2,664 matches
-
de a deveni locul de ancorare al altor predicate descriptive, și așa mai departe. Cu alte cuvinte, obiectele unei schematizări descriptive sînt considerate drept clase-obiect; va trebuie să trecem de la ideea de puncte de ancorare la cea de operație de ancorare, definită în acești termeni de M.-J. Borel: "prin această operație, discursul indică la ce se va referi prin intermediul unui semn indicator care face trimitere la un ansamblu de semnificații preconstruite [...] și pe care sensul semnului le filtrează" (pp. 177-178
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
discursul indică la ce se va referi prin intermediul unui semn indicator care face trimitere la un ansamblu de semnificații preconstruite [...] și pe care sensul semnului le filtrează" (pp. 177-178). Acest semn este pentru noi tema-titlu, declanșatorul clasei-obiect, după următorul proces: ANCORARE Temă-titlu clasă-obiect Elemente sau aspecte ale obiectului organizate în fascicule de aspecte Această operație stă la baza funcționării descriptive în manifestările sale lingvistice, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Să luăm un singur exemplu: următorul fascicul de aspecte: pipă, rînjet
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
întregul ca parte și invers". Este ceea ce subliniază și D. Apothéloz cînd definește ceea ce noi vom numi macro-operațiile ce structurează activitatea de schematizare descriptivă. Ipoteza noastră este că macro-operațiile stau probabil la baza producției, ca și a înțelegerii textelor-secvențe descriptive. • ANCORAREA Această primă operație ne determină să așezăm tema-titlu (obiectul discursului) în partea de sus a structurii arborescente deja remarcată de către D. Apothéloz. Reper și generator al clasei-obiect, ea joacă, din punct de vedere cognitiv, un rol esențial de activare (se
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în partea de sus a structurii arborescente deja remarcată de către D. Apothéloz. Reper și generator al clasei-obiect, ea joacă, din punct de vedere cognitiv, un rol esențial de activare (se face apel la cunoștințele memorate de către subiect). Prin operația de ancorare, tema-titlu, ca nume, este pusă în relație cu o noțiune primitivă 7, activîndu-se astfel (atît de partea descriptorului, cît și a descriptarului) un preconstruct cultural. Prima frază din această descriere balzaciană îndeplinește acest rol: (23) În partea de jos a
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
textul încheiat, clasa se confundă cu unicul său obiect reprezentant. • ATRIBUIREA Inversul precedentei, această operație produce efecte de sens de tipul incertitudine sau stranietate. Atribuirea corespunde într-un fel oferirii unei soluții la o enigmă: absența temei-titlu (deci a unei ancorări a obiectului discursului) la începutul unei secvențe descriptive dă impresia de ceva ce lipsește. Astfel, în deschiderea romanului Germinal: (24) Însă, la nivelul pămîntului, o altă priveliște îi atrăsese tocmai luarea-aminte. Era o masă enormă, un morman de construcții prăbușite
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
că a rezuma o secvență descriptivă înseamnă a da o denumire (tema-titlu) ce condensează expansiunea textuală. Macrostructura semantică rămîne să fie situată în relația imediat următoare care permite să se stabilească coeziunea referențială a secvenței pe baza temei-titlu desprinse prin ancorare și atribuire: Tema-titlu Ancorare Expansiune (Definiție) (Repertoriu-nomenclatură Atribuire al obiectului discursului) Denumire (Obiectul discursului) COEZIUNE SEMANTICĂ Din punct de vedere al producției și al înțelegerii unei secvențe descriptive și pe un plan strict lingvistic, trebuie să facem distincția dintre referința
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
secvență descriptivă înseamnă a da o denumire (tema-titlu) ce condensează expansiunea textuală. Macrostructura semantică rămîne să fie situată în relația imediat următoare care permite să se stabilească coeziunea referențială a secvenței pe baza temei-titlu desprinse prin ancorare și atribuire: Tema-titlu Ancorare Expansiune (Definiție) (Repertoriu-nomenclatură Atribuire al obiectului discursului) Denumire (Obiectul discursului) COEZIUNE SEMANTICĂ Din punct de vedere al producției și al înțelegerii unei secvențe descriptive și pe un plan strict lingvistic, trebuie să facem distincția dintre referința virtuală declanșată de ancorare
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Ancorare Expansiune (Definiție) (Repertoriu-nomenclatură Atribuire al obiectului discursului) Denumire (Obiectul discursului) COEZIUNE SEMANTICĂ Din punct de vedere al producției și al înțelegerii unei secvențe descriptive și pe un plan strict lingvistic, trebuie să facem distincția dintre referința virtuală declanșată de ancorare (așteptarea apariției unei clase abstracte, a unui fascicul de aspecte) și referința reală (clasă construită) produsă prin chiar desfășurarea secvenței descriptive. Reprezentarea descriptivă apare fie ca o confirmare (cunoscut, familiar etc.), fie ca o modificare (nou) a cunoștințelor mobilizate și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
enunțiatori poate fi astfel rezumată: Cunoștințe enciclopedice Referință virtuală colective (atestate) Structură semantică inițială Potențial Cunoștințele descriptarului anticipat de către PRODUCȚIE descriptor Convocate de descriptar ÎNȚELEGERE Referință actuală Structură Reprezentare descriptivă semantică finală Subliniem, la sfîrșit, că aceste două prime operații (ancorare și atribuire) sînt legate de structura macrosemantică, pe cînd celelalte (asimilarea, aspectua-lizarea și tematizarea despre care vom discuta în capitolul 3) afectează în mod direct suprastructura descriptivă. 2. Operativități interne și externe În Sémiologie du raisonnement 8, D. Apothéloz face
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai sus raportului descriptivului cu ceea ce este baza "repertoriului": structura Denumire → Expansiune-definiție, specifică dicționarului. În observația făcută de A.-J. Greimas, pentru care expansiunea-definiție a articolului de dicționar presupune condensarea denumirii, noi regăsim o confirmare, de fapt, a operației de ancorare. De asemenea, atunci cînd precizează că, în tipul de scriere a cuvintelor încrucișate, inventarul definițiilor date cititorului, amatorul unui astfel de joc, apare ca un fel de dicționar inversat, deoarece o listă de definiții (expansiune) face trimitere la denumiri ce
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mod global, construcțiile propozițiilor de la punctele (27), (28), (29), (30), precum și (31), (32), (33). Se pare că, într-adevăr, extrema diversitate a descrierilor poate fi redusă la un număr mic de procedee elementare. B. Macro-operațiile descriptive Am vorbit anterior despre ancorare și atribuire, concepte responsabile direct cu formarea bazei structurii descriptive. O dată cu comparația și cu asimilarea, propunem (împreună cu D. Apothéloz) să vorbim despre asimilare. 1. Asimilarea D. Apothéloz are în vedere această operație care constă în "a reuni fasciculele de aspecte
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
temă (o sub-temă), o nouă clasă-obiect. În terminologia noastră, un aspect poate deveni o sub-temă-titlu într-o sub-clasă-obiect. Chiar termenul de "tematizare" pare a se potrivi perfect datorită raporturilor cu noțiunea pragheză de temă din perechea temă-remă și progresia tematică. Ancorarea și atribuirea sînt legate de hipertemă, tematizarea de teme ramificate (părți sau aspecte ale hipertemei) sau de teme apărute în sfera hipertemei (a temei-titlu). O tematizare corespunde nivelului 2 al structurii descriptive. Astfel, putem reveni la schemele 7 și 8
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tip pd. PROPR și/sau pd. PART și/sau pd. ASM. Studiul mai multor exemple va ilustra toate aceste cazuri. Construcția propozițiilor descriptive (lăsînd la o parte propozițiile și mărcile evaluative de asumare) se explică perfect cu ajutorul acestei scheme generale: ancorarea dă individul-argument pentru predicatele obținute prin aspectualizare (Pd. PROPR și Pd. PART) sau prin intrarea în relație (pd. SIT și pd. ASM); tematizarea fixează individul-argument pentru un predicat obținut prin aspectualizare (pd. PROPR sau pd. PART) sau prin intrare în
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
descriptivului în text decît asupra punctelor micro-structurale (nominalizare, expansiuni nominale, timpuri verbale...). 2. A se vedea M.-C. Vinson, 1987. 3. Preluam acest exercițiu de la I. Delcambre, 1985. 4. A se vedea J. Ricardou, 1978. Index de noțiuni teoretice A ancorare (operație de) 125-127, 129-131, 141, 143, 149 argumentare / argumentație 17, 18, 42, 93, 94, 191, 206 asimilare (operație de) (ASM) 30, 77, 130, 141-143, 146-149, 155-159, 163, 208, 218, 221, 233 aspectualizare (operație de) 45, 46, 130, 142-147, 149, 160
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Secvențe de propoziții și dinamica reprezentării / 111 1. Construcția și progresia reprezentării / 111 2. Propoziții descriptive și orientări argumentative / 115 B. Coeziunea semantică a reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al căii antiapoptotice susținut în mod obișnuit de insulină (139). IRS1 este un substrat major pentru receptorul insulinic și este prezent în țesuturile implicate în producția de glucoză, clearance-ul glucozei și secreția de insulină. El acționează ca o proteină de ancorare cu multiple situsuri de legare a diferitelor proteine care fac joncțiunea între activitatea proteinkinazică a receptorului și funcțiile reglate de insulină (139). Promovarea sintezei de insulină (consumatoare de energie), precum și a proceselor de regenerare celulară, nu poate fi concepută fără
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
se vede în interior „picătura” conținând insulina și proinsulina, ancorate de cușca ce o înconjoară. Învelișul clatrinic este prevăzut cu o altă proteină de asamblare (AP - „Assembly Protein”), care posedă situsuri implicate în transportul granulelor secretorii. Ele participă și în ancorarea și fuziunea veziculei de membrana celulară, prin interacțiunile dintre proteinele v-SNARE (prezente pe veziculele secretorii) și t-SNARE (prezente pe membrana celulară), care se recunosc unele pe altele și se asamblează. Granulele secretorii conțin numeroase molecule: proinsulină, insulină și
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
polipeptid modular care posedă un situs de autofosforilare. Activarea PKA se face prin intermediul AMPC. Legarea AMPC de fiecare subunitate R desface contactul inhibitor, permițând fosforilarea substraturilor locale. Diferitele căi de semnalizare i.c. sunt compartimentate de către o proteină kinazică de ancorare „A”, care menține PKA într-o anumită regiune sau compartiment (AKAP - „A-Kinase Anchoring Protein”). În concluzie, citoscheletul trebuie privit ca principalul sistem de comunicare și transport din celula β, asigurând nu numai sintezele proteice specifice, dar și eliberarea lor în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
sa de Ca+2. Urmează apoi activarea calmodulin-kinazelor (unele prezente în granulele secretorii), care fosforilează proteinele motorii din microtubuli și rețeaua filamentelor actinice. Prin consum energetic (furnizat de ATP), granulele secretorii sunt deplasate către membrana celulară, unde intervin proteinele de ancorare (de apropiere a granulelor secretorii de fața internă a membranei celulare, denumite v-SNARE) și apoi de fuziune cu această membrană (denumite t-SNARE), care varsă conținutul lor în spațiul extracelular, de unde sunt preluate în torentul circulator. Mașinăria exocitotică din
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
existența lui. Considerate în sine, faptele narate sunt numai pretexte și încifrează semnificații depășind cu mult materialitatea lor, multe episoade includ simbolul, metafora sau capătă caracter de alegorie, de parabolă. Discontinuitățile, ruperile de nivel, derogările de tot soiul de la normal, ancorarea în excentric, amestecul de tragic și grotesc, de sublim și ilar au rolul de a compune o lume în care totul e răsturnat, în care nu funcționează reguli, criterii. O lume în același timp încordată într-un crâncen efort al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
prisma valorilor "permanente" ale umanității. Dacă progresivismul absolutizează schimbarea, perenialiștii se situează la polul opus, absolutizînd permanența. Dacă progresivismul vrea să aducă școala cît mai mult în miezul problemelor lumii contemporane și s-o lege de viitor, perenialismul tinde spre ancorarea ei cît mai puternică în trecut. Se ajunge astfel la o teorie pedagogică anacronică, care propune o revenire la școala din prima jumătate a secolului al XIX-lea, cînd nivelul de dezvoltare al științelor permitea încă educația liberală dominant filologică
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cifra unităților mai mare decât cifra zecilor). Bunicul = ..... ( un număr mai mare decât 89, dar mai mic decât 99. Este format numai din zeci ). Jocul de rol încurajează interacțiunea dintre copii, le ușurează sarcina de învățare, asigură accesibilizarea cunoștunțelor și ancorarea lor întro sferă mai largă. Antrenându-i în „jocul de rol” care-i învață să se transpună în „ pielea” unor personaje și le dezvoltă capacitățile empatice, am ajutat elevii să-și îmbogățească mijloacele de expresie, să-și dezvolte atitudini comunicative
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
situația inversă, atunci când serialul preceda reclama sau nu erau scene cu bere în serial. Voluntarii au exprimat mai mult intenția de a cumpăra în cazul în care reclama preceda serialul. Autorul este de părere că serialul produce un efect de ancorare mnezică a mărcii: reactivând imaginile mentale legate de bele reactivează și imaginea deja recent fixată în memorie a mărcii de bere. Dimpotrivă, când reclama este difuzată după serial, produce un efect de saturare: tot ce poate face e să reactiveze
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Jauss, gramatica textului la Van Dijk și Robert de Beaugrande, teoria acțiunii ca praxiologie) au readus în actualitate conceptele de intenționalitate și contextualitate (evacuate de structuralism), precum și natura acțională a discursului. În măsura în care etapa structurală a semioticii a fost depășită prin ancorarea în istorie, subiectivitate și acțiune, putem afirma cu certitudine că investigarea activității de semnificare a omului, altfel spus a diverselor sale limbaje (gestual, spațial, grafic etc.) poate contribui la optimizarea comunicării interumane, la utilizarea elocventă a numeroaselor forme de exprimare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care este structurat, făcînd obiectul unei ordonări care va înscrie în structurile sale reprezentarea sistemelor sociale, spațiul devine simbolic" (B.Lamizet, 1992:258). Experiența spațiului este o veritabilă traversare semiotică în forma fluxului sau parcursului (profesional, turistic, de loisir) sau ancorare în real sub forma teritoriilor posedate (teren, casă, spații publice ocupate temporar etc.). Spațiul definește identitatea subiectului: individul se caută și se construiește în periplurile sale politice, personale, estetice (orașul este un semn al civismului-agora sau al esteticului:orașul-peisaj, orașul-palimpsest
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]