3,682 matches
-
ăsta cu Yvonne. Vezi tu, eu am doi copii, spuse ea timid. Ei îmi ocupă majoritatea timpului. Yvonne îi aruncă o privire care parcă spunea „Sigur, cum spui tu“. — Cât de ambițioasă ești? Clodagh se ambală puțin. Nu era deloc ambițioasă. Oamenii ambițioși erau ciudați. Când lucrai la agenția de turism, ce îți dădea cea mai mare satisfacție? Când se mai încheia o zi, din câte își amintea Clodagh. Ideea era că - și era aceeași pentru toate fetele cu care lucra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Yvonne. Vezi tu, eu am doi copii, spuse ea timid. Ei îmi ocupă majoritatea timpului. Yvonne îi aruncă o privire care parcă spunea „Sigur, cum spui tu“. — Cât de ambițioasă ești? Clodagh se ambală puțin. Nu era deloc ambițioasă. Oamenii ambițioși erau ciudați. Când lucrai la agenția de turism, ce îți dădea cea mai mare satisfacție? Când se mai încheia o zi, din câte își amintea Clodagh. Ideea era că - și era aceeași pentru toate fetele cu care lucra - mergeau acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
vomit. Poftim. Aproape că i-a aruncat punga Lisei, apoi s-a îndepărtat cât a putut de ea. —Bleacs, spuse ea, tremurând elaborat. Lisa spera ca Jack să sugereze să mănânce sushi în biroul lui, în spatele ușilor închise. Avea fantezii ambițioase, în care se hrăneau unul pe celălalt, împărțind mai mult decât câteva bucăți de pește crud. În schimb, el și-a tras un scaun lângă biroul Lisei, și ea l-a privit cum scoate cu mâinile lui mari și sigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fi și mai bună în tot ceea ce fac. Ca dovadă că atunci când vreau pot mai mult, este reușita mea la Concursul „Eminent”, unde am obținut un rezultat foarte bun și miam ocupat locul bine meritat în clasa a cincea. Sunt ambițioasă și știu că va trebui să ocup un loc frumos în societate, începând cu anii de școală. Va trebui să depășesc tentațiile aventurilor copilărești, să învăț, să înțeleg, să-i respect mai mult pe cei care mă îndrumă în viață
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
jucăușe, sensibile și au nevoie de protecție. Nu am o mâncare preferată, de fapt nu prea îmi place să mănânc și, apropos de a fi diferit, cred că sunt printre puținii copii care nu iubesc dulciurile. Sunt isteață și foarte ambițioasă și nu îmi place să fiu protejată în activitățile mele doar pentru că sunt mai mică. De aceea am vrut să merg la școală de la 6 ani (și trebuie să spun că mă descurc foarte bine), iar la antrenamente muncesc cot
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
aceea, la antrenamente sunt foarte serios și muncitor, mă antrenez cu dăruire, pentru că știu că numai așa voi progresa. Îl admir mult pe Rafael Nadal, pentru că el a realizat prin multă muncă ceea ce alții au făcut numai cu talent. Sunt ambițios și sper ca odată să fiu și eu ca idolul meu! Cât despre defecte... nu am așa ceva! Glumesc! Principalul meu defect este că sunt repezit și uneori cam neatent. Important este că încerc să mă corectez! Ei bine, cam ăsta
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
un roșu intens, uneori uscate de arșița zilei, întregesc chipul unei viitoare adolescente care își caută drumul. Cum aș putea să îmi prezint personalitatea? Deși aș putea fi acuzată că exagerez, cred că fiecare își cunoaște cel mai bine firea. Ambițioasă și uneori arțăgoasă, cred cu tărie în părerile mele. Cu toatea acestea, nu pot să nu țin seama de prietenii mei în care am încredere. Trebuie să recunosc că uneori sunt orgolioasă, dar asta nu mă impiedică să recunosc că
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
care Îi fusese oferită. — Dacă te-ai dus Într-adevăr la presă cu chestia asta, Împunse ea ziarul, fie ești atât de prost că nu poți nici să respiri dacă nu ești supravegheat, fie ai niște ambiții politice mărețe. Ești ambițios, domnule Erou al Poliției Locale? — Cum? — Știu că nu ești prost, Lazăre, spuse ea, fluturându-și țigara În aer. Dacă vorbești cu presa, asta se Întoarce mereu Împotriva ta și te mușcă de cur. Dar chestia asta ar putea ucide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
necoaptă, conducând-o spre patul somptuos pregătit de doică, avea în minte un singur gând, teribil: că el avea să trăiască sau să moară, în funcție de ce avea să se întâmple în nopțile următoare. Supraviețuirea lui depindea de visele dinastice ale ambițiosului său socru. Întreaga Romă aștepta, de la el și de la trupul acela căruia îi descoperea farmecele banale, moștenitorul imperiului. Îl aștepta cât mai curând, înainte ca bătrânul împărat să moară. Și fiindcă între el și mireasa adoelscentă nu fusese vorba nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
apărare: nimeni nu putea ajunge la el dacă nu trecea în prealabil printr-o mulțime de filtre - și totuși, fiecare gest al său era cunoscut, într-o clipă, de sute de oameni. O mulțime de curteni și de tinere superbe, ambițioase se ofereau cu nerăbdare să-l înveselească în timpul liber. Cu răsuflarea tăiată, așteptau ca el să-i aleagă, pentru o noapte sau pentru o oră. La Roma, unii începură să murmure că anumite vile secrete ale prietenilor, anumite reședințe luxoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sora lui Augustus: Tuas res tibi agito, ia-ți înapoi lucrurile tale. Pare incredibil, dar cea mai frumoasă femeie din imperiu a fost alungată de la palat ca o servitoare. Din cauza celeilalte, care are cu trei ani mai mult decât el. Ambițiosul senator Vinicianus fusese implicat în secret în conspirația lui Sertorius Macro, dar îi sfătuise pe complotiști, îi certase, îi oprise și îi făcuse să se abată de la hotărârile lor cu o artă mulțumită căreia, dacă ar fi reușit, el ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
concediindu-i pe loc; avea să le dea timp doar cât să-și facă bagajele. Știa ce oameni meritau să promoveze în locul lor. Garantă că, după ce va instaura ordinea, legiunile aveau să curețe malurile fluviului de infiltrațiile germanilor. Între timp, ambițioasa soră a Împăratului, care pornise la drum într-o trăsură acoperită, își dăduse seama, îngrozită, că nu era escortată cu onorurile potrivite rangului său, ci era păzită ca o prizonieră de două șiruri de soldați germani care nu se opreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
te voi trimite departe, îi spuse fără s-o privească. Vei sta pe o insulă, ca mama. Nu avea să rămână însă departe de putere. Pentru că se numea Agrippina, ca mama sa, istoricii aveau să-i spună Agrippina Minor. Era ambițioasă și cinică; cu primul ei soț avusese un copil pe care nu-l dorise și nu-l iubise. Micuțul avea să ajungă împărat - se numea Nero. Seara, Galba îi spuse Împăratului: — Speculatores mă sfătuiesc să-i supraveghez pe britani; unitățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
contur În actul scrierii ș...ț. Intermezzo folosește ca materie epică două jurnale: cel al lui M., bărbat zvelt, mizantrop, genialoid, egoist, mare devorator de cărți, și un altul al lui A., adolescentă chinuită de iubiri neîmplinite, patinatoare pătimașă și ambițioasă, sfâșiată Între jocul dragostei și jocul cu muntele, apoi, după ce devine studentă, poetă și alpinistă, fascinată de amorul năvalnic pentru M. Cele două jurnale (primul din perioada studenției, al doilea din vremea liceului și, mai apoi, din timpul facultății, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
poate de natural“ (p. 77). M. transcrie și câteva pagini „dintr-un jurnal În versuri regăsit“ (p. 237-247), de calitate, fluxuri lirice expresioniste, informe, intense. Poezia, proza (jurnalul) și critica (considerațiile despre literatură din jurnal) intră - așadar - toate În compoziția ambițioasă din Intermezzo ș...ț. Un plan important al romanului e cel autoreferențial. Jurnalul lui M. conține multe pasaje despre ideea de jurnal și de roman, ivite de-a lungul divagațiilor personajului despre literatură, dar valabile (și) pentru Intermezzo. Asupra vieții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de Europa. Îi făcu pe plac, scriindu-i epistole lungi, compuse cu stil, În care Îl tachina blând, dar care erau pline de laude și de Încurajări pentru proiectele sale literare. Declară că Portretul unei doamne era o capodoperă - mai ambițioasă și, de aceea, mai măreață decât Daisy Miller - și că Isabel Archer reprezenta triumful introspecției pentru un anume tip de tânără idealistă, cu imaginație bogată, sortită să fie nefericită. O singură dată, În tot schimbul de scrisori, călcă strâmb, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
consemnă pe larg În jurnal a doua zi, 25 mai 1889. 3 La sfârșitul anilor 1880, Henry era din ce În ce mai preocupat de evoluția carierei sale de romancier - sau, mai degrabă, de lipsa de evoluție. La Începutul deceniului, Își stabilise un program ambițios: să scrie trei romane importante, care să fructifice reușita obținută cu Portretul unei doamne și să Îl confirme ca succesor de drept al marilor romancieri din generația anterioară - Dickens, Thackeray, George Eliot (dacă era să nu-ți arunci privirile mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îi venea să se ridice În picioare și să-i strige zurbagiului că pălăriile Înalte, elaborate, pentru doamne erau la mare modă la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Desigur că nu o făcu. Poate costumul era, Într-adevăr, puțin prea ambițios, Îi șoptea o voce interioară. În orice caz, era dificil de purtat și ea Însăși avusese Îndoieli, la repetiția generală, că Rose Saker se va ridica la Înălțimea lui, dar și le Înăbușise. Acum, toată siguranța actriței se risipise și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
evadare ce mă purtau în lumile dorite. Astăzi, ori de câte ori suferă din cauza notelor slabe sau a profesorilor neputincioși și isterici, nepoții se lasă numai pe jumătate consolați de mărturisirea bunicului cum că a fost un elev în parte puturos, în parte ambițios, dar oricum slab, sub medie. Ei gem, de parcă ar fi nevoiți să care pietre de moară a căror greutate a fost calculată pedagogic, de parcă perioada de școală s-ar consuma într-o colonie penitenciară, de parcă povara învățatului le-ar strica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
-și caută un sprijin în viață sau fericirea și care, după sfârșitul Primului Război Mondial, se plictisesc prin cafenele, despre revoluția proletară și contrarevoluție și, în treacăt, despre anarhiști care pun bombe. În principal, însă, e vorba despre un dezrădăcinat sărac, dar ambițios, care părăsește orașul de pe malurile Dunării, cutreieră lumea și se întoarce acasă cu o femeie bogată, pentru ca acolo, în Budapesta, să se lase pradă unui amor înșelător, difuz. Romanul acesta își mai păstrează prospețimea la lectură și el făcea parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca și fiul ei, faptul că unul dintre titlurile din dulăpior făcea parte dintre lecturile interzise: Stud. chem. Helene Willfüer de Vicki Baum. În romanul acesta, care declanșase un scandal încă înainte de ‘33, e vorba despre o studentă pe cât de ambițioasă, pe atât de lipsită de mijloace, precum și despre dragoste și dor de moarte, pe fondul vieții înfiorător de idilice dintr-un orășel universitar, despre moașe de ocazie și doftoroaie, așadar despre - conform paragrafului respectiv din Codul Penal - avort ilegal. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
existau acolo, iar acum ele urmau să fie tocmai bune ca ghete de drumeție. Urmând străvechiul impuls german, ața mă trăgea, precum odinioară pe teutoni, pe împărații dinastiei Hohenstauffen și pe nemții cu sentimente pioase față de artă, spre Italia. Ținta ambițioasă a călătoriei mele se numea Palermo; acolo mă simțisem în largul meu în reveriile mele copilărești, în chip de scutier sau de șoimar al celui de-al doilea Friedrich și, când s-a terminat cu dinastia Hohenstauffen, am sfârșit prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cele mai cunoscute: Câmpia panică (1897), Serile de topaz (1908), Œuvres et théories chez Stuart Merrill (1912), o inteligentă monografie care a binemeritat elogiile multor conferențiari de la Universitatea Columbia, Simbolisme en La Recherche de l’Absolu de Balzac (1914) și ambițiosul roman istoric Feuda familiei Gomensoro (1919), pe care autorul l-a repudiat in articulo mortis. Zadarnic căutăm și răscăutăm În laconicele notații ale lui Novato chiar și cea mică minimă referire la cenaclurile franco-belgiene din Parisul sfârșitului de veac, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
stăpînit atît cît trebuia stăpînit, scriitorul a-ngrămădit În acel plin de succes roman tot ce a găsit prin jur, cu aerul unuia care face, pe lîngă acte de piscoidală cultură, și-un gest eroic. Disidentistic. Astfel Încît, În locul unei fresce ambițioase a ieșit o varză plină de reptile mici, de dragul cărora volumul se citea cu voluptatea asupritului, cu un irezistibil comic involuntar avînd În vedere, mai ales, lipsa de priză la real a unei cărți ce se vroia, dimpotrivă, adînc vîrÎtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Înțeles? Poveștile mele vin după petrecere? — Da, ne-am Înțeles. Apropo, ce zici de sora ta și Ellis Loew? Karen nici nu clipi. — O să se mărite cu el. Părinții mei vor trece cu vederea faptul că e evreu, pentru că e ambițios și e republican. El o să tolereze scenele făcute de Joanie În public și o s-o pocnească În particular. Iar copiii lor or să fie varză. Jack rîse. — Hai să dansăm. Dar să nu rămîi cu gura căscată la vedete, c-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]