5,016 matches
-
octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Te-am căutat neîncetat , Te caut încă sus pe o rază, Și când e soarele lăsat Stau dragostei ades de pază. Ani de-a rândul te-am visat, N-am simțit că obosesc, Și-n amurg și pe înserat , M-ai lăsat să te privesc. Citesc discret pe chipul tău, Brăzdat de umbră și lumină, Că noaptea ne va fi călău Vom învăța cum se suspină. Ne va însoți tumultul vrerii, Și lângă corul de dorinți
TU EȘTI TOT CE MI-AM DORIT de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380083_a_381412]
-
Amintiri fugare trec pe rând și pier. Frunze de gând istovite de toamnă Dezbracă amintiri răvășite de tăceri, Lacrimi ascune în perlele tale doamnă, Purtând în plete surâsul unei veri. Clipe culeg din foșnete de frunze Pe umeri porți eșarfa amurgului violet, Pe portativ de gând valsul unei muze Cu tine trăiesc speranță și regret, Mă amăgești în noapte cu vise nevinovate Pe buze îmi picuri clipe, sărut de catifea, Cu îngerii mei pășesc într-o nouă carte Cu tine de
TOAMNĂ DRAGĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381835_a_383164]
-
portativ de gând valsul unei muze Cu tine trăiesc speranță și regret, Mă amăgești în noapte cu vise nevinovate Pe buze îmi picuri clipe, sărut de catifea, Cu îngerii mei pășesc într-o nouă carte Cu tine de mână în amurgul din tinerețea mea. Valentina Geambașu Referință Bibliografică: TOAMNĂ DRAGĂ / Valentina Geambașu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1735, Anul V, 01 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valentina Geambașu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TOAMNĂ DRAGĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381835_a_383164]
-
luam seama la ce făceai și, mulțumită că erai cuminte, îmi găseam iar ceva de trebăluit. Prinsă de griji, nu văzusem cum apele Oltețului îmbogățite prin topirea zăpezii își lărgiseră matca, lăfăindu-se cam lacom și amenințător către maluri. Spre amurg cerul se-mbunginase grozav, iar noaptea părelnică ne trimisese la căldura sobei devreme. Tocmai pusesem sticlă pârdalnicei lămpi, când un trosnet ca de lemne frânte și-mpinse de-un vajnic tăvălug îmi spulberă tihna, gonind somnul. Ca femeie singură de vreme
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
care mă certa mama,să mă transform din fată, în femeia rouă!... XVI. POEM ASCUNS ÎN 1981, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016. eu sunt făcut ..timpule, nu pot să aștept în mocirlă, împlinirea amurgului, făcând piruete pe trestia unei clipe! eu sunt viața și unele cioburi de colivie albă! scot ochii fiarelor, care mă hăituiesc. și zbor peste urâtele necunoscutului, pentru tine mă vând, la târgul cuvintelor ce zboară. la fiecare pas cadențat, eu
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
la târgul cuvintelor ce zboară. la fiecare pas cadențat, eu sunt interjecția adâncului, ce iți seamănă! suficient să te pot prinde, într-o lume ce plânge! Citește mai mult eu sunt făcut ..timpule,nu pot să aștept în mocirlă,împlinirea amurgului,făcând piruete pe trestiaunei clipe!eu sunt viața șiunele cioburi de colivie albă!scot ochii fiarelor, care mă hăituiesc.și zbor peste urâtele necunoscutului,pentru tine mă vând,la târgul cuvintelor ce zboară.la fiecare pas cadențat,eu sunt interjecția
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
Toate Articolele Autorului Ascultă și taci, cum toamna dezbracă Copacii de viață, cu somn îi împacă, Timpul ce curge acum e-ncruntat, Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci, cum frunza ce pică, Se-mbracă-n lumină de-amurg ce ridică Asfințit de culoare frumos pastelat, Ascultă și taci, i-al nostru păcat ! Ascultă și taci cum ploaia-n geam bate, Când ziua își ia vesmântul de noapte, Iar ramu-nverzit, acum vrej uscat, Ascultă și taci, i-al nostru
ASCULTA SI TACI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381853_a_383182]
-
trece cu vederea nici chestionarul jurnalistului, scriitorului, editorului și criticului literar Ion Machidon, interviul scriitoarei Mariana Vicky Vârtosu, cel coordonat de Gina Agapie...așezate în volumele descrise-n interiorul acestui publicații dar și textele prezentate-n revistele: „Uscând o lacrimă”, „Amurg Sentimental”, Foaia literară „Poarta amintirilor”. Unele lucrări conțin comentarii, prefețe ale unor cărți...O lucrare în interiorul căreia trăiesc numele unor prieteni dar și a unor neprieteni. O lucrare care cuprinde și amintiri de la Soroca- R. Moldova, Debrecen -Ungaria, de la Oradea
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
trece cu vederea nici chestionarul jurnalistului, scriitorului, editorului și criticului literar Ion Machidon, interviul scriitoarei Mariana Vicky Vârtosu, cel coordonat de Gina Agapie...așezate în volumele descrise-n interiorul acestui publicații dar și textele prezentate-n revistele: „Uscând o lacrimă”, „Amurg Sentimental”, Foaia literară „Poarta amintirilor”. Unele lucrări conțin comentarii, prefețe ale unor cărți...O lucrare în interiorul căreia trăiesc numele unor prieteni dar și a unor neprieteni. O lucrare care cuprinde și amintiri de la Soroca- R. Moldova, Debrecen -Ungaria, de la Oradea
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
Acasa > Strofe > Atasament > CERTITUDINE Autor: Cora Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului CERTITUDINE În primăvara fiecărei clipe când gândul către Tine mi-este prunc și amintirile șoptesc- divine, cântări de dragoste, într-un amurg ce îmi sfințește gândul, Te regăsesc, alăturea-mi, mereu, chiar dacă depărtarea-i fără margini, ca-ntr-un altar, în sufletu-mi exiști ca unic Zeu. Referință Bibliografică: CERTITUDINE / Cora Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V, 16
CERTITUDINE de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381880_a_383209]
-
cunună... Ascult cum calcă al clipitei pas. Secunda zboară spre senin, Cu aripile albe de mătase... Să-mbrățișeze iar sublim Popasul veșniciei la fereastră. Bătăi de pleoape-n taină se aud La poarta infinitului a rugă... Scânteia-n brațe de amurg Se scaldă în privirea taciturnă. Deși e noapte, cred în dimineață Versuri din mine zorii revărsând, Un ceresc ecou etern de viață, Îmi luminează sufletul cântând. Cluj apoca 24 aprilie 2016 Zori de primăvară Plouă pe frunza cea verde, Iar
ECOU ETERN DE VIAŢĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381918_a_383247]
-
acasă... Potop e-napoi și-nainte, / Te uită cum ninge decembre, / Nu râde... citește-nainte.” Culorile preferate în „pictura” lui și care „invadează lucrurile ca niște prezențe fizice”, sunt: violetul, griul, negrul, albul, galbenul, culori sugestive, folosite inspirat. În poezia Amurg violet folosește obsesiv culoarea violet: „Amurg de toamnă violet... / Doi plopi, în fund, apar în siluete: / Apostoli în odăjdii violete - / Orașul tot e violet. // Amurg de toamnă violet... / Pe drum e-o lume leneșă, cochetă; / Mulțimea toată pare violetă, / Orașul
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
Te uită cum ninge decembre, / Nu râde... citește-nainte.” Culorile preferate în „pictura” lui și care „invadează lucrurile ca niște prezențe fizice”, sunt: violetul, griul, negrul, albul, galbenul, culori sugestive, folosite inspirat. În poezia Amurg violet folosește obsesiv culoarea violet: „Amurg de toamnă violet... / Doi plopi, în fund, apar în siluete: / Apostoli în odăjdii violete - / Orașul tot e violet. // Amurg de toamnă violet... / Pe drum e-o lume leneșă, cochetă; / Mulțimea toată pare violetă, / Orașul tot e violet. Poetul, aflat într-
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
niște prezențe fizice”, sunt: violetul, griul, negrul, albul, galbenul, culori sugestive, folosite inspirat. În poezia Amurg violet folosește obsesiv culoarea violet: „Amurg de toamnă violet... / Doi plopi, în fund, apar în siluete: / Apostoli în odăjdii violete - / Orașul tot e violet. // Amurg de toamnă violet... / Pe drum e-o lume leneșă, cochetă; / Mulțimea toată pare violetă, / Orașul tot e violet. Poetul, aflat într-o poziție privilegiată („din turn” deoarece, în copilărie, fusese închis din neatenția paracliserului în turnul unei biserici) poziție ce
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
limita posibilului, încercând să se salveze prin sarcasm, despre care scriitorul rus Dostoievski spunea că „este ultimul refugiu al oamenilor modești și a celor cu sufletul curat atunci când intimitatea sufletului lor este grosolan și supărător invadată”. Bacovia a scris poezia Amurg, amintind de Corbii poetului Tradem: „Trec corbii - ah, «corbii» / Poetului Tradem - / Și curg pe-nnoptat / Pe-un târg înghețat. // Se duc pe pustii.../ Pe când de argint, / S-aprinde crai-nou. // Pe zări argintii / În vastul cavou... / Iubito, ah, « Corbii » / Poetului Tradem...” Talentatul
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
cu un moto din versurile mele, voi încheia cu alte versuri dintr-un poem intitulat Dragoste de Bacovia, care se termină în modul următor: Privea în sus și-mi arăta / «corbii poetului Tradem». / Corbi ce se duceau «pe pustii», în amurg, «pe zări argintii». Râdea emoționat, vibrau în el «scântei de vis» / sub cerul gri, deschis. / Am căzut în genunchi și-am început a-l implora: / Maestre, atinge-mă cu pana ta! Referință Bibliografică: BACOVIA / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
BACOVIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381885_a_383214]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > APOCALIPTIC II Autor: Costică Nechita Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Un ecou străpunge pleoapa, Tunet muge din adâncuri, Sângele își sapă groapa, Fulgere aprind amurguri... Ard altarele sub cruce, Ies icoane din morminte, Peste zări o umbră-și duce Sumbru strai de oseminte! Suflete arzând se ‘nalță Și se mistuie-n genune, Lumea-ntreagă-i o balanță Între rele și-ntre bune! O lumină sfâșiată
APOCALIPTIC II de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381932_a_383261]
-
poeziei). Însemnătatea poeziei este zugrăvită sugestiv și cu nemăsurată profunzime pentru a sublinia grandoarea acestei frumuseți literare care învinge timpul și cunoaște absolutul. Iata cum acuarela lirică descrie universul său lăuntric, accentuând emoția ce o străbate pe poetă cufundată în amurgul unor vise și doruri care-și lasă lacrima să mângâie anotimpurile nostalgiei :” la Dunăre îmi e aproape/ să văd albastru pe-al său val./ trupul sălciilor plecate/ în amurgul stins la mal./ în vara sau în toamna pastelată/ cu visu-mi
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
său lăuntric, accentuând emoția ce o străbate pe poetă cufundată în amurgul unor vise și doruri care-și lasă lacrima să mângâie anotimpurile nostalgiei :” la Dunăre îmi e aproape/ să văd albastru pe-al său val./ trupul sălciilor plecate/ în amurgul stins la mal./ în vara sau în toamna pastelată/ cu visu-mi curgător de doruri,/ răsfrânt o lacrimă se-arată/ în cuvinte și-n pasteluri.” (Acuarelă) În poemele sale, Constanța Abălașei-Donosă contemplă peisaje fermecătoare care grăiesc prin coloristică. Întrucât poeta este
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
nopții”. (Crepuscul) Un tablou mirific de toamnă se dezvelește în versuri profunde unde iubirea tremură în ploaia nesfârșită căutându-și alinarea. Muzică, amintiri și albastru divin se contopesc într-un legământ al dorului nestingherit : ” început de toamnă,/ toamnă pastelată/ cu amurguri coapte/ în stropi care saltă./ ploaie nesfârșită,/ împletești din trupu-ți/ sonatele lui Chopin./ ploaie făr de cântec -/ cu muzică tristă/ cu-amintirile-ți știute/ din iubirea mea închisă./ eu ți-aș picta o notă/ o notă muzicală,/ să o duci printre stropi
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > STATUIE ÎN AMURG Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Statuie în amurg Și iată-mă la capătul zilei încremenit în lutul meu păzind ritualuri profane la picioarele mele, alte statui solitare cu brațe descarnate
STATUIE IN AMURG de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381990_a_383319]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > STATUIE ÎN AMURG Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Statuie în amurg Și iată-mă la capătul zilei încremenit în lutul meu păzind ritualuri profane la picioarele mele, alte statui solitare cu brațe descarnate implora un cer pustiu și cu lacrimi de piatră povestesc un timp de jale Statuile se clatină. Statuile
STATUIE IN AMURG de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381990_a_383319]
-
lut când chiar lutul lor mirosind a timp incriminează anotimpul când din lutul veșniciei s-au făcut lucrurile cu strigat de piatră, strig azi despre lutul pătimirii noastre cum a mistuit atâtea vremi și atâția Prometei... Referință Bibliografica: Statuie în amurg / Marius Horvath : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1412, Anul IV, 12 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Marius Horvath : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
STATUIE IN AMURG de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381990_a_383319]
-
Horvath Publicat în: Ediția nr. 1438 din 08 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului A fost odată... a fost odată, un poem în care m-am închis dinaintea lumii așa cum se închide un melc în cochilia lui a fost odată un amurg în care am plecat, așa cum plecau marinării pe marile lor și nu se mai întorceau... a fost o vreme când bătrânii povesteau în jurul focului despre oameni de piatră, duhuri, zei și ai fost odată, tu,... era pe vremea când femeile
A FOST ODATA... de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/381993_a_383322]
-
să strig...să mă audă vântul Să-mi poarte glasul mut prin ani lumină, Văzduhul să-mi fie-acoperământul Cu sufletul curat de Cătălină. Aș vrea să râd...să mă audă zarea. Dar glasul mi se 'neacă în tăcere Când un amurg își scutură-nstelarea Iar vântu-și plimbă-n plete-o adiere. Aș vrea să plâng...dar plâns să-mi fie marea Mărgăritare-n stropi mărunți de rouă, Valurile ce-mi sfâșie-ntristarea Din plânsul nopților cu lună nouă. Aș vrea să dorm
AȘ VREA de NASTASICA POPA în ediţia nr. 1970 din 23 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382005_a_383334]