4,997 matches
-
implică cele două părți anatomic distincte ale aortei: aorta toracică și aorta abdominală. La rândul ei, aorta toracică este subîmpărțită în trei segmente: aorta ascendentă, arcul aortei și aorta descendentă; aorta abdominală cuprinde segmentul suprarenal și respectiv cel infrarenal (delimitare anatomică în funcție de emergența arterelor renale) [1, 12, 30]. Aorta ascendentă are aproximativ 5 cm lungime, având și ea două segmente diferite: segmentul inferior denumit și rădăcina aortei care se întinde de la nivelul valvei aortice până la joncțiunea sinotubulară, având aproximativ 3,5
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fiind proiectată scheletotopic la nivelul vertebrei lombară IV, de unde își au originea cele două artere iliace comune. Această prezentare sumară a anatomiei aortei este necesară pentru a înțelege clasificarea patologiei aortei, precum și simptomele și semnele diferitelor afecțiuni. Datorită situației sale anatomice aorta ca atare nu este ușor abordabilă examenului obiectiv, astfel încât palparea poate să pună în evidență doar anevrisme abdominale sau ale aortei ascendente (cazuri excepționale), iar auscultația nu este patologică decât în cazurile stenozei aortei sau a ramurilor sale principale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
neputând oferi detalii despre extensia proximală și distală a bolii, sau a implicării în zona anevrismală a arterelor mezenterice și renale [7, 8, 38]. Computer tomografia Este o metodă de explorare mai precisă, furnizează informații privind forma anevrismului și relațiile anatomice cu arterele viscerale și renale. Este mai puțin utilizată de rutină în screening-ul anevrismal deoarece necesită substanță de contrast și datorită iradierii inerente. CT spiral (helical), care permite reconstrucție tridimensională a aortei și ramurilor sale, oferă informații mult mai exacte
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aortic sau deplasarea traheei de pe linia mediană. Anevrismele mici, în special cele saculare pot să nu fie evidențiate în radiografia toracică. 2. Aortografia cu substanță de contrast și cea digitală cu substracție au fost metodele de referință pentru stabilirea caracterelor anatomice ale anevrismului, precum și a fluxului sanguin din colaterale. În momentul actual reprezintă o tehnică oarecum perimată [35]. 3. Computer tomografia spirală (helicală - CT) și angiografia cu rezonanță magnetică (MRA) sunt, în prezent, suficiente, în cele mai multe cazuri pentru definirea anatomiei arcului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
tehnici având avantaje și dezavantaje certe, cu precizarea că este fundamental: -să se confirme sau să se infirme diagnosticul; -să se pună în evidență dacă disecția implică aorta ascendentă sau este limitată la arc sau aortă descendentă; -să identifice aspectele anatomice ale disecției: extensia, locul de intrare și reintrare, prezența trombozei în lumenul fals, afectarea vaselor colaterale, prezența și severitatea insuficienței aortice, prezența sau absența tamponadei cardiace, implicarea ostium-ului coronarian. 1. Ecocardiografia transtoracică completată cu cea transesofagiană reprezintă una din metodele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
arteriolo-venulare, deschiderea lor permanentă, aspect adenomatos al glomusului și îngroșarea epiteliului segmentului intermediar; h. modificări în sclerodermie: asemănătoare cu cele din boala Raynaud, dar fără modificări ale nucleului [1, 5-8, 10, 13]. J. SEMIOLOGIA AFECȚIUNILOR VENOASE Toate cauzele care modifică anatomic sau funcțional peretele venos, inclusiv valvulele, sau care cresc coagulabilitatea sângelui pot provoca perturbări ale circulației venoase, uneori cu implicații grave. Sindroamele venoase reprezintă un capitol important al semiologiei cardiovasculare, atât prin incidența deosebit de ridicată a afectării venoase dar mai
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu insuficiență cardiacă dreaptă, la pacienții cu imobilizări (inclusiv cei cu aparate gipsate, hemiplegici, paraplegici), la cei cu ascită importantă, la bolnavii cu sindrom posttrombotic sau la persoanele care stau mult timp cu picioarele atârnând, la gravide [1]. Datorită situației anatomice speciale a venei iliace comune stângi, localizarea mai frecventă a TVP este la nivelul membrului inferior stâng (38) Hipercoagulabilitatea sanguină reprezintă în majoritatea cazurilor de TVP un factor asociat, favorizant. Sunt implicate următoarele mecanisme: a. hiperactivitatea plachetară prin producerea unui
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
flebografie convențională. 3. Rezonanța magnetică nucleară și computer tomografia sunt două metode neinvazive care permit stabilirea localizării și extinderii trombozei în special de la nivelul sistemului venos profund, putând diferenția un tromb recent de unul vechi, oferind totodată informații despre situația anatomică din vecinătate [3]. 4. Pletismografia prin impedanță se bazează pe faptul că rezistența țesuturilor la trecerea unui curent de sânge este influențată de cantitatea de sânge din zona examinată. Ea este o metodă de explorare utilizată cu predilecție în diagnosticul
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
3, 38]. 7. Asocierea celor două metode ecografice (duplex B mode imaging) reprezintă o metodă modernă cu o sensibilitate și specificitate de până la 100% în trombozele membrului inferior, dar nu poate fi aplicată în trombozele venelor bazinului deoarece, datorită situației anatomice, venele sunt incompresibile [38]. 8. Scintigrafia cu radiofibrinogen uman marcat cu I 125 sau I 131, cu radioplasmină umană marcată cu Tc-99m furnizează cele mai exacte date privind localizarea, extensia TVP la nivelul membrelor inferioare. Are ca dezavantaj major obținerea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
comportamentul în lumina propriului nostru comportament. Mai mult decât atât, observă Singer, putem înțelege mai bine chiar propriul comportament din perspectiva comportamentului altor specii. Ca urmare, asemenea analogii sunt corecte și pot fi un ghid euristic în cercetarea diverselor aspecte anatomice sau fiziologice ale ființelor vii. Așadar, concluzionează Singer, "temeiurile pe care le avem pentru a crede că alte specii, mamifere și păsări, simt durerea sunt asemănătoare cu acelea pe care le avem pentru a crede că alți oameni simt durerea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dendritice și o populație mică de limfocite B, la nivelul timusului pot fi găsite și neutrofile, euzinofile și rare celule mioide dispersate dezorganizat. Prezența acestor celule mioide într-un organ cu funcție importantă imunologică explică legătura timus - myasthenia gravis. Concepția anatomică veche, dar într-o mare măsură încă valabilă, consideră că timusul este format din doi lobi (fig. 7.19), de regulă separați unul de celălalt, alteori uniți, glanda luând forma literei „H” sau „V” [2]. De fapt pot fi trei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
o leziune tiroidiană. Scintigrafia tiroidiană cu iod radioactiv Stabilește diagnosticul definitiv de gușă pentru aceste formațiuni pseudotumorale cervico-mediastinale [19]. Gușa ectopică mediastinală Anatomie Se dezvoltă pe un țesut tiroidian ectopic situat în mediastinul anterior, în vecinătatea timusului. O trăsătură specifică anatomică o reprezintă vascularizația, ce provine din vasele mari intratoracice și nu din vasele gâtului [15]. Este însoțită de prezența tiroidei cervicale normale, față de care este complet separată anatomic [18]. Examenul clinic Această entitate patologică poate intra în discuție doar la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
tiroidian ectopic situat în mediastinul anterior, în vecinătatea timusului. O trăsătură specifică anatomică o reprezintă vascularizația, ce provine din vasele mari intratoracice și nu din vasele gâtului [15]. Este însoțită de prezența tiroidei cervicale normale, față de care este complet separată anatomic [18]. Examenul clinic Această entitate patologică poate intra în discuție doar la pacienții care nu au suferit o tiroidectomie în antecedente (elimin astfel posibilitatea extirpării incomplete a unei guși cervico-mediastinale). La acești bolnavi manifestările clinice pot să lipsească (descoperire radiologică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
tromboflebitelor repetate sunt semne paraneoplazice care pot preceda apariția radiologică a tumorii pulmonare. Examenul radiologic Poate fi înșelător, prin suprapunerea opacității tumorale pulmonare peste umbra mediastinală. Examenul CT Furnizează informații capitale cu privire la localizarea tumorii, consistența și forma acesteia, invazia structurilor anatomice vecine, răspândirea ei loco-regională (prezența adenopatiilor hilare și mediastinale) și la distanță (prezența metastazelor din creier, oase, suprarenale, ficat). Criteriile de diagnostic CT pentru invazia medistinală sunt:1.prezența unei mase mediastinale contigue cu o tumoră pulmonară, ce duce la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
masă opacă, voluminoasă, situată la baza hemitoracelui. Diagnosticul de certitudine se poate pune doar intaroperator. LEZIUNI SUBDIAFRAGMATICE Herniile hiatale Clasificare Reprezintă pătrunderea permanentă sau intermitentă a stomacului în torace, la nivelul mediastinului visceral, prin hiatusul esofagian. Există mai multe clasificări: anatomică, după mecanismul de producere, a autorilor anglosaxoni. După autorii anglosaxoni [18], herniile hiatale pot fi: prin alunecare (tip I), prin rostogolire (paraesofagiene, tip II), mixte (tip III) (asocieri între I și II) și hernii hiatale cu alte organe decât stomac
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
Este un test neinvaziv, utilizat mai ales în practica pediatrică, ce măsoară cu acuratețe mai mare clearance-ul esofagian și refluxul gastro-esofagian. Hernia retrocostoxifoidiană (Morgagni-Larrey) Anatomie Are la bază existența unui deficit embriologic de muscularizare a părții anterioare a diafragmului. Defectul anatomic poate varia, de la o simplă zonă de slăbiciune până la absența porțiunii sternale a diafragmului (orificiul Larrey foarte larg). Apar cel mai frecvent la femei, pe partea dreaptă mai ales și de cele mai multe ori prezintă sac herniar (hernii fetale). Cel mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
cervicală și mediastinală să nu fie de același tip [81]. După elaborarea acestor criterii de diagnostic, numărul cazurilor comunicate este foarte mic. PARATIROIDA MEDIASTINALĂ Date generale Chirurgul toracic trebuie să aibă cunoștințe detailate despre glandele paratiroide din punct de vedere anatomic, fiziologic și al patologiei, deoarece:- localizarea mediastinală a paratiroidei poate fi suspectată de un endocrinolog sau de un chirurg de chirurgie generală, după o cervicotomie exploratorie neurmată de succes; chirurgul toracic trebuie să confirme diagnosticul si să stabilească topografia în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
European American Lymphoma (REAL)-1994, Clasificarea Clinică a limfoamelor Maligne, 1996 (tabelul 7.8), Clasificarea OMS a Bolilor Neoplazice ale Țesuturilor Hematopetice și Limfoide, 2001. Clasificarea acceptată pe plan internațional este clasificarea Ann Arbor (Carbone, 1971). Se bazează pe topografia anatomică a afectării ganglionare, pe distincția dintre afectarea ganglionară și extraganlionară, pe invazia prin contiguitate și pe gradul de diseminare [53]. Această clasificare este mai practică în limfomul hodgkinian decât în cel nehodgkinian. În boala Hodgkin, la prezentare, bolnavii sunt în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
ca distincte încă din 1907, de Lane (120), numai în 1959, Lacy a demonstrat că prezența insulinei este specifică numai celulei B (117). 2. Morfologia celulei β pancreatice 2.1. Generalități Nu s-a explicat satisfăcător până în prezent semnificația particularităților anatomice ale celulelor β, care sunt distribuite destul de neregulat în interiorul unor insule Langerhans și destul de heterogene ca mărime. De ce o funcție atât de importantă pentru organismul uman, aceea de control al metabolismului său energetic, a fost încredințată unui organ atât de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
în interiorul unor insule Langerhans și destul de heterogene ca mărime. De ce o funcție atât de importantă pentru organismul uman, aceea de control al metabolismului său energetic, a fost încredințată unui organ atât de dispersat? Nu există încă dovezi privind vreo legătură anatomică directă semnificativă între cele circa 800 000 de insule, iar în interiorul unei insule, între cele ~ 2500 de celule β. Înainte de a trece la descrierea mai detaliată a structurilor celulei β pancreatice, vom oferi o imagine succintă a ei. Celula β
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a celulei β, datorită înaltei sale diferențieri, cu sofisticatele sale mecanisme funcționale, explică vulnerabilitatea ei față de diferitele agresiuni imunologice sau metabolice. Oricare dintre proteinele sale structurale sau funcționale poate fi sediul unui defect insulinosecretor, cu semnificație patogenetică. 2.2. Componentele anatomice ale celulei β 2.2.1. Membrana celulară Celulele β pancreatice nu sunt celule simetrice și omogene structural în insula Langerhans. Diferențe anatomice semnificative au fost notate între celulele β care se află înconjurate numai de alte celule β în raport cu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
proteinele sale structurale sau funcționale poate fi sediul unui defect insulinosecretor, cu semnificație patogenetică. 2.2. Componentele anatomice ale celulei β 2.2.1. Membrana celulară Celulele β pancreatice nu sunt celule simetrice și omogene structural în insula Langerhans. Diferențe anatomice semnificative au fost notate între celulele β care se află înconjurate numai de alte celule β în raport cu celulele β care vin în contact cu alte celule secretorii insulare sau se află în apropierea țesutului acinar. Suprafața unei celule β nu
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
pentru 1 ml de citoplasmă celulară. Reticulul endoplasmic rugos este denumit astfel datorită prezenței ribozomilor (sediul sintezei proteice), înșiruiți de-a lungul canaliculelor. În afara acestora se mai distinge reticulul endoplasmic neted, care este sediul sintezelor de lipide complexe. Robozomii (caracterizați anatomic de Palade în 1953, de unde și numele lor de „corpusculi Palade”) sunt alcătuiți din molecule proteice și din mici fragmente de RNA (μ RNA ori miRNA, alcătuite din 21-23 de baze), altele decât cele care funcționează ca RNAm. Ribozomii sunt
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
Lizozomii și peroxizomii Lizozomii sunt mici organite intracelulare foarte bogate în enzime „de digestie”. Aici are loc desfacerea moleculelor de proinsulină sau insulină care prezintă anomalii structurale, sau a moleculelor de insulină produse în exces. Ei funcționează în corelație strânsă anatomică și funcțională cu reticulul endoplasmic rugos și aparatul Golgi. Peroxizomii sunt organite implicate în mod indirect în procesele de respirație celulară. Aparatul său enzimatic este implicat în prelucrarea unor metaboliți (acizii grași, de exemplu), fără însă a realiza producție de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
glucoză este variabil, astfel încât numărul celulelor ce răspund la o concentrație de glucoză crește proporțional cu aceasta din urmă. Când secreția de insulină este apreciată în insule Langerhans, unde câteva mii de celule β sunt prezente și cuplate între ele anatomic și funcțional, răspunsul la glucoză este mai uniform, între diferitele celule β existând un fel de „compensare” (egalizare) a insulinosecreției. Totuși, chiar și în aceste condiții studii asupra mărimii nucleului, a activității promotoare a genei insulinei, a dimensiunilor reticulului endoplasmic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]