2,718 matches
-
se agăța de un pai. Cum și pe cine să mai lustrezi astăzi, după ce ei au lustrat ori lustruit memoria colectivă în asemenea hal încât mulți dintre cei care-i căutau în decembrie ’89 pentru a-i linșa astăzi îi aplaudă și îi votează orbește? Într-un deceniu și jumătate, societatea românească nu a fost capabilă să stopeze nici măcar ascensiunea celeilalte categorii - sinecuriștii. Pe unul dintre cei mai faimoși îl știu de pe vremea când bătea piuneze bulgărești în blugi polonezi pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
al celor din Los Angeles. Acceptând, în 1999, să înmâneze, împreună cu un alt newyorkez, Robert De Niro, premiul pentru întreaga operă titanului Elia Kazan, în fața unei asistențe din care o jumătate nu s-a ridicat de pe scaun și nu a aplaudat în semn de protest, șansele lui Scorsese la un Oscar au devenit aproape nule. După ce a confirmat simpatiile comuniste ale unor oameni de film aflați pe listele negre ale autorităților federale și apartenența altora chiar la un partid comunist, Kazan
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
este condamnat pentru aceeași infracțiune, el este numit mahina - adică un prost care se lasă prins și pedepsit. În sfârșit, oficialul guvernamental corupt care poate să acumuleze o avere uriașă și să se bucure de ea nederanjat de nimeni este aplaudat drept magaling - adică drept deștept!”. Cu ce se deosebește ultima constatare de româneasca: „Bravo lui, domn’le, băiat deștept!”? Nici în cazul discuției privind necesitatea înăspririi legislației și a aplicării ei lucrurile nu par prea diferite între Manila și București
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
între credincioși, preoți și clasa politică. Era un foarte bun prieten al regelui Carol, se respectau mult reciproc, iar la încoronarea prințului Ferdinand, de la Alba Iulia, din 22 octombrie 1922, arhiepiscopul R. Netzhammer, când și-a făcut apariția, a fost aplaudat de tribune, în semn de mare prețuire. Carol și Ferdinand erau practicanți romano-catolici. Atât de bine cunoștea toate teritoriile românești, cu toate minunatele lor frumuseți, încât putea oricând să spună distanțele dintre localități, păduri, ce cursuri de ape sau lacuri
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
după ce trupele aliate au evacuat Fiume, autoritățile au lăsat lucrurile să se desfășoare în voie. La 26 noiembrie, printr-un plebiscit anexiunea era acceptată și realizată. Lui Mussolini nu i-a convenit această situație. El nu a putut decât să aplaude, în timp ce poetul îi răpea publicul pe care se bizuia liderul fascist. Deseori Mussolini pleca cu avionul la Fiume. Supraveghea și în același timp îi susținea pe cei implicați. Însă, marșul asupra Romei nu trebuia să aibă loc, nu încă, fiindcă
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
se împletesc cu muzica pick-up-urilor eliberatorilor, în vreme ce jazz-ul american fraternizează cu cel francez. În formația Hot-Club de France, Claude Luter și Boris Vian sărbătoresc eliberarea prin sunete de clarinet și trompetă. La Roulotte, un cabaret din Piața Pigalle, negrii aplaudă un chitarist țigan, Django Reinhardt. La Olympia, în septembrie 1944, Glenn Miller în carne și oase cântă Tuxedo Junction și, în onoarea parizienilor, Libération 130. Odată cu instrumentele, sunt acordate și trupurile. A ajuns tânăra Micheline Brood să flirteze în sfârșit
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ai unei feline, mișcînd uneori șerpuit, alteori în ritm diabolic, după cum palmele muzicanților lovesc în lemnul instrumentelor sau degetele lor smulg coardelor gemete prelungi. Mărunțelul încearcă să susțină concurența, ceea ce face ca noi, spectatorii, să nu avem decît de cîștigat. Aplaudăm, strigăm, plini de bucuria pe care noi popor al sîrbelor îndrăcite și al horelor domoale, al Ciulendrei și al Doinei o simțim în fața dansului acestui popor îndepărtat. Ne potolim cu greu și doar pentru că cineva ne atrage atenția că este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Stalin deținuții politici au trăit atât În Închisoare cât și În presupusa libertate. „El spunea cam așa - Îți dau tot ce-ți trebuie, mâncare, Îmbrăcăminte, casa, numai te rog să fii cu mine. Dacă vrei mă iubești, dacă vrei mă aplauzi, dar să nu fii contra mea! - și se pare ca România nu s-a supus acestei voințe”. Cu toate acestea cei oropsiți la acea vreme recunosc că influența curentului internaționalist a fost extrem de mare. Mai mult decât atât, unii capi
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Politici și Luptători Anticomuniști; structura esențială În istoria contemporană, menținută strategic Într-o postură nonprotestatară de impostori erijați În lideri. - Disident cu statut de persoana cunoscută În țară și străinătate, Într-o echipă kamikaze la un moment crucial, dispus să aplaud cu decentă căderea schelelor roșii În osuarul de bizară memorie. - Am ocolit cu grijă spectrul nr. 42/90 Legea discordiei naționale, mediul ciontolitorilor de avantaje și Întuneric de adăpost al crimelor Înfiorătoare, eufemistic numită „a recunoștinței”. - Aduc aminte că sunt
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
eroilor care evoluează simultan în viața reală și în spațiul fictiv al teatrului. Sosiți parcă de la o petrecere, dar și din spectacol (p. 345), adulterinii Clitemnestra și Egist realizează, când evocă începutul relației lor, că publicul de acum, spectator dionisiac, aplaudă ceea ce îndră gostiții cred doar al lor (p. 346) . Personajele evoluează sub ochii asistenței și nu mai dețin cu adevărat controlul asupra propriei vieți. Piesa debutează cu întâlnirea dintre Agamemnon, proas păt sosit la Micene, și intendentul curții, personaj oarecum
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o piesă care nu începe cu o conspirație n-are valoare (III, p. 404). Dialogul dintre cei doi, replică a celui din deschiderea piesei, este sugestiv pentru pozițiile vorbitorilor : regele își proclamă hotărârea de a pune în practică omorul, intendentul aplaudă o lovitură de teatru de a natură să revigoreze o intrigă uzată. Fostul comandant al grecilor insistă că îl va ucide cu adevărat pe rivalul său la conducerea Micenei, administratorul îl îndeamnă să acționeze în fața cortinei (III, p. 404) și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a dat foc Romei pentru a scanda un hexametru (p. 13). Și Petronius și publicul actual au primit cu entuziasm prefăcut producțiile dictatorilor, competența artistică fiind o circumstanță agravantă a lașității celor incapabili să respingă impostura unui despot : Eu am aplaudat, iar ecoul a răspuns peste veacuri cu uralele voastre. Dar eu mă pricepeam la poezie, în timp ce voi habar nu aveți de lingvistică (p. 13). Cum observăm, în această secvență Petronius se adresează cu asprime spectatorilor lui Doinaș. Învinuirea se referă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vor primi exemplarele din lucrarea de față o vor și lectura. Și această carte va avea soarta pe care o are orice carte: de a fi citită sau nu, de a fi înțeleasă sau nu, de a fi contestată sau aplaudată ș.a.m.d. Dar astfel de proiecții nu-i fac pe scriitori să nu mai scrie și pe cercetători să nu-și mai publice rezultatele cercetării. Ne asumăm aceleași riscuri. Important este faptul că, în anul revizuirii legii fundamentale a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
le cânte ceva. Neînțelegând bine despre ce e vorba, locotenentul îi făcu învățătorului semn să aștepte, se așeză la pian și cântă rondoul final din sonata în la minor de Mozart, Alla turca, spre marea bucurie a pescarilor care îl aplaudară frenetic. Faci acum pe muzicantul satului, Filip?" Dacă le place Mozart, de ce nu? "À propos, ce-ai hotărât? Vrei să cânți ceva la concertul sanatoriului?" Nu pot să particip la concertul de la sanatoriu. Nastia și, mai ales, madam Segal ar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Învățătorul își sorbi ceaiul în tăcere, înainte de a relua relatarea: "Concertul ăsta este totdeauna foarte așteptat. Schimbă puțin viața bolnavilor din spital, împărțită între monotonie și suferință. Cum a spus și Panaiota, publicul ăsta foarte special și recunoscător ne-a aplaudat generos pe muzicienii amatori care eram. Și copiii erau mulțumiți. Și-au pregătit încălțările pentru Moș Nicolae, chiar și aceia care nu poartă și nu vor purta niciodată." Ce-ai cântat? Am început cu o sonată în stil popular românesc
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o bluză deschisă la culoare și un voal bleumarin, ceva între călugăriță și infirmieră, intră în sală, sprijinindu-se în baston. Era înconjurată de corpul profesoral în întregul lui, alcătuit doar din personal feminin. Prezentată de directoare cu respect, îndelung aplaudată de asistență, bătrâna doamnă mustăcioasă ținu, rămânând așezată, cu mâinile împreunate pe baston, un discurs al cărui mesaj stătea în trei cuvinte: credință, patrie, război. La prezentarea elevelor celor mai merituoase și a buchetelor de flori, Nel ieși din sală
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
strîns legată de putere și cunoaștere. Încă de la Foucault se știe că puterea și cunoașterea se întrepătrund și că plăcerea este legată de ambele. Învățăm ce să ne placă și ce să evităm. Învațăm cînd să rîdem și cînd să aplaudăm (în acest sens, rîsetele de studio ale serialelor comice de televiziune și ale emisiunilor de divertisment ne avertizează în cazul cînd nu ne dăm seama singuri). Un sistem de putere și privilegii ne condiționează plăcerea așa încît vom căuta anumite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poate o problemă care i-a preocupat pe Spielberg și colaboratorii înșiși. În scena finală, cînd familia își părăsește locuința aflată sub puterea blestemului și se mută la un hotel, îi vedem scoțînd televizorul afară, pe balcon. Publicul rîde și aplaudă, producătorii de cinema privesc scena cu un zîmbet silit și toți pleacă acasă, unde, mai devreme sau mai tîrziu dar probabil mai devreme se întorc în fața televizorului 9. Plasarea scenei finale la hotelul "Hollyday Inn" scoate din nou la iveală
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
posibil așa ceva. Cum ești plătit? Care e prețul tău pentru că ajuți acest lucru să se elibereze și să se dezvolte?" Cu toate acestea, Gibson nu manifestă nici un fel de înțelegere pentru o astfel de poziție, iar cititorul este determinat să aplaude evadarea lui Case de la poliție. Romanul mai este și un roman despre putere și genul de imortalitate la care pot ajunge corporațiile, poate și computerele, ba chiar și indivizii care au contact cu tehnologia. "Puterea", în cazul lui Case, înseamnă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ajunul Crăciunului. ședința de noapte a durat până la 6 jum. dimineața, când s-a dat verdictul. Iritarea și enervarea ereau culminante. Un violent incident s-a petrecut între avocații apărării și procurorul Constantin Cociaș. Gheorghe Vernescu atacând pe procuror, publicul aplaudă zgomotos. Președintele ordonă expulzarea celor cari au aplaudat. Dar aplaudase toată lumea, iar sala gemea de publicul care ocupase și ultimul colțișor. Strigăte mari și protestări izbucnesc din toate părțile ca o furtună. Cu mare greutate se restabilește liniștea. La ora
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
6 jum. dimineața, când s-a dat verdictul. Iritarea și enervarea ereau culminante. Un violent incident s-a petrecut între avocații apărării și procurorul Constantin Cociaș. Gheorghe Vernescu atacând pe procuror, publicul aplaudă zgomotos. Președintele ordonă expulzarea celor cari au aplaudat. Dar aplaudase toată lumea, iar sala gemea de publicul care ocupase și ultimul colțișor. Strigăte mari și protestări izbucnesc din toate părțile ca o furtună. Cu mare greutate se restabilește liniștea. La ora 6 jum. primul jurat, profesorul Pătru Popescu de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dimineața, când s-a dat verdictul. Iritarea și enervarea ereau culminante. Un violent incident s-a petrecut între avocații apărării și procurorul Constantin Cociaș. Gheorghe Vernescu atacând pe procuror, publicul aplaudă zgomotos. Președintele ordonă expulzarea celor cari au aplaudat. Dar aplaudase toată lumea, iar sala gemea de publicul care ocupase și ultimul colțișor. Strigăte mari și protestări izbucnesc din toate părțile ca o furtună. Cu mare greutate se restabilește liniștea. La ora 6 jum. primul jurat, profesorul Pătru Popescu de la gimnaziul Lazăr
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
atunci partizanul războiului contra Rusiei, în alianța Austro Ungariei, politică căreia i-a rămas consecvent până a murit. Atunci Anastase Stolojan a propus, în aplauzele Adunării, ca să se voteze guvernului un credit de 30 milioane lei pentru înarmarea țării. Adunarea aplaudă, iar a doua zi, după o scurtă discuție, Camera votează creditul cu 99 voturi contra 11. Dar proiectul de lege spunea că creditul e acordat guvernului spre a înarma țara și a-i păstra neutralitatea. Mihail Kogălniceanu declarase, întocmai ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
martie, spune că focurile de armă pe care le-a auzit în curtea Mitropoliei în ziua de 15 martie nu puteau fi pocnete de pușcă, în sfârșit, face o declarație patriotică foarte caldă, care contribuie ca, la sfârșit să fie aplaudat cu entuziasm de întreaga Cameră. Prințul Nicolae Bibescu era un bun orator, el luptase în timpul războiului franco-german în rândurile armatei franceze, acum pentru întâia oară intrase în Parlament. [căderea lui ion brătianu; ministerul theodor rosetti] Dar ministerul Brătianu cade, și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
dar băncile au rămas tot goale. O inovație foarte bună a lui Caragiale, dar inovație care a promovat și alte ostilități, a fost și aceea de a interzice actorilor din teatru să ocupe fotoliile din sală în timpul reprezentației și să aplaude sau să dea alte semne de aprobare sau de dezaprobare. Căci, pe vremea aceea, obiceiul acesta era: în timpul reprezentației actorii și actrițele cari nu jucau, scoborau în sală, ocupau scaunele în grupuri, căutau să facă succes camarazilor simpatici, în sfârșit
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]