2,520 matches
-
Eugeniu Coșeriu, "Información y literatura", p. 198. O nuanțare semnificativă a acestei teze radicale a adus Rodica Marian într-un concludent studiu consacrat alterității creatoare: Diferența specifică dintre limbajul natural și artă ar fi, deci, după Coșeriu, prezența ori absența alterității. Numai că "prezența celuilalt în propria conștiință" cred că se poate manifesta și în artă, doar că acest celălalt nu mai este o entitate distinctă, ci un fel de tu = alt eu înnăscut, mai bine zis un fel dublu romantic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai bine zis un fel dublu romantic, ori ceva asemănător cu o umbră, un fel de imagine narcisistă, un fel de oglindă cu care se poate monologa, sub formă de dialog interior. Așadar, în artă este vorba nu de o alteritate funcțională, ci de una interioară, cred eu că și aceasta este una tot originară, cel puțin din momentul ivirii limbajului interior, asemănător, într-un fel, limbajului scris, tot un limbaj izolat de context." (Rodica Marian, " Subiectul absolut al artei și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
funcțională, ci de una interioară, cred eu că și aceasta este una tot originară, cel puțin din momentul ivirii limbajului interior, asemănător, într-un fel, limbajului scris, tot un limbaj izolat de context." (Rodica Marian, " Subiectul absolut al artei și alteritatea creatoare", în Proceedings of the EITM Congress, 2nd edition, 2007, Editura Universității "Petru Maior", Târgu-Mureș, 2007, p. 126) 301 Idem, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, p. 221
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și, inspirat de muze, glasul lui este, de aceea, profetic, iar el este văzut drept un mesager al zeilor. În "Republică", dar, mai ales, în "Ion", critică platoniciana, la care poetul român pare să adere, vizează tocmai acest aspect: dezvăluie alteritatea fundamentală a creației literare - opera se situează dincolo de proiectul inițial și de intențiile autorului ca subiect istoric, iar mecanismele ei intime îi rămân necunoscute: La fel stau lucrurile și cu poeții lirici, la fel cum cei cuprinși de frenezie coribanți
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
din pretenția unei părți de a fi întregul. Romantismul a reacționat față de această pretenție și a căutat autenticitatea și armonia tocmai în zonele discreditate ale existenței (imaginarul, inconștientul, absurdul chiar). Prin aceasta s-a urmărit o mai bună relație cu alteritatea, o întâlnire cu celălalt în zone ale ființei mai profunde decât divergențele rațiunii, însă principiul temeiului a fost definitiv compromis, iar întâlnirea cu celălalt a devenit mai puțin violentă fiindcă a devenit mai improbabilă; fără temei comun, e mai greu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu caută utopia sau calea de acces către ea pentru că, așa după cum consideră Leibniz, ne aflăm dintotdeauna în Utopia, trăind în cea mai bună dintre lumile posibile sau, cel puțin, putem insera în lume atopia noastră, utopia interioară, deschiderea către alteritate 6. Statul minimal pare să fie palid și slab în comparație cu polul opus al visurilor teoreticienilor utopici. El nu este o utopie, însă. Dar este imposibil să realizăm simultan și continuu toate bunurile sociale și politice ale condiției umane. Cea mai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
obținut titlul de doctor în filosofie la Universitatea din București, cu teza Xenotropismul - concept, metodologie, aplicații. Interesele sale de cercetare se încadrează în două arii tematice: (a) problema xenotropismului și corelațiile dintre aceasta și sensurile atribuite perechii de concepte identitate/alteritate în antropologia culturii; b) aplicațiile pragmatismului holist în filosofia culturii și dreptatea socială. A publicat mai multe articole în cele două arii tematice și cartea Elemente de antropologie și filosofie a culturii (2013). Carmen Buzea este profesor în cadrul Departamentului de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
putem decât să regretam că Eugeniu Coșeriu nu a cunoscut acest studiu atunci când a elaborat lucrarea să capitala, Sincronía, diacronía e historia (Montevideo, 1958). Cum grano salis, dacă avem în vedere cele cinci universalii ale limbajului determinate de Coșeriu (creativitatea, alteritatea, istoricitatea, semanticitatea și materialitatea), am putea zice că aspectul fluid ar corespunde creativității (care conduce la dinamism și varietate în limbaj), iar aspectul condensat/solid ar corespunde alterității (care asigură omogenitatea limbii); ideea alterității apare, de altminteri, si la Hașdeu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
avem în vedere cele cinci universalii ale limbajului determinate de Coșeriu (creativitatea, alteritatea, istoricitatea, semanticitatea și materialitatea), am putea zice că aspectul fluid ar corespunde creativității (care conduce la dinamism și varietate în limbaj), iar aspectul condensat/solid ar corespunde alterității (care asigură omogenitatea limbii); ideea alterității apare, de altminteri, si la Hașdeu (1882a, p. 28), când afirmă că "graiul este un mijloc de înțelegere mutuala" (iar istoricitatea este implicită, deoarece rezultă din creativitate și alteritate). În plus, dacă ținem seama
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ale limbajului determinate de Coșeriu (creativitatea, alteritatea, istoricitatea, semanticitatea și materialitatea), am putea zice că aspectul fluid ar corespunde creativității (care conduce la dinamism și varietate în limbaj), iar aspectul condensat/solid ar corespunde alterității (care asigură omogenitatea limbii); ideea alterității apare, de altminteri, si la Hașdeu (1882a, p. 28), când afirmă că "graiul este un mijloc de înțelegere mutuala" (iar istoricitatea este implicită, deoarece rezultă din creativitate și alteritate). În plus, dacă ținem seama de faptul că B.P. Hașdeu acorda
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aspectul condensat/solid ar corespunde alterității (care asigură omogenitatea limbii); ideea alterității apare, de altminteri, si la Hașdeu (1882a, p. 28), când afirmă că "graiul este un mijloc de înțelegere mutuala" (iar istoricitatea este implicită, deoarece rezultă din creativitate și alteritate). În plus, dacă ținem seama de faptul că B.P. Hașdeu acorda atenția cuvenită "factorilor primari ai limbei", forma și sensul (adică expresia și conținutul), atunci observăm că și celelalte două universalii, materialitatea și semanticitatea pot fi atrase în discuție. Dar
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
face în general în științele culturii este aceea de a ne limită la o anumită perspectiva". Dialog cu Eugeniu Coșeriu [realizat de Constantin Severin], în Sanda-Maria Ardeleanu, Ioana-Crina Coroi, Mircea A. Diaconu, Dorel Fînaru (coord.), Limbaje și comunicare. Creativitate, semanticitate, alteritate, vol. X-1 [actele Colocviului Internațional de Stiinte ale Limbajului "Eugeniu Coșeriu", Ediția a X-a: Suceava, 22-24 octombrie 2009], Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, pp. 130-133. Coșeriu 2004a = Eugeniu Coșeriu, Universul din scoică (interviuri), Editura Știință, Chișinău, 2004. Coșeriu 2004b
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care îl poartă în sine. Discreția lui Dumnezeu, calitatea Bisericii de a fi turma mică, singurătatea omului religios modern sînt exemple pentru analogia inversă care nu încetează să lege starea lumii de jos de ordinea lumilor de sus. Democrația: experiența alterității tim și, mai mult, trăim în fiece clipă faptul că democrația modernă e un model de societate netotalizantă. Nici un program, nici o normă, nici o lege nu se adoptă în cuprinsul ei fără persistența unei minorități potrivnice sau indiferente, recunoscută drept legitimă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
trăim în fiece clipă faptul că democrația modernă e un model de societate netotalizantă. Nici un program, nici o normă, nici o lege nu se adoptă în cuprinsul ei fără persistența unei minorități potrivnice sau indiferente, recunoscută drept legitimă în poziția ei de alteritate. Rînd pe rînd, valorile care asigurau legătura socială în democrațiile moderne s-au dovedit erodabile, contestate, depășite. Descumpăniți, în căutare de soluții, analiștii și cercetătorii în științele sociale au trebuit să admită că religia de sub a cărei autoritate proclamaseră că
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lumii. în contrast cu acele societăți, noi trăim cu o acută conștiință a parțialității noastre. Globalizarea ne pune în fața celuilalt, diferit nu doar prin datele și opțiunile lui individuale, ci și prin civilizație, cultură, religie. Dincolo de gardul mediului nostru familiar stă o alteritate pe care o acceptăm în principiu ca legitimă, dar pe care nu prea știm cum să o împăcăm cu identitatea noastră, pentru care nu avem instrumente spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității, este, cum remarca Andrei Pleșu, strategie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dar pe care nu prea știm cum să o împăcăm cu identitatea noastră, pentru care nu avem instrumente spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității, este, cum remarca Andrei Pleșu, strategie de gestionare a unui inconfort, învoială cu o alteritate descumpănitoare, nerezolvabilă Nu mai deținem vechile metode de a integra această alteritate în propria identitate, oricît de lărgită : celălalt nu mai poate fi considerat un marginal, de evanghelizat sau de civilizat ; nu mai poate fi socotit un necredincios de combătut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
noastră, pentru care nu avem instrumente spirituale de armonizare. Toleranța, valoare centrală a modernității, este, cum remarca Andrei Pleșu, strategie de gestionare a unui inconfort, învoială cu o alteritate descumpănitoare, nerezolvabilă Nu mai deținem vechile metode de a integra această alteritate în propria identitate, oricît de lărgită : celălalt nu mai poate fi considerat un marginal, de evanghelizat sau de civilizat ; nu mai poate fi socotit un necredincios de combătut ; în pofida ideologiei multiculturaliste, nu e privit ca un coleg sau un partener
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a divinului a decurs principiul laicității tari (à la française): Dumnezeu este separatul; el nu se amestecă în treburile politice ale oamenilor. Dar, desigur, în aceste condiții, Dumnezeu a devenit treptat nu doar separatul, ci și absentul, ignoratul. Prezența în alteritate a divinului a devenit politic, cosmologic și mental nerelevantă, a fost scoasă din scenă, pentru a ceda locul policromei alterități umane, unei diversități legitimate, pusă ca principiu al democrației. însă dacă perspectiva e redresată, atunci prezența de neresorbit a celui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ale oamenilor. Dar, desigur, în aceste condiții, Dumnezeu a devenit treptat nu doar separatul, ci și absentul, ignoratul. Prezența în alteritate a divinului a devenit politic, cosmologic și mental nerelevantă, a fost scoasă din scenă, pentru a ceda locul policromei alterități umane, unei diversități legitimate, pusă ca principiu al democrației. însă dacă perspectiva e redresată, atunci prezența de neresorbit a celui diferit de noi poate deveni simbolul imediat și masiv prezent al Celui de dincolo de noi. Experiența comună a alterității poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
policromei alterități umane, unei diversități legitimate, pusă ca principiu al democrației. însă dacă perspectiva e redresată, atunci prezența de neresorbit a celui diferit de noi poate deveni simbolul imediat și masiv prezent al Celui de dincolo de noi. Experiența comună a alterității poate deveni îndemnul de a gîndi cum apare din polul plus tema identității și a alterității. în orizontul cel mai larg, ea ar putea suna cam așa : cum a fost posibilă creația, un spațiu unde să nu fie altceva decît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
atunci prezența de neresorbit a celui diferit de noi poate deveni simbolul imediat și masiv prezent al Celui de dincolo de noi. Experiența comună a alterității poate deveni îndemnul de a gîndi cum apare din polul plus tema identității și a alterității. în orizontul cel mai larg, ea ar putea suna cam așa : cum a fost posibilă creația, un spațiu unde să nu fie altceva decît Dumnezeu? Prin simetrie : cum poate fi gîndită o sferă radical diferită de sfera omului? Cu mult
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
altceva decît Dumnezeu? Prin simetrie : cum poate fi gîndită o sferă radical diferită de sfera omului? Cu mult mai paradoxal decît principiul democrației moderne, principiul creației constă în posibilitatea lui Dumnezeu, Identitate absolută, de a da spațiu și ființă unei alterități. Printre concepțiile religioase asupra creației există o linie care nu eschivează dificultatea, care nu pornește de la un inexplicabil, deja dat, domeniu de ființă din afara lui Dumnezeu, ci situează tema creației chiar în interiorul divin. Ea consideră că Dumnezeu nu a făcut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de lumină și întuneric pe care Allah le pune între sine și creație pentru a nu o mistui cu splendoarea lui, toate sînt strategii ale divinului pentru a lăsa să fie un altceva decît El. Toate creează un spațiu de alteritate care subzistă datorită urmelor de realitate lăsate de divin în retragerea sa. Iar în acest spațiu, Dumnezeu revine în mod acoperit, ascuns, pentru a-și răspîndi acolo suflul milostiv, pentru a configura realitățile lumii printr-un rafinat amestec de milă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în acest spațiu, Dumnezeu revine în mod acoperit, ascuns, pentru a-și răspîndi acolo suflul milostiv, pentru a configura realitățile lumii printr-un rafinat amestec de milă și rigoare, de normă și de libertate, de autoritate și de respect al alterității umane. Divinul își desfășoară manifestarea sau creația ca spectacol paradoxal al alterității în raport cu sine însuși ; dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
răspîndi acolo suflul milostiv, pentru a configura realitățile lumii printr-un rafinat amestec de milă și rigoare, de normă și de libertate, de autoritate și de respect al alterității umane. Divinul își desfășoară manifestarea sau creația ca spectacol paradoxal al alterității în raport cu sine însuși ; dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]