10,591 matches
-
negru, stăpânele acesteia. Acum, ține-te necaz! Au tăbărât pe el cu sutele. Ace veninoase plonjau asupra lui din toate direcțiile. Bietul Ursache, îngrozit și aproape paralizat de durere, se chinuia să scape de sub ploaia săgeților otrăvitoare, însă roiul de albine nu își înceta atacul. Alergând disperat unde văzu cu ochii, ajunse cu greu la un râu. Abia când intră în apa răcoroasă, albinele înfuriate renunțară la atac. Văzându-se scăpat de pericol, cu chiu cu vai, ieși Martinică din apa
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
îngrozit și aproape paralizat de durere, se chinuia să scape de sub ploaia săgeților otrăvitoare, însă roiul de albine nu își înceta atacul. Alergând disperat unde văzu cu ochii, ajunse cu greu la un râu. Abia când intră în apa răcoroasă, albinele înfuriate renunțară la atac. Văzându-se scăpat de pericol, cu chiu cu vai, ieși Martinică din apa rece. Era umflat ca un balon și de-abia mai mergea. Se spune că, de atunci, ursul are mersul așa greoi și legănat
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375918_a_377247]
-
nu chiar pe roze! Uitase, sărmanul, ce cătrănită rămăsese vulpea când plecase din slujba ei și începu să-și spună oful: - Ce să zic, hrană se găsește tot mai greu, râul a sărăcit în pește, ghinda s-a terminat, iar albinele și-au ascuns bine stupii! Colind zilnic pădurea să găsesc de-ale gurii, dar umblu mai mult cu burta goală. - Oh, bietul de tine, dar grele zile te-au ajuns! E drept că am fost cam supărată, însă mi-a
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
trecut și acum chiar te compătimesc! Mă bucur că te-am întâlnit! Vino să îți arăt unde te poți ospăta boierește! Prin locurile colindate de mine am văzut destui stupi. Chiar înainte de a ne întâlni, am observat un roi de albine umplând unul cu miere. Martinică, din cauza foamei, nu mai ținu cont de viclenia roșcatei, ba chiar o rugă frumos: - Fii bună, arată-mi unde se află acel stup! - Cu dragă inimă! răspunse ea, satisfăcută de reușita planului mârșav. Într-adevăr
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
din cauza foamei, nu mai ținu cont de viclenia roșcatei, ba chiar o rugă frumos: - Fii bună, arată-mi unde se află acel stup! - Cu dragă inimă! răspunse ea, satisfăcută de reușita planului mârșav. Într-adevăr, cumătra știa unde își colectau albinele mierea, dar bănuiți voi că nu din bunătate îi arăta și ursului! Ajungând în apropierea locului cu pricina, hoțomana se opri, spunându-i: - Eu am cam obosit, așa că te aștept aici! Tu mergi liniștit și ia-ți câtă miere dorești
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
dar bănuiți voi că nu din bunătate îi arăta și ursului! Ajungând în apropierea locului cu pricina, hoțomana se opri, spunându-i: - Eu am cam obosit, așa că te aștept aici! Tu mergi liniștit și ia-ți câtă miere dorești, căci albinele sunt plecate la cules de polen! Martinică, cum nu era prea isteț și fiind lihnit de foame, se repezi ca o vijelie asupra stupului, fără să țină seama că s-ar putea ivi vreun pericol. Nu reuși să ajungă bine
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
negru, stăpânele acesteia. Acum, ține-te necaz! Au tăbărât pe el cu sutele. Ace veninoase plonjau asupra lui din toate direcțiile. Bietul Ursache, îngrozit și aproape paralizat de durere, se chinuia să scape de sub ploaia săgeților otrăvitoare, însă roiul de albine nu își înceta atacul. Alergând disperat unde văzu cu ochii, ajunse cu greu la un râu. Abia când intră în apa răcoroasă, albinele înfuriate renunțară la atac. Văzându-se scăpat de pericol, cu chiu cu vai, ieși Martinică din apa
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
îngrozit și aproape paralizat de durere, se chinuia să scape de sub ploaia săgeților otrăvitoare, însă roiul de albine nu își înceta atacul. Alergând disperat unde văzu cu ochii, ajunse cu greu la un râu. Abia când intră în apa răcoroasă, albinele înfuriate renunțară la atac. Văzându-se scăpat de pericol, cu chiu cu vai, ieși Martinică din apa rece. Era umflat ca un balon și de-abia mai mergea. Se spune că, de atunci, ursul are mersul așa greoi și legănat
VULPEA, MARE CUCOANĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375920_a_377249]
-
Pentru tine eu voi scrie Cite-un vers de poezie ! Vântul prin păduri de-ntrebi Îți va spune despre cerbi, Cântec de privighetori Ai s-auzi din depărtări Porumbei zburând spre soare Râuri care trec spre mare Păsări, fluturi, roi de-albine, Toate vor vorbi cu tine! Foșnetul pădurii deci Îți va spune despre melci, Iar în muguri dând în floare, Tu gasi-vei alinare! Cerul cu sclipiri de stea, Si troienile de nea, Le găsești în cartea mea Iar pe-n
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
Pasarile-n cuib se-aduna Peste deal se-ude cornul, Cum răsună! Întunericul se cerne, În surdina s-aud șoapte, Peste toate se așterne, Blinda noapte! E vară E vară iar, livezile sunt pline, De fluturi și de zumzet de albine, Stau pomii încarcați cumulta roada, Și fructele atârnă, măi să cadă! E vară iar câmpiile cu holde Si-arata aurul în spice blonde, Ce pe-nserat abia le-adie vântul Când se porneste-a răcori pământul! E vară iar și marea
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
păpădie, Doar în vârful unui nuc A rămas un guguștiuc! Soarele la drum ne-mbie Strălucind de bucurie, Iar zorelele din glastra, Stau de pază la fereastra Noaptea sub un con de luna Câte-un greier canta-n sttruna Iar albinele din zori, Culeg roua de pe flori! Culorile toamnei Zilele-s de farmec pline, Coapte-s holdele-n câmpii Când în țară toamnă vine Prin livezi, grădini și vii! Copți sunt strugurii gălbui Când în țară toamnă vine, Cu aromă de
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
o Doamnă speriată de lup, Doamne, timpul parcă tot a fugit de noi, Soarele, încătușat de nori, e la zdup. Doamne, topește frigul și bruma buimacă, Să văd Soarele incandeșcent pe cer; Pomii din livadă, toți mugurii să-i desfacă, Albinele să zumzăie din nou în cartier. Toată lumea este tristă și foarte supărată Lalelele și narcisele plâng de vitregie; Doamne, ai grijă de noi, de vremea sonată Și nu ne păcăli cu așteptare, și sărăcie. Referință Bibliografică: R U G Ă
R U G Ă de GEORGE PENA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376012_a_377341]
-
Ediția nr. 2269 din 18 martie 2017. Primăvara a sosit, Natura a înverzit, Soarele e mai voios, Este cald și luminos! Zburdă copiii zglobii, Multe flori sunt pe câmpii, Fluturii dansează lin, Păsările, iată, vin! Pomii toți au înflorit, Iar albinele-au pornit, Zumzăie încetișor, Culegând nectarul lor. Totul este minunat! Primăvara viață-a dat Naturii ce o iubim. Veniți să ne veselim! (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) ... Citește mai mult Primăvara a sosit,Natura a înverzit,Soarele
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
Editura Emma, Orăștie, 2015) ... Citește mai mult Primăvara a sosit,Natura a înverzit,Soarele e mai voios,Este cald și luminos!Zburdă copiii zglobii,Multe flori sunt pe câmpii,Fluturii dansează lin,Păsările, iată, vin! Pomii toți au înflorit, Iar albinele-au pornit,Zumzăie încetișor,Culegând nectarul lor.Totul este minunat!Primăvara viață-a datNaturii ce o iubim.Veniți să ne veselim!(din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015)... XI. VESTITORII PRIMĂVERII, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2262
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
tunet înfundat, îndepărtat, se auzi în surdină dinspre miazănoapte. De asemenea, o lumină scânteietoare brăzdă peste norii negri adunați în partea dinspre Tomnatic, muntele de la apus. Dintr-o dată, vântul prinse putere și începu să clatine nervos crengile pomilor din livadă. Albinele soseau de zor de pe câmp, care cum puteau, să-și caute adăpost în stupii bunicului din grădină. Fulgerele și tunetele se întețiră, iar din clipă în clipă nori întunecați năvăleau vertiginos dinspre miazănoapte, trecând ca duhuri prevestitoare de rele pe deasupra
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
în aparență un trup fragil, însă în ritmul muzicii, unduindu-se după fiecare notă muzicală într-un alt mod, devenea un punct de atracție care îți capta privirea și te fascina. Mișcările sale erau ca zborul unei libelule. Era ca albina ce zumzăia lângă urdiniș căutând să pătrundă în stup pentru a-și descarce desagii cu polen pe fagurii plini cu miere. Se unduia după versurile cântate de obicei de Cătălin Crișan, dar în această seară de solistul trupei: “Iubito, îți
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
frunzișul care cade Simt cum viața încă arde... Crengile ce se usucă Poartă un dor ce-i pus pe ducă! Zvonuri vin și zvonuri pleacă Cu-n toiag de promoroacă... Am doar miriștea cu mine Și un stup plin cu albine... Primăvară vreu să fiu Cât nu este prea târziu... Ghiocei să-i pun la tâmplă Într-o liniște adâncă. foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Primăvară / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1784, Anul V, 19 noiembrie
PRIMĂVARĂ de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375090_a_376419]
-
acum mă paște... și-l pasc și tremur toată de nerăbdare... da. să plec odată să plec să uit să mai întorc ultima roată ultima așchie din carul gândului inserție în crucea vieții sunt celulă strâmbă într-un fagure acul albinei lasă-ncet în porul pielii-otravă o picătură și ea strâmbă nevinovată să mă ating o clipă pe tâmpla-nfierbântată aștept să plouă ningă-n statica de vată mi-e grabă-acum mi-e dor aprind când sting lumina lumânarea arde toată ochiul
OCHIUL DE JAR RĂMÂNE FIX de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375140_a_376469]
-
prea iese nimic, nici pe departe, apa de ploaie. Fericirea își e suficientă sieși n-are nevoie de prezență noastră o stingherim noi două singuratice, două coțofene bântuite de gânduri funebre, două ciori croncănind într-un măr înflorit, zumzăind de albine. Singurătatea mă tace, complice. și pe ea o calcă pe nervi fericirea obraznica, intempestiva nu-i loc pentru noi trei împreună. Oricum fericirea nu ar avea sorți de izbândă. Vârstele singurătății aidoma vârstelor mele, aidoma vârstelor spiritului. Cand sunt cu
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
-l mai manifestase față de cineva vreodată: Permiteți-mi, doamna, să vi-l prezint pe nepotul meu!... Doamna ședea pe un taburet lângă o măsuță ovala pe care se aflau o tavă cu niste prăjiturele ciudate, muiate parcă în miere de albine, si un clondiraș de cristal plin cu un lichid gălbui. Contemplă o statueta de Tanagra, luată de pe un stelaj din apropiere, ținând-o cu mâna întinsă, ca și cum ar fi suferit prematur de presbiopie. M-a frapat numaidecât profilul ei de
SFAT DE TAINĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372647_a_373976]
-
Toate Articolele Autorului De te plimbi pe bulevard simt cum plopii parcă ard și asfaltul brusc fierbinte se topește hăt înainte Și mergând așa pe valuri culegi stele de pe maluri când se uită toți la tine parcă ești roi de albine Înțepi cerul vai cu sânii la-nceputul săptămânii și pe joi și poate miercuri pământul crapă la cercuri Și toți îngerii se-adună să-mi arate că ești bună Costel Zăgan, CEZEISME I Referință Bibliografică: DRAGOSTEA-I PÂNĂ LA CER / Costel
DRAGOSTEA-I PÂNĂ LA CER de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372794_a_374123]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > LĂSAȚI...AUTOR MIHAI LEONTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului LĂSAȚI... Lăsați albinele să zboare, Nu le îngrădiți mișcarea, Vor căuta suprema floare, Pe câmpii, cât cuprinde zarea. Nu închideți cercul iubirii, Lăsați gândul în mișcare, Căci în calea fericirii, Nimic nu o să-l doboare. Nu luați copiilor jucăria, Nu puneți sufletului cătușe
LĂSAŢI...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372786_a_374115]
-
prindă-n joacă, de urechi, cerceii. Râd toți caișii, zarzării și merii, Risipă fac de miros și culoare, Se bucură-n lumina primăverii, Că fața ta e iarăși zâmbitoare. Râd și salcâmii, fie, ca nebunii, Jucându-se în roiuri cu albine. Într-o livadă hohotesc și prunii, Împrăștiind deja esențe fine. Râd chiar și sălciile lângă maluri, Castanii candelabre și-au aprins, Iar liliacul se desface-n valuri Și-i veselie mare pe cuprins. Râd lângă drum magnolii violete, Cu florile
RÂD de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373182_a_374511]
-
o Doamnă speriată de lup, Doamne, timpul parcă tot a fugit de noi, Soarele, încătușat de nori, e la zdup. Doamne, topește frigul și bruma buimacă, Să văd Soarele incandeșcent pe cer; Pomii din livadă, toți mugurii să-i desfacă, Albinele să zumzăie din nou în cartier. Toată lumea este tristă și foarte supărată Lalelele și narcisele plâng de vitregie; Doamne, ai grijă de noi, de vremea sonată Și nu ne păcăli cu așteptare, și sărăcie. Citește mai mult Doamne, primăvara asta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
o Doamnă speriată de lup,Doamne, timpul parcă tot a fugit de noi,Soarele, încătușat de nori, e la zdup.Doamne, topește frigul și bruma buimacă,Să văd Soarele incandeșcent pe cer;Pomii din livadă, toți mugurii să-i desfacă,Albinele să zumzăie din nou în cartier.Toată lumea este tristă și foarte supăratăLalelele și narcisele plâng de vitregie;Doamne, ai grijă de noi, de vremea sonatăși nu ne păcăli cu așteptare, și sărăcie.... XX. ÎMI PLACE..., de George Pena , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]