2,825 matches
-
profit" al imaginației literare de pe urma concepției savantului"47. Concluzia mai recentă, cea din Istoria sa critică, cu referire la două dintre aceste proze este că: "amândouă (La țigănci și Pe strada Mântuleasa-n.m.) merită să fie citite pentru splendoarea lor ambiguă și plină de poezie mai degrabă decât pentru cine știe ce savant ascunse scenarii mitice"48. Monica Spiridon observă instituirea unui "orizont normativ de așteptare", tendința de instituționalizare a doctrinei savantului ca schemă hermeneutică, astfel că anumiți topoi din opera științifică a
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
replica ghicitorului este "Curios"86. Curiozitatea se lămurește după aflarea ultimului amănunt despre Adriana, faptul că este o descendentă a acestui neam de ghicitori. Jocul lui Beldiman (care-l sfătuiește pe Emanuel să nu meargă la întâlnire) este cel puțin ambiguu, pentru că nu ne dăm seama pe cine protejează: pe Emanuel sau pe fiica sa. Eliade are o clară predilecție pentru teoforicul Emanuel (nume vechi în onomastica românească și cu o frecvență destul de mare) încă de la Isabel și apele Diavolului. Efectul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fonetică sau alta (Les trois grasses) continuă cu amintirea lui Hagi Pavel și aluzia materialității. Inginerul este convins că doctorul Aurelian Tătaru se referise la niște prietene din timpul studenției în Elveția, Les trois grasses; situându-se în același joc ambiguu al lui "doi-trei", el își amintește doar de Yvonne și de Henriette, și uită de cea de a treia: "îmi scapă acum numele"755. Cea de a treia referință, de data aceasta intertextuală (Two or Three Grâces) la eroina lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lucru, la un mod mai general, termenul "antinomie" este folosit aproape în toate scrierile despre antinomii ca sinonim pentru cel de "contradicție". Consider că această sinonimie nu este legitimă. Iată argumentele. În primul rând, ideea de contradicție are un statut ambiguu. Sensul ei principal este unul de nivel propozițional 39. O contradicție se naște atunci când are loc "asertarea și negarea în același timp a unei propoziții, într-un cadru de susțineri, asumpții, supoziții sau alte forme ale discursului asertiv"40. Cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
moment drumul este liber pentru libertatea și necondiționalitatea psihismului, pentru imaginația lui creatoare, altfel spus, a singularității, a amestecului antagonist și contradictoriu al parametrilor fizici și biologici specifici artistului, personalității sale profunde și "inspirației" sale"522. Din această poziție oarecum ambiguă, artistul cunoaște lumea, dar de fapt o semicunoaște, acționează asupra lumii, dar, de fapt, semiacționează, ca într-un vis. "Artistul visează treaz, visul stăpânește starea de veghe și starea de veghe stăpânește visul"523. În actul artistic autentic, psihicul este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
imaginarului sunt "non-separabile". De asemenea, principiul terțului exclus își pierde valabilitatea, deoarece există aici "o conivență a contrariilor, o complicitate care face ca un element să existe prin celălalt", să împartă cu opusul său o calitate comună (adică să fie "ambiguu" sau "amfibolic") și care duce la "ruptura logicii bivalente unde A nu poate include non-A"569. Funcția principală a simbolului este de a unifica: "Un simbol revelează întotdeauna, oricare ar fi contextul, unitatea fundamentală a mai multor zone ale
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
noi înșine, cu netimpul unui dor nespus? Ceva luminează dar nu suntem în lumină, abia "în tinda luminii"; suntem "cu cerul vecini" și totuși nu ne împărtășim cerului, doar "oaspeți" la curțile dorului. Ce să însemne această stare de beatitudine ambiguă, de așteptare a unei împărtășiri amânate? "Așteptăm să vedem prin columne de aur/ Evul de foc cu steaguri pășind"; nu suntem de-ai locului, după cum nu suntem nici de-ai timpului; luăm loc - locuim - în alt timp în această lume
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
însă, tocmai destituirea aceasta face posibilă ivirea unui nou posibil, cu atât mai viu cu cât el vine nu din trecut, ci de departe. Dimensiunea departelui reprezintă o potențare a semnificării, căci ceea ce se aude este deocamdată un imprezentabil, semnul ambiguu al inaparentului, așa cum întâlnim și în alte poeme ale lui Vinea: "Niciun zvon. Lumea e de mine departe" (Ivoriu), "până departe, până-n poveste, - oglindă-ne" (Una)19. Tema e novalisiană - de inspirație kantiană și schellingiană - și, prin extensie, un bun
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
această lume e înfățișată e un fel de a spune, deoarece imaginile care o alcătuiesc nu propun coordonatele unui spațiu-timp circumscris realului identificabil, reprezentabil sensibil ori inteligibil. Este intermundiul incert, trecător, puntea diafană care ne suspendă în dimensiunea unui interval ambiguu. În ce lume suntem?" spuneai. "În ce lume"/ Această spaimă liniștită ca un obraz mut cuprins/ De spaimă". Într-adevăr, în ce lume ne aflăm, de vreme ce "Veșnicia e acolo pe o culme. Pe altă culme/ Din nisipul fierbinte se rostogolește
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sub inteligibil se arată a fi fâșia îngustă a unei liziere invizibile 3 din care accesul se face în ambele direcții, cota înaltă de pe culmea căreia se vede atât versantul manifestărilor materiale cât și cel al nemanifestatului pur spiritual. Ambivalență ambiguă, cum spuneam, căci "E puțin înainte de auroră. Dar aurora/ Nu vine niciodată aici. Poate e un etern amurg/ Și undele acestea cu văluri ușoare să-nsemne ora/ Dintre seară și zi". Imaginea se profilează cu greu, nu pentru că nu ar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Rozalb ieșind dintre albii/ Ochilor noștri revărsat enorm/ Printre tufe de răsură și salvii/ Când sălbăticiunile Zilei dorm". Rozalbul nu e niciun trandafir identificat în vreo specie, în speța definitorie a individualului; e Deschisul care bate în alb, culoarea intermediară, ambiguă, a trecerii 47, natura inaparentă ascunsă în toți trandafirii sau Unul universal al unui gen care subîntinde pluralul apariției. Doar natura albului poate ieși dintre albii, deversând din matca speciei, drept rozalb care își sparge limitele, crește nemăsurat pe ecranul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o întăresc; prin ele are loc, odată cu transferul de privațiune, și un transfer de putere de a o îndura. Atâta vreme cât îi supraviețuim, nu putem spune cu certitudine dacă e vorba de o încercare de distrugere, sau de întărire; cu gesturi ambigui, aceeași mână le împarte pe ambele. Cu cât intimitatea luptei cu lumea ostilă a sporit, cea din urmă nerefuzându-și odioase intruziuni în spațiul privat al tânărului aspirant la împărăție, cu atât acest loc a devenit mai încăpător - pășune cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de-un schimb prelung de tăceri. Către sfârșitul lui, când Ian se pregătea să iasă din umbra lunecoasă ce-l mângâiase sărind peste el ca un funambul nerăbdător, vaporul slobozi un semnal prelung de sirenă. Punctuația finală a acestui salut ambiguu rezonă straniu în ființa arhitectului. Când începe un vapor în scufundare să starnească turbionul ce trage după el obiectele înconjurătoare? E vârtejul creat în aer un preludiu la cel acvatic? Și cât de semnificativă este, metafizic vorbind, diferența dintre cele
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
În exemplele date remarcăm frecvența, tendința de conservare a metaforelor tocite, specifice anumitor sfere de referință (portrete de politicieni, opțiuni). În pofida caracteristicii "tocit", metafore jurnalistice ca "lupul", "Baba Cloanța", "Ileana Cosânzeana", "Cenușăreasa" își conservă valoarea expresivă, grație recontextualizărilor, unele, deliberat ambigue ("Lupul singuratic"), altele ironice (B... și judecătorii/ Lupul s-a făcut miel"), aluzive etc. Se impune aici o diferențiere: dacă metafore ca "lupul", "mielul", "Zeus" etc. sunt active pentru o perioadă limitată în timp (timpul/ moda politică!), "timpul" de circulație
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
dintre situațiile de comunicare una dintre strategiile de convingere. ,,Inima României" (care inimă? unde este localizată?) din exemplul de sub 3, ca și "Băieții deștepți" (cine sunt" băieții deștepți"? de unde?) din exemplul de sub 4. Sunt două metafore persusive, prin natura lor ambiguă. Tot mai mult este acreditată ideea (C. Sălăvăstru, 2009; S. Săvulescu, 2003) că mesajul câștigă în credibilitate prin menținerea unei ambiguități controlate. Nu trebuie confundată ambiguitatea de tip jurnalistic cu ambiguitatea poetică, dată fiind potențarea funcției reprezentative (referențiale) în detrimentul funcției
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
densitatea terminologică slabă în uzaj: consecință, concluzie, gândire, aptitudine, opinie, ordine, mod etc. Termeni precum: real, realitate etc. și-a pierdut în etapa postmodernă de evoluție a gândirii umane, caracteristica filozofic, sub presiunea limbajului media, unde circulă cu numeroase sensuri ambigue, golite de substanța originară a filozofiei platoniciene. Termenul echivoc (lat. aequus "egal"+ vox "voce") - în filozofia logică/ epistemologie este utilizat cu accepțiunea de "două înțelesuri". Termenul a trecut printr-un proces de determinologizare, fiind utilizat în limba comună cu sensul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
edulcorată și mesajele despre aceasta transmise de ceilalți. Vorbește despre constatarea unei sfărmări violente a reprezentării confortabile de sine, despre un sentiment de ilegitimitate pe care-l Încearcă persoana și despre dorința actorului social de a rupe cu o situație ambiguă sau dezastruoasă. Rușinea, acest sentiment obscur, extrem de coroziv, cred psihosociologii, apare pe neașteptate, se insinuează fără a se anunța, se instalează confortabil și se autoalimentează, dând posesorului sentimentul că se diferențiază de ceilalți. Când evoci emoția rușinii de a fi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
val de comuniști. Nexus-ul este un reflex al contextului social, o excrescență a sistemului de formare făurit - ideologic - de acesta, o sfidare a cunoașterii autentice și a raționalității. Corupe, deturnează, viciază și demonetizează cuvinte nobile, le Împing Într-o zonă ambiguă, le fac nefrecventabile. Dar are o logică a sa, o logică naturală: conține soluții individuale salvatoare, căi prin care actorul social Își poate prezerva demnitatea și Încrederea În sine, salvându-se În situații de criză. Mai putem identifica un efect
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de obicei printr-un dispreț excesiv Împotriva celorlalți, Împotriva grupurilor diferite și a valorilor pe care acestea le propun. Acest dispreț față de ceea ce este distinct reprezintă o reîntoarcere medievală Împotriva celuilalt, dar și Împotriva sinelui, negând inconștient existența acestei dependențe ambigue dintre sine și alter, inventând un mecanism de apărare prin care deplasează disprețul și ura, prin proiecție, dinspre universul interior spre lumea exterioară. Fiecare dintre noi poate observa dificultatea vizibilă a unora dintre cei cu care interacționăm de a accepta
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
n acest mod �n?elegea societatea francez? s? mul?umeasc? unei b?tr�ne servitoare devenit? inutil? dup? ce o slujise at�ț de bine! �n Germania, unde a fost mobilizat? s? asiste la facerea noului stat, leg?turile sale ambigue cu filosofia ?i angoasa fascinat? de jignirile publice aduse istoriei, �nfr�neaz? mersul sociologiei pe c?ile ce-i fuseser? trasate; str?lucitoarele promisiuni au fost spulberate de ciumă brun?. Despre sociologia englez? (al?turi de o sociografie care-i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
celui de lângă tine e goală. În urmă cu câțiva ani, cineva îmi povestea despre demersul unui mega-escroc. Iritat că a început să i se pună întrebări prea apăsate, a cerut să fie primit de „Șefu’” A fost. Plictisit de discursul ambiguu al politicianului, l-a întrerupt și a șuierat: „Domnuuu..., ai uitat de metrul ăla cub de dolari pe care ți l-am dat la alegeri?”. În loc să fie dat afară pe ușă, escrocul a fost dat afară din anchetă. Deci, la
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
internaționale etc. Despre aceștia în general, The International Society of Sustainability Professionals (ISSP) Releases 2010 Special Report 62, asociația leader a profesioniștilor în sustenabilitate din SUA, consideră că activitatea lor nu este suficient de standardizată și are încă o consistență ambiguă. Combinația de forțe socio-economice și de mediu, legată de actualele condiții de globalizare și care a făcut stringent necesară o astfel de profesie, trebuie completată prin colaborarea cu alte organizații și organisme specializate. Acestea din urmă ar trebui să promoveze
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu excepția șefului rabin. Dispoziții referitoare la acordarea cetățeniei persoanelor care nu erau „etnici români” se regăseau și în articolul 11 al constituției din 1877 și cereau o lege specială pentru fiecare caz în parte. Acest set de afirmații și prevederi ambigue și contradictorii au prefigurat incoerența și nesiguranța care vor caracteriza situația evreilor pe întreaga durată a dictaturii regale, în afară de ultimele luni. În această privință, ca și în altele, Carol și miniștrii săi au încercat să păstreze un echilibru între direcția
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
însuși a căzut victimă asasinilor legionari în septembrie 1939, reprimările și arestările făcute de guvern au strâns un număr și mai mare de membri ai Gărzii de Fier de pe străzi. Alții și-au găsit refugiu în Germania nazistă. Această situație ambiguă dar „supraviețuibilă” pentru evrei s-a schimbat dramatic după înfrângerea Franței de către Germania la începutul lunii iunie 1940 și după ultimatumul sovietic adresat României pentru cedarea Basarabiei și Bucovinei de nord la sfârșitul aceleiași luni. Cum numai Germania îi rămăsese
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
echilibru, un compromis acceptabil între atracție și distanță, și reușește astfel să respecte buna-cuviință. Fără îndoială, acest echilibru ar fi făcut ca relația lor să dureze, dacă Henri ar fi înțeles motivele comportamentului Catherinei, dacă ar fi sesizat semnificația profundă, ambiguă a ironiilor sale, dublura lor de catifea. Din păcate, tânărul este derutat de atitudinea Catherinei și sfârșește prin a se simți ofensat de aceasta. "Divina lui Catherine", strecoară el într-un bilețel, nu contenește a-l sfâșia cu "ghearele" sale
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]