22,775 matches
-
taxele de școlarizare, plătite de studenții înșiși. Vom construi două modele formale pentru analiza acestei situații. Concluzia cea mai importantă este că această strategie de a sprijini studenții are drept consecință subfinanțarea lor: lipsa resurselor financiare bugetare suficiente face ca alocațiile per student să fie reduse, adesea punând în pericol asigurarea unui nivel adecvat de calitate a programelor de studii oferite. Această tendință este de asemenea determinată de anumite caracteristici de sistem, precum numărul universităților care există într-o țară. Modelele
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
piață. Dar de fiecare dată intervenția statului va afecta aceste mecanisme. În penultima parte, în baza celor două modele, vom reveni asupra modului în care se realizează finanțarea în cazul României. Vom porni, pe de o parte, de la constatarea că alocațiile bugetare sunt mici, la un nivel care nu permite o ofertă de calitate, iar pe de altă parte, vom evidenția faptul că universitățile nu reușesc să ofere decât în mod cu totul excepțional programe de studii pentru care taxele cerute
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
nivel care nu permite o ofertă de calitate, iar pe de altă parte, vom evidenția faptul că universitățile nu reușesc să ofere decât în mod cu totul excepțional programe de studii pentru care taxele cerute să fie mai mari decât alocațiile bugetare, fapt care face ca subfinanțarea lor să devină și mai gravă. Vom argumenta că explicațiile obișnuite ale acestei situații nu sunt satisfăcătoare. În căutarea unei explicații alternative, vom face apel la cele două modele construite și vom argumenta că
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
mare parte a fondurilor care ajungeau la universități erau alocate pe principii istorice, referitoare în principal la numărul de personal al universității, didactic și nedidactic. Alte fonduri erau distribuite în raport cu destinații prestabilite (capitole bugetare), precum utilități, reparații, investiții, burse studențești, alocații pentru cămine și cantine etc. Într-o mare măsură, oficialii din Ministerul Educației aveau un control discreționar asupra acelor fonduri. Acest mecanism de finanțare producea stimulente interesante pentru universități. De exemplu, ele doreau să obțină cât mai multe poziții pentru
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
Cum ministerul limita numărul total de posturi în sistemul de învățământ superior, conducerile universităților trebuiau să intre în competiție între ele pentru a obține cât mai multe astfel de poziții pentru personal. Pe fondul crizei economice grave din acei ani, alocațiile guvernamentale au scăzut, dar ele erau menite să susțină școlarizarea unui număr mai mare de studenți (vezi în acest sens figura 6.1). Situația nu mai putea fi stăpânită în cadrele instituționale existente. Răspunsurile oferite de minister au fost următoarele
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
de finanțare (care a funcționat în România în perioada 1999-2011) s-a bazat pe câteva principii foarte simple. Finanțarea are două componente: finanțarea de bază și finanțarea complementară. Cea complementară vizează cercetarea, proiectele de investiții, susținerea prin burse a studenților, alocațiile pentru cămine și cantine etc. În acest capitol ne vom concentra analiza pe finanțarea de bază. Ea vizează în fond acoperirea cheltuielilor operaționale ale universităților pentru funcționarea unui program de studii, în principal cele legate de plata salariilor și de
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
ocupării acestora) către minister. Pe această bază, CNFIS calcula numărul așa-numiților studenți echivalenți unitari (SEU) pentru fiecare universitate și la nivelul întregului sistem de învățământ superior. În sfârșit, dată fiind alocarea bugetară totală pentru finanțarea de bază, CNFIS calcula alocația bugetară pentru un SEU și, în funcție de aceasta, sumele ce revin fiecărei universități. Date fiind procedurile de calcul ale CNFIS, alocația pentru un SEU era practic identică cu suma alocată pentru un student fizic înscris, de exemplu, într-un program de
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
la nivelul întregului sistem de învățământ superior. În sfârșit, dată fiind alocarea bugetară totală pentru finanțarea de bază, CNFIS calcula alocația bugetară pentru un SEU și, în funcție de aceasta, sumele ce revin fiecărei universități. Date fiind procedurile de calcul ale CNFIS, alocația pentru un SEU era practic identică cu suma alocată pentru un student fizic înscris, de exemplu, într-un program de licență din domeniul social-economic sau umanist. De aceea în acest capitol vom avea în vedere alocările pentru un astfel de
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
toate universitățile se comportă în acest mod, consecința este cea pe care o putem aștepta în orice dilemă colectivă: rezultate mai proaste pentru toți actorii. Într-adevăr, în cazul nostru putem constata cu ușurință din tabelul 6.1 că scăderea alocației pe SEU nu depinde numai de scăderea în cifre absolute a fondurilor pentru finanțarea de bază de la bugetul de stat, ci și de numărul total al SEU, care în perioada analizată a crescut cu 16%. Universitățile au avut însă și
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
foarte ridicat, în unii ani mai mare chiar decât cel al studenților subvenționați, veniturile au fost joase. Aceasta și pentru că, în cele mai multe domenii, marea majoritate a universităților, atât publice, cât și private, au stabilit taxe de școlarizare mai joase decât alocația bugetară pe student (Andreescu et al., 2012, p. 875). Ca urmare, chiar dacă atragerea unor studenți care își plătesc singuri taxele de școlarizare face ca veniturile universităților să crească, subfinanțarea cronică nu dispare. Mai mult, universitățile obțin per student (subvenționat sau
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
este subfinanțat și, în plus, că el este și ieftin: este poate cel mai ieftin serviciu din România. Căci taxele de școlarizare pe care le stabilesc universitățile românești sunt, pentru covârșitoarea majoritate a domeniilor de studii, întotdeauna mai mici decât alocațiile bugetare. Ceea ce înseamnă că ele nu acționează în sensul înlăturării subfinanțării. Să mai observăm însă încă ceva: în România nu serviciile educaționale sunt ieftine, ci serviciile educaționale de învățământ superior. Într-adevăr, costurile percepute în țară la grădinițele private, în
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
nefericire, în România, în deceniul actual, există nu mai puțin de cinci ani electorali!) Chiar dacă surprind trăsături reale ale situației, nici aceste două explicații nu reușesc să se impună. Cea de-a doua nu are în vedere faptul că, deși alocațiile bugetare pe student sunt mici , același lucru se observă și în cazul taxelor de studii cerute de universități. Prima nu explică de ce, chiar dacă seamănă între ele, universitățile ajung să se alinieze pe un front al subfinanțării, și nu pe unul
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
publice. Caracteristicile chestionabile ale acestei intervenții sunt următoarele: a) finanțarea integrală a unui anumit număr de locuri în universitățile publice este baza problemei. Am văzut că, oricare ar fi apoi intervenția statului, cuantumul taxelor de studii este plafonat în funcție de mărimea alocației bugetare per student; b) finanțarea unui număr tot mai mare de studenți ca procent din numărul total al studenților înmatriculați în învățământul de stat produce imediat efectul că nivelul finanțării per student e tot mai scăzut. Căci, evident, dacă împarți
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
de valoarea absolută Q a bugetului de stat pentru finanțarea de bază a învățământului superior, deci de nivelul subfinanțării acestuia. Desigur, pentru un anumit nivel al lui Q, cu cât n/s este mai mare, cu atât este mai mică alocația de stat pentru un student, iar universitățile sunt constrânse de mecanismul de finanțare să țină taxele de școlarizare foarte jos. Dar problema este mai profundă: argumentul nostru este că și dacă deodată statul ar ajunge să finanțeze mai bine învățământul
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
l am oferit aici este într-un contrast evident și direct cu cele pe care le putem găsi cu ușurință în spațiul nostru public. Mai întâi, mecanismul general de finanțare face ca limitele resurselor bugetare să afecteze profund universitățile publice: alocațiile pe care le primesc per student din partea statului sunt mai mici - și chiar mult mai mici - decât costurile necesare pentru a oferi o educație de calitate. În al doilea rând, acest mecanism are drept consecință plafonarea taxelor de studii pe
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
nu sunt subvenționați de la bugetul de stat: aceste taxe am văzut că nu pot trece de un anumit nivel, iar în anumite condiții (pe care le putem considera ca efective în România), ele tind să se situeze chiar sub nivelul alocației de stat per student pentru acoperirea costurilor de studii (și care, la rândul ei, este insuficientă!). În al treilea rând, considerațiile politice au făcut ca guvernul să ofere anual o cifră de școlarizare foarte mare. În ultimii ani, ea a
Bugetul de stat ca bun comun. Cazul finanţării învăţământului superior românesc. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
de persoane în viață, fie de urmașii acestora. „Remarcabile sunt, începând din perioada interbelică, acțiunile profesorilor universitari (și nu numai ale acestora) prin care înzestrează biblioteca ieșeană cu publicații apărute peste hotare și la care, în condițiile precare asigurate de alocațiile statului, aceasta nu avea cum să ajungă. În felul acesta au fost puse constant la dispoziția studenților și a altor categorii de beneficiari ultimele informații din domeniul științei și tehnicii, cele mai noi descoperiri ale savanților români.”(<footnote Ibidem, p.
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
cadre didactice și preot au vizitat 10 familii nevoiașe cărora le-au făcut o mare bucurie. Una dintre familiile vizitate este familia Florian, care locuiește într-o casă mică alături de cei 5 copii. Familia o duce foarte greu, trăiește din alocațiile copiilor care însumate ajung la 350 de lei și din bucata de pământ pe care o au. Ei s-au arăt foarte mulțumiți de gestul pe care l-au făcut copiii de la Liceul "Miron Costin" Pașcani. Mergem mai departe și
Sfera by Alecsa Ecateriana () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93578]
-
Stăm de vorbă cu Ilie Fierariu, fiul cel mai mare al familiei formate de 11 membri, care este plăcut impresionat de gestul făcut de către elevii pășcăneni. Tot el spune că familia lor supraviețuiește prin muncă și prin banii primiți din alocațiile copiilor. Una din familiile care o duce cel mai greu din localitatea Cozmești este familia Ioanițoaia, care locuiește alături de cei 5 copii într-o casă dărăpănată, fără curent electric. Familia supraviețuiește din alocația de 160 de lei a copiilor, iar
Sfera by Alecsa Ecateriana () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93578]
-
prin muncă și prin banii primiți din alocațiile copiilor. Una din familiile care o duce cel mai greu din localitatea Cozmești este familia Ioanițoaia, care locuiește alături de cei 5 copii într-o casă dărăpănată, fără curent electric. Familia supraviețuiește din alocația de 160 de lei a copiilor, iar tatăl copiilor și-a abandonat familia. Claudia Ioanițoaia a mulțumit elevilor pentru cadoul primit, cărora le-a urat mult succes la școală. Menționăm că în această activitate am fost susținuți și de doamna
Sfera by Alecsa Ecateriana () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93578]
-
susțineau ei, are și altă față. Ce le-am făcut noi americanilor de au bombardat fără milă Bucureștiul, au distrus zonele petroliere și industriale. Noi nu am tras nici un foc de armă provocator iar aviatorii americani căzuți prizonieri primeau o alocație de două ori mai mare ca salariul primului ministru de la noi. Câtă speranță își punea Antonescu trimițând englezilor cereri de armistițiu prin Suedia, Ankara, Cairo ... În ceea ce privește regele la drept vorbind când a regit Mihai I ? Ca regent nu trecuse de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în situații de criză. Potrivit ANRS, România gestionează un stoc de 250.000 tone de grâu, însă lipsa spațiilor de depozitare creează vulnerabilități în ceea ce privește calitatea și cantitatea rezervelor de stat. O altă vulnerabilitate a stocurilor de produse o reprezintă lipsa alocațiilor bugetare, prin care autoritățile ar putea acumula și reîntregi aceste resurse alimentare destinate situațiilor de urgență. Nivelul stocurilor este influențat de instabilitatea piețelor și condițiile climatice, iar acest lucru este vizibil în România prin volatilitatea prețurilor sau fluxurile de temperatură
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
a infrastructurii de piețe agroalimentar. Axă strategică 4: Îmbunătățirea stării de nutriție a populației aflată în criză. OS1: Creșterea diversității alimentare de uz casnic - Promova consumului de produse locale, bogate în nutritienți. - Stabilirea unor perimetre de piața comunitară. - Stabilirea de alocații pentru gospodăriile vulnerabile. - Consolidarea prelucrării produselor locale. - Sporirea producției de alimente cu valoare nutritivă ridicată. - Educația nutrițională în școli și asigurarea de alimente în școli. OS2: Asigurarea asupra calității nutritive a produselor alimentare - Dezvoltarea mecanismului de standarde încalitatea produselor alimentare
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
aici personalul centralei. Aproape 20 000 de persoane sunt obligate să se instaleze în oraș, pe terenuri contaminate cu cesiu 137. Catastrofa de la Cernobîl joacă un rol major în prăbușirea regimului sovietic. Lucrările și îngrijirile medicale acordate persoanelor iradiate, precum și alocațiile plătite populației trăitoare în zonele contaminate apasă din greu asupra bugetului URSS. Cernobîlul a devenit și un puternic catalizator al trezirii sovieticilor: incapacitatea regimului de a asigura securitatea populației civile - 9 milioane de persoane distribuite între Bielorusia, Ucraina și Rusia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Centre d’accueil pour demandeurs d’asile ă CADA); aceste centre depind de Ministerul Muncii și Solidarității. Totuși, numărul de locuri din aceste CADA nu este suficient pentru a face față tuturor cererilor. Cei care nu mai au loc primesc o alocație de așteptare și o alocație de inserție socială. Durata medie de prelucrare a cererilor este cuprinsă Între două luni și un an la OFPRA și Între șase luni și un an la Comisia de Recurs. Dacă i se acordă azilul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]