4,171 matches
-
Unde te duci? a vrut să știe Helen. —Înăuntru, am spus eu. —Grozav, a exclamat ea. Era cu capsa pusă ceva de speriat. — Eu tocmai am trecut printr-un examen îngrozitor, iar astă seară trebuie să învăț tot cursul de antropologie, iar voi nu vreți să stați nici cinci minute cu mine, să vorbim și să mă ajutați să mă relaxez. — Dar Kate s-a încins prea tare, am spus. — Atunci duceți-vă, a zis ea posomorâtă. Duceți-vă! S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de când îl știu în halul acesta. Refuza să mai învețe pentru examenele care începuseră, dar se ducea cu încăpățânare la fiecare dintre ele. Nu discuta cu nimeni altcineva decât cu Petru Rezuș, despre lucruri care n-aveau nici o legătură cu antropologia filosofică sau istoria logicii sau câte se mai examinau. Umbla ca în transă. Trăgea un bilet cu totală indiferență, și atunci parcă se luminau niște străfunduri din mintea lui și ajungeau la suprafață într-o zvâcnire, stabilea relații între subiecte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
bramburindu-le echipamentul. Noi cîștigam Întotdeauna cu șase la zero. Tata, cînd a pus ultima dată cureaua pe mine, mi-a sugerat să mă fac cleric. — Și te-ai făcut? — Nu, dar mă tenta. Am irosit cîțiva ani la Cambridge cu antropologia, am jucat tenis la greu și pe urmă am intrat În armată, În serviciul pe termen limitat. Regimentul a plecat la Hong Kong să lucreze cu poliția din Kowloon. Toată gașca era cu moralul la pămînt. Îi așteptau pe chinezii de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care Veneția nu mai este oraș ci doar spectacolul pe care îl dă continuu orașul prin actorii turiști, sau curioasa analiză "microscopică" din Cealaltă Veneție de Pedrag Matvejevic (carte recentă, distinsă cu premiul Strega) alternând ghidul turistic și eseul de antropologie, mărturiile istorice și detaliile botanice sau geografice. Și există Veneția ca tărâm al revelațiilor: epifanie mistică pentru Khalil Gibran, dovedită de cartea postumă Voice of the master, (1963), dezvăluire a Sinelui surprins între două atracții, erotică și thanatică, din capodopera
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
home. ro. Elevii trebuie să fie născuți în anii 1990, 1991, 1992, 1993 și să aibă o înalțime de minim 1,80 m fetele și minim 1,90 m băieții. ( O. P.) Conferințe Facultatea de Sociologie și Psihologie, secția Sociologie - Antropologie a Universității de Vest din Timișoara, în parteneriat cu Universitatea din Fribourg (Elveția), organizează în zilele de 28 și 29 noiembrie, de la ora 10, în sala de consiliu a Universității de Vest, conferințele „Trust and Mafia. A political-anthropological approach“, susținută
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
metodă predilectă de analiză, cartea de față este orientată ad clerum, adresându-se înainte de toate semenilor intelectuali cu care autorul împărtășește tovărășia cognitivă și preocuparea comună în cadrul aceleiași științe sociale a trecutului (sociologia memoriei colective, istoria social politică și culturală, antropologia memoriei etc.). Anticipativ, o anume critică ne simțim datori să o preîntâmpinăm chiar dinainte de a fi formulată. Aceasta impută reducția livrescă a construcției statului național românesc la dimensiunea sa textuală. Lucrarea nu revendică o asemenea pretenție reductivistă. Nutrim convingerea, sfidând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după vremile lui Aurelian au rămas în Dachia neam osebit" (Maior, 1990, p. 67), caracterul lor deosebit fiind dat de faptul că "romanii cei rămași în Dachia nu s-au mestecat cu altă oare care ghintă, prin căsătorii" (p. 69). Antropologia socio-culturală a evidențiat că unul din mecanismele cruciale în păstrarea purității este instituirea unor norme rigide privitoare la "comensualism și connubium" (i.e., interdicția de a mânca împreună și de a încheia căsătorii exogene, în afara grupului de apartenență). În viziunea istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt ele înseși efecte ale anumitor practici sociale"60. Pentru surprinderea acestei realități dinamice, atât pe palier normativ, cât și pe palier empiric, teoria politică a ideologiei trebuie să se deschidă, interdisciplinar, spre domenii conexe precum epistemologia politică, sociologia politică, antropologia politică sau analiza discursivă, specifică științelor comunicării. Astfel, analiza antropologică relevă influența pe care figurile imaginarului social dintre care cele mai relevante sunt ideologia, mitul și utopia o au asupra realității socio-politice. Fiind suma elementelor discursiv-simbolice care aparțin unei comunități
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
precizare: presupunând, în mod evident, raportarea la toate aceste domenii de neevitat într-un asemenea context interesul meu este cel de a crea punți de legătură interdisciplinare cu spații ale cunoașterii cum sunt cele reprezentate de analiza discursului, psihologia socială, antropologia socială sau științele comunicării. Consider că, luând în calcul atât aspectele cognitive și epistemologice ale ideologiei, cât și pe cele teoretico-politice, sociale, simbolice ori discursive, dezvoltarea ulterioară a unei teorii integrate a ideologiei se poate transforma dintr-o promisiune intelectuală
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
Dijk, cel puțin trei elemente, și anume cognition, society and discourse 48. Un astfel de model, la dezvoltarea căruia pot contribui, de asemenea, și instrumentele epistemologice ale unor domenii precum teoria politică empirică (prin aplicarea sa în analiza ideologiilor particulare), antropologia socială (prin ilustrarea convențiilor ideologice ritualizate), sau științele comunicării (prin conturarea unui cadru de analiză a modului în care convențiile ideologice sunt instituite cu ajutorul unor canale de comunicare) se poate constitui într-un punct de plecare pentru dezvoltarea unei teorii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și ea, în mod complementar și inevitabil, în contextul exercițiului didactic. Macmillan precizează că filosoful s-a ocupat de problema geniului de-a lungul a mai bine de treizeci de ani de activitate universitară la catedrele de Logică și de Antropologie 60, sub influența lui Alexander Baumgarten, în primul rând, iar apoi a scoțianului Alexander Gerard, la al carui Eseu despre geniu din 1774 (tradus doi ani mai târziu în germană) autorul criticismului obișnuia să se refere că la cea mai
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
93. Felul în care este lucrat și echilibrat poemul implică activitatea judecății de gust a artistului în timpul procesului de creație. Luând aici termenul gust nu în semnificația diferențiala, legată de senzație (dulce, amar, sărat etc.), cu care apare acesta în Antropologia, ci de facultate de evaluare a frumosului, de capacitate de a discerne între ceea ce generează plăcere și ceea ce generează neplăcere. Răspândit în Europa veacului al XVIII-lea mai întâi printre artiștii și filosofii englezi, francezi și italieni iar mai apoi
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
pictorul, spre exemplu, despre care Leonardo afirmă că "stăpânește toate lucrurile la care omul s-ar putea gândi". Ceea ce în univers există "prin esență, prezența sau imaginație", scria "geniul vast" din Vinci (cum se referea Kant la creatorul italian în Antropologia), există mai întâi în simțurile și în mintea lui, iar mai apoi în mâinile și în creațiile lui224. Nu ca un adevăr unic, exclusiv, ci că unul ce aparține momentului și experienței, atins pe calea participării directe la realitate. Spectator
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Kant, Manuel, Crítica del Juicio [Critică facultății de judecată], México, Editora Nacional, 1975. Kant, Immanuel, Kritik der Urteilskraft [Critică facultății de judecată], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1968 (după ed. a III-a, Berlin, 1799). Kant, Immanuel, Antropología. En sentido pragmático [Antropologia. În sens pragmatic], Madrid, Alianza Ed., 1991. Kant, Immanuel, Crítica de la razón pură [Critică rațiunii pure], Madrid, Ed. Alfaguara, 1984. Kant, Immanuel, Kritik der reinen Vernunft [Critică rațiunii pure], Hamburg, Felix Meiner Verlag, 1976. Kant, Immanuel, Crítica de la razón práctica
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Madrid, Ed. Gredos, 1962. Bruyne, Edgar de, Estudios de estética medieval [Studii de estetică medievală], ÎI: Época románica [Epoca romanica], Madrid, Gredos, 1959. Cassirer, Ernst, Filosofía de la Ilustración [Filosofia Iluminismului], México, Fondo de Cultură Económica, 1984. Cassirer, Ernst, Antropología filosófica [Antropologie filosofica], México, Fondo de Cultură Económica, 1992. Cassirer, Ernst, Filosofía de las formas simbólicas [Filosofia formelor simbolice], I, El lenguaje [Limbajul], México, Fondo de Cultură Económica, 1985. Cassirer, Ernst, Filosofía de las formas simbólicas [Filosofia formelor simbolice], ÎI, El pensamiento
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
bello y de lo sublime [Observații despre sentimentul frumosului și al sublimului], Madrid, Alianza Ed., 1990. 5 Immanuel Kant, La Crítica del Juicio [Critică facultății de judecată], México, Editora Nacional, 1975. (infra CJ) 6 Immanuel Kant, Antropología. En sentido pragmático [Antropologia. În sens pragmatic], Madrid, Alianza Ed., 1991. 7 Von Lernen und Denken [A citi și a gândi]; în Kant's gesammelte Schriften [Kant. Opera completă], Bând XXIX: Kant's Vorlesungen [Conferințe], I, Berlin, Walter de Gruyter, 1980. 8 Karl Vorländer
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
de "a găsi termenul cel mai potrivit pentru conceptul sau" (A312 / B369, p. 309 din tr. sp.), cu toate că asupra relației între aceste două elemente, a rolului factorului lingvistic în procesul de cunoaștere nu emite nici un fel de observații nicăieri (din Antropologia, § 38, se desprinde că semnul este doar un custos, un custode al conceptului, un substitut al reprezentării originare a obiectului). O lipsă curioasă a gnoseologiei sale, într-o epocă în care acest aspect nu era deloc necunoscut sau neglijat. (A
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
ÎI, p. 115; s. n. 203 Ibid., p. 116; s. n. 204 [Substratul inteligibil al naturii în noi și în afara noastră]. Kritik der Urteilskraft, § 57, p. 204. 205 Nicolai Hartmann, Estetică, București, Ed. Univers, 1974, p. 21. 206 Ernst Cassirer, Antropología filosófica [Antropologie filosofica], México, Fondo de Cultură Económica, 1992, pp. 115-116. 207 "Es giebt eine Art von Schein, von dem der Geist nicht getäuscht wird, sondern mit dem er spielt. Durch solchen Schein will der, der ihn hervorruft, nicht în arglosen Gemütern
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
lui istorică și socială, În sfârșit punem În discuție perspectiva lui ca ființă biologică și socială integrată Într-un context dat. În dezbaterea chestiunii aș pleca tot de la o afirmație pe care Petre Țuțea o făcea În volumul III al Antropologiei creștine „Omul a căutat din totdeauna, În evoluția sa, să Îmbine utilul cu comodul mental”, aserțiune la care se rezumă de fapt Întreaga lui istorie. Cu alte cuvinte satisfacerea utilului, care nu Înseamnă altceva decât crearea acelor comodități de viață
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
imediat, reprezentând astfel primul nivel de integrare a locuinței În oraș, așa cum familia reprezintă primul nivel de integrare a individului În societate. Acest nivel este cel care adăpostește tranziția spațială de la „public” la „privat”, tranziție despre care diverse studii de antropologie urbană ne spun că este deosebit de importantă pentru caracterizarea unui mod de viață și a unei culturi specifice de locuire. De aceea, o adevărată tipologie de locuire și o caracterizare a tipurilor de locuințe nu poate să nu ia În
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
se-ntâmplă în lirica unor Ion Tudor Iovian, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Beldeanu ș. a. Să fie o dovadă că ei persistă în a vedea în nimic un semn al transcendenței goale care se "răzbună" prin ruptura omului de Dumnezeu? 3. Antropologia creștină. Oricum ar fi, confruntarea cu nimicul are o certă rațiune ontologică. Nimicul este consubstanțial lumii de vreme ce Dumnezeu a creat lumea din nimic. Dar Dumnezeu nu a destinat lumea să se întoarcă la nimic, ci i-a hărăzit-o omului
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de comuniune și cu natura, care e multiplă și dispersată. Omul dă centralitate naturii, echilibrând transcendența în imanență. De aceea, Părintele Stăniloae se vede îndreptățit să vorbească despre o unitate tainică dintre natură, om și Dumnezeu, spre care-l îndreaptă antropologia Sfântului Maxim Mărturisitorul. Omul, ca ultima dintre creaturi, este "ca un inel de legătură naturală între toate"32. Cel care a desăvâșit unitatea celor trei nivele ontologice natură, om, Dumnezeu este Iisus Hristos, deopotrivă om și Dumnezeu. Întruparea este al
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
-o, ci păcatele și vina, / Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt / Într-un mod fatal legate de o mână de pământ, / Toate micile mizerii unui suflet chinuit / Mult mai mult îi va atrage decât tot ce ai gândit". Aceasta este antropologia trupului opac, pe care o construiește "noul umanism" postmodern. Despre consecințele ei, să se vadă capitolul următor. Dar iată ce zice Părintele Stăniloae: Destinația trupului este ca spiritul uman să lucreze prin el la transfigurarea sau spiritualizarea întregului cosmos, a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și cei mai nepregătiți să se confrunte cu greutățile vieții. Condamnă, propriu-zis, trupul la moarte, la întoarcerea în nimic. Se abat, altfel spus, de la menirea cea mai înaltă a omului transfigurarea finală a lumii. Am insistat atât de mult asupra antropologiei creștine pentru a demonstra că există alternativă mai bună la "noul antropocentrism" postmodern. De fapt, acest "nou umanism" este încă o utopie la vechile utopii ale comunismului. Este utopia unui hedonism consumist, care se imaginează cel mai "realist" între "realisme
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
îmbătrâni indivizii și de a le încărca o memorie care excede propria biografie, de a-i izola și de a-i condamna să zică <<Eu>>, altfel spus, de a exista ca persoane distincte"78. Iată cum ne ciocnim, vrând-nevrând, de antropologia personalistă creștină a Părintelui Stăniloae. Or, omul postmodern s-a săturat de a fi persoană. Comunicarea pe internet este o non-comunicare, căci e un nesfârșit joc al mesajelor anonime, pur distractive. Iată de ce persoana (Je) a fost înlocuită ce Je-une
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]