospodăriile și pe terenul agricol particular. Pentru următorii ani se prevede o creștere a forței de muncă ocupate în agricultura în comun, de la 69 la cca. 100 persoane (pe o perioadă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
solului prin fertilizări, protecția fondului funciar. Forța de muncă ocupată în agricultură nu este relevantă statistic, deoarece activitatea se desfășoară în gospodăriile și pe terenul agricol particular. Pentru următorii ani se prevede o creștere a forței de muncă ocupate în agricultura în comun, de la 69 la cca. 100 persoane (pe o perioadă de 15 aniă. 7. 4. COMERȚUL Noile structuri economice, pe care a început să le cunoască societatea românească de după 1989, prin forme ale privatizării pe care le-au înregistrat
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
teleporta individual unde dorim doar pe planeta noastră. Apoi, comunicăm prin telepatie sau gănd încăt nu avem de ce să ne deplasăm, să mergem sau să fugim. Profesorul: Apoi, ce a urmat? Evelin: Omul a început să folosească măinile pentru vănat, agricultură, procurarea măncării și a adăpostului. Triburile nomade se opresc, se unesc și formează comunități mari, stabile, cu reguli de conviețuire. Lucrul care ne-a deranjat a fost momentul în care oamenii au fost făcuți sclavi. A fost foarte trist. Dar
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]