3,481 matches
-
el raportează mereu ceea ce vede la spectacolul plastic dorit, în care-și plasează amintirile sau năzuințele. Există, în interioarele pe care le zugrăvește și în sculptura lui (pe care o practică alternativ cu pictura) note calofile care răspund necesității unei ambianțe estetice, o primă dovadă construind-o chiar grădina plină de flori din fața casei sau scenele cu care și-a pictat pereții la intrare, ca și în interior. El a realizat și o suită de sculpturi care îndeplinesc funcțiile decorative ale
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
face cu sonorități împrumutate din timbrul instrumentelor metalice. Cu toate acestea, Frunzete reușește adesea frumoase incursiuni în spectacolul sărbătoresc al folclorului din Mărgineni, mai cu seamă prin alegerea temelor ( Lae Chiorul, La fântână, pe cai et.), dar și printr-o ambianță plastică sugerată cu dezinvoltură și nerv.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53) Lucrări în instituții: Muzeul Brukethal, Sibiu; Muzeul Satului, București; Muzeul Țăranului Român, București. Freiberg Leo Pictor Localitatea Negrești-Oaș, județul Satu Mare. Studii: Funcționar
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
mișcare ca fiind o ciudată combinație și un nedisimulat amestec de credințe arhaice precreștine cu un misticim difuz. La toate acestea se adaugă varii doze de esoterism și șamanism sud-american, totul având drept scop, printre altele, ,,proslăvirea pământului și a ambianței". Acest ultim aspect (,,proslăvirea pământului și a ambianței") mă trimite cu gândul la religiozitatea cosmică precreștină, excelent analizată de Mircea Eliade. Ea avea în centru figura suverană a Magnei Mater și natura înțeleasă ca hierofanie cosmică. Recent, Sylvia Marcos reia
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
nedisimulat amestec de credințe arhaice precreștine cu un misticim difuz. La toate acestea se adaugă varii doze de esoterism și șamanism sud-american, totul având drept scop, printre altele, ,,proslăvirea pământului și a ambianței". Acest ultim aspect (,,proslăvirea pământului și a ambianței") mă trimite cu gândul la religiozitatea cosmică precreștină, excelent analizată de Mircea Eliade. Ea avea în centru figura suverană a Magnei Mater și natura înțeleasă ca hierofanie cosmică. Recent, Sylvia Marcos reia motivul într-o carte realmente seducătoare 73. În
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
intelectuală și nervoasă a elevilor (exces de sarcini didactice), prin rigiditate intelectuală (pretenția impusă elevului de a nu se abate de la litera manualului sau de la explicațiile oferite la ore), prin subiectivitate sau rigiditate În evaluare. Toate aceste comportamende determină o ambianță apăsătoare, stresantă pentru elevi, astfel Încat aceștia nu-și doresc decăt să evadeza, să evite aceste ore. Pe lângă factorii școlari, familia sau grupul de prieteni mai pot sustrage elevul de la activitățile școlare, determinănd acumularea unui numar mare de absențe și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a adus pe marii cercetători ai țării (foto 5). Pe scriitor îl aducea pe aceste meleaguri recunoștința pentru memoria bunicilor din satul Dodești (bunicul Gheorghe Popa a fost dascăl de biserică), unde a și copilărit, în genere, dragostea pentru dulcea ambianță a satului moldovenesc, rămas departe de mișcarea civilizatoare a vremii, așadar, speranța de a scoate pe vechii răzeși ai satului din starea de sărăcie și incultură: „...iată că mă învrednicesc iarăși a scrie în sat, așa cum mă îndeamnă mereu inima
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
părinți, minciună, comportamente predelincvente, precum: furtul, fuga de acasă, violența. Autorul menționat pledează pentru separare în condițiile unei familii în care predomină conflictele, în ciuda faptului că va exista o adaptare dificilă a copiilor la noile condiții de viață, la noua ambianță sau la absența unuia ori a ambilor părinți. Există mai multe tipuri de părinți și anume: - Părinții rigizi- care impun copiilor propriile idei, opinii, modul de a trăi și a vedea, obișnuințele lor, fără nicio abatere și fără să țină
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
libertăți în domeniul finitudinii, ca ne-libertate supremă”. În același sens meditează - deși mai puțin crispat - Andrei Pleșu, în Minima moralia. La el, destinul rămâne trăsătura umană prin excelență, neexistând om fără destin. Aceasta este "conformația noastră nativă, laolaltă cu ambianța în care ea este obligată să se manifeste." Nu există însă destin global; mai mult, fiecare om își construiește propriul său destin, irepetabil, operă a libertății individuale. Unul din semnele întâlnirii cu destinul este realizarea unei perfecte omogenități între "datele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cealaltă, de asemenea atestată în folclorul românesc, copiii sunt aruncați în apă (sau părăsiți în codru, sunt salvați sau crescuți de ciobani, apoi, trimiși, spre pierzanie, să înfăptuiască lucruri imposibile. În varianta Schott, splendoarea lor astrală - contrastând candid cu ruralitatea ambianței - e puternic marcată: trupurile lor luminează în beznă, soarele însuși se oprește în loc și-i privește fermecat." Aceeași situație și în unele basme străine. Astfel, în basmul Peștele și inelul [Joseph Jacobs, Cântărețul vrăjitor și alte basme englezești], un baron
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tipuri de experiment: natural, de laborator și psiho-pedagogic. Experimentul natural se realizează în condiții naturale, firești. Sarcina este și ea naturală, pentru că subiectul își desfășoară activitatea sa obișnuită. Desfășurându-se în condiții obișnuite, reacțiile subiectului nu vor fi influențate de ambianță - acesta fiind principalul avantaj al experimentului natural. Dezavantajul constă în faptul că acest tip de experiment este mai imprecis și nu avem certitudinea că nu intervin și alți factori care să influențeze desfășurarea fenomenului. Experimentul de laborator se realizează în
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Dezavantajul constă în faptul că acest tip de experiment este mai imprecis și nu avem certitudinea că nu intervin și alți factori care să influențeze desfășurarea fenomenului. Experimentul de laborator se realizează în condiții artificiale, deoarece presupune scoaterea subiectului din ambianța obișnuită de viață și introducerea lui într-un laborator special amenajat în acest scop, cu aparatură adecvată, condiții și programe de desfășurare bine determinate etc. Avantajul acestui tip de experiment constă în faptul că este foarte precis și riguros prin
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
regulile sociale ale timpului și experiențele sale majore. M. Mead atrage atenția asupra rolului stimulativ pe care îl exercită asupra creativității, culturile iubitoare de gândire divergentă în care esențial este procesul și nu produsul creativ. Teresa M. Amabile consideră că ambianța poate favoriza afirmarea creativă sau o poate bloca prin presiunea la conformism, o cale de depășire a acesteia, fiind motivația intrinsecă a indivizilor. În studiile sale, Teresa M. Amabile identifică șase factori de mediu ce influențează creativitatea: 1. evaluarea așteptată
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
în activitățile creative alături de copii; h) joaca și jucăriile să fie o plăcere pentru copil; i) evitarea presiunilor spre conformism; j) recompensele potrivite performanței; k) copilul trebuie lăsat și încurajat să ia decizii; (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.184-185) Dintre caracteristicile ambianței familiale ce pot influența benefic creativitatea pot fi: 1. Condițiile socio-economice; 2. Nivelul cultural al membrilor familiei; 3. Numărul membrilor din familie; 4. Ordinea în care s-au născut copiii; 5. Plasarea cât mai timpurie a copilului într-o formă
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
trebuie lăsată la întâmplare. Există norme 18 precise care stau la baza acestor relații: nevoia de dragoste care asigură protecție, asigură unele raporturi relaționale, juste și echilibrate, cât și complementaritatea rolurilor parentale. Indiferent de vârstă, copilul are nevoie de o ambianță caldă dar și de supunere, de reguli cărora să se conformeze, stabilite în acord cu părinții. Așteptările părinților și atitudinile lor privind educația sunt la fel de importante ca și activitățile desfășurate de cadrele didactice. Cei mai mulți doresc să fie implicați în educația
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
clasei nu poate fi concepută decât având la bază relații de sinceritate, de încredere reciprocă. Totul este compromis - încrederea este zero - ori de câte ori un cuvânt, un gest, o atitudine, ascunde o minciună. Dacă un copil trăiește și se dezvoltă într-o ambianță familială și socială valorizantă ozitiv atitudinea aceasta se structurează într-un comportament deschis față de cei din jur, fără ascunzișuri sau fățărnicii. Noi, părinții și dascălii, suntem luați ca modele. Modelele care se întunecă și se anulează atunci când dăm note fără
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
experiența estetică a artei, în timp ce obiectele de artă sunt gândite ca obiecte produse prin intermediul spiritului ce au ca scop promovarea bunăstării sociale a omului. Arta este înțeleasă ca un nou mod de a expune creativitatea umană în obiecte ce servesc ambianței și confortului. Dar prin deconstructivism se ating aspecte ontologice noi, în special prin descrierea anumitor funcții artistice precum: cea mitică, estetică, magică etc. Arta devine spațiul în care se încearcă noi posibilități ale ființei, ale devenirii și ale înțelegerii lumii
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
reamintirea tacticii echipei (atac-apărare); - Repetarea planului de joc special al echipei și cel presupus că-l vor adopta adversarii; - Precizarea sarcinilor individuale și colective; Încălzirea Reprezintă un segment important - partea de spectacol dinaintea meciului cu rol de angrenare psihologică în ambianța disputei care va urma. Este pregătită la antrenamente și se desfășoară identic pentru toate meciurile. Încălzirea poate fi: - Generală (10-15 minute): exerciții pentru angrenarea marilor funcțiuni, variante de alergare, sărituri, exerciții de streaching (de întindere musculară și articulară); - Specifică (20-25
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
intra în contact cu ideile socialiste ale unui muncitor lipovean. Vehemența autorului se îndreaptă spre slujitorii Bisericii, spre intelectualii satului sau spre administrația maghiară. Ceva mai reușit și cu mai puține clișee, romanul Sub pajura împărăției are acțiunea situată în ambianța tulbure a anilor premergători primului război mondial. Oarecum mai nuanțată, dar urmând aceeași linie demonstrativă, e relația dintre Simion Todericiu, directorul băncii Someșana din Dej, și fiul său, Toderiță, căruia i se recunosc primele „semne de rătăcire”. Ca să-și înțeleagă
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
basmului, în introducere adăugându-se observații pertinente despre mutațiile basmului în funcție de condițiile istorice, geografice, morale și sociale și despre caracteristicile mai noi ale eposului popular - vioiciunea, stilul eliptic, bogăția dialogului, linearitatea structurii, absența descrierilor și a caracterizării eroilor, a evocării ambianței, pătrunderea elementelor urbane -, explicabile prin influențele exercitate asupra folclorului de factorii culturali moderni. Cu Folcloristica română. Evoluție, curente, metode (1968), structurată pe direcții și școli, V. este și autorul primei încercări de sinteză diacronică asupra folcloristicii autohtone. SCRIERI: Mesianism ardelean
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
În 1975 lui V. i se editează volumul Însemnările unui ucenic politic de odinioară. Sunt pagini memorialistice cu mesajul la vedere, destinate tineretului, spre luare-aminte asupra formării unui intelectual „democrat” în atmosfera culturală și ideologică a Iașului interbelic. Se rememorează ambianța familială, anii de studii, confruntările cu militanții de dreapta, sunt evocate câteva figuri din lumea literară (Magda Isanos, George Ivașcu), reuniunile cvasimondene/cvasipolitice, „ceaiurile” uteciste. Romanul Cinema Splendid (I-II, 1978-1981), care împreună cu alte două, proiectate cu titlurile Cocoșul de
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
în versificări dogmatice, într-un limbaj discursiv, șablonard. Abia volumele Lume, dragă lume... (1962) și Gustul pânii (1964) învederează un autor ce mizează pe spontaneitate, pe simplitate și cultivă dezinvolt o formulă de factură tradițional-cantabilă, cu rădăcini în folclor. Evocarea ambianței rurale și poetizarea faptelor cotidiene reprezintă nota dominantă a versurilor lui Z., care explorează eficient detaliul revelator și metafora rară. Evoluția ulterioară a poeziei sale vizează cuprinderea unei game de trăiri mai variate, contradictorii, paradoxale. Ultimele culegeri - Mi-e dor
ZADNIPRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290683_a_292012]
-
a transpune în imagini grafice observațiile lor, ceea ce au dezvoltat. Exercițiul duce la dezvoltarea acuității vizuale, a spiritului de observație, a deprinderii de a corela elementele componente ale formelor mai întâi într-o sinteză unitară, și apoi a acesteia cu ambianța înconjurătoare, dar mai ales ei dobândesc unele deprinderi practice legate de cunoașterea diferitelor procedee ale unor tehnici de lucru (ex. colaj, decolaj, forme spațile din hârtia etc.). Se știe că prin exercițiu, chiar și când acesta este organizat în forma
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
de slujitor al academiei, pentru a se dedica vocației: atunci pătrunde în universul rarefiat al artei eliberate de reguli și, renunțând la meseria de pictor, devine artist. Am făcut acest mic curs pentru a introduce o carte ce constituie, în ambianța noastră culturală, o fericită excepție. André Lhote, De la paletă la masa de scris, traducere și cuvânt înainte de Adina Nanu, Meridiane, București, 1974, p. 15. Vezi Nathalie Heinich, Être artiste. Les transformations du statut des peintres et des sculpteurs, Klincksieck, Paris
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
proces care apare deodată, pe baza unei organizări perceptive și pe „insight” înțelegere bruscă, iluminare a datelor, condiționate în mod deosebit de scopul acțiunilor respective. Aceste teorii îl consideră pe cel ce se învață un sistem energetic - dinamic situat într-o ambianță, un complex de alte sisteme energetice și dinamice, și care acționează prin adaptări, ajustări, modificări etc., privite ca acțiuni de învățare. Teoriile fiziologice prezintă mecanismele neurologice ale învățării, considerându-le esențiale. Aceste teorii explică învățarea pornind de la ipoteza că aceasta
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
categorii de spații verzi, ele au totuși atribute importante, deloc de neglijat. Spațiile verzi de pe arterele de circulație îndeplinesc multiple funcții, printre care: decorativă (prin folosirea combinată a arborilor și arbuștilor, ca specii, cromatică și forme variabile), sanitară (crearea unei ambianțe reconfortante pentru conducătorii auto și pentru pietoni, protecție împotriva poluării cu particule, gaze nocive și chiar zgomote), protecție a drumurilor și a circulației, etc. Prin aceste spații verzi se realizează unul din principiile de proiectare și anume principiul armoniei, prin
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]