4,707 matches
-
Occidentului, și care sunt dornici să atingă standardele de civilizație ale acestuia. Pe de altă parte - continuă logica acestei imagini - suferința pe care au cunoscut-o aceste popoare le conferă o autenticitate morală exemplară, demnă de admirația și compasiunea Europei Apusene. Pe o asemenea reprezentare s-a bazat, de exemplu, Întreaga mitologie a Europei Centrale, a acelui faimos „Occident kidnappé”, lansată de Milan Kundera, Czesław Miłosz sau György Konrád În anii ’80 ai secolului care a trecut. Același mecanism este ilustrat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și răbdător și, În pofida oprimării, a rămas cinstit și nestricat. Maghiarul nu se poate sprijini pe nici una dintre națiunile conlocuitoare atât de sigur ca și pe el. Românii sunt atrași spre ruși doar prin ritul răsăritean, dar sângele lor este apusean, ei sunt romani. O atitudine mai complexă mărturisea Gorove István XE "István" , În 1842, Într-o carte consacrată problematicii naționale din Ungaria, surprinzând atât trăsăturile „pozitive” atribuite românilor, cât și „dificultățile” pe care imaginea dedicată lor le ridică În fața relațiilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de față, de curiozitatea de a vedea și „ce fierbe În oala vecinului”, după cum se exprimă Ürmösy. Și alți maghiari ardeleni Întreprind asemenea călătorii În acești ani, exemplele faimoase fiind cele ale lui Bölöni Farkas Sándor XE "Sándor" În Europa Apuseană și America de Nord și Kőrösi Csoma Sándor În India și Tibet, pe care Ürmösy le cunoaște și la care se și raportează. Dar motivul principal și concret al voiajului său, mărturisit explicit ca atare, Îl constituie dorința arzătoare de a-i
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de vânzare-cumpărare, cum era Între păgâni și civilizați. În ceea ce privește aspectele de civilizație, nota dominantă i se pare a fi dată de caracterul oriental și Înapoiat al realităților din Muntenia, de diferențele pe care le prezintă acestea În raport cu civilizația de tip apusean și, implicit, chiar cu realitatea din Transilvania. Chiar și atunci când surprinde semne ale noului și modernizării, caracterul lor timid și contrastul pe care Îl fac cu starea de lucruri generală Îi pun În lumină lui Ürmösy mai curând starea de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se pare asemănător cu Parisul, „din cauza acelor clădiri mari construite În stil franțuzesc, care ascund celelalte case vechi și mărunte”. Dar, din momentul În care pătrunde În interiorul orașului, Îl surprinde faptul că locuitorii sunt Îmbrăcați În stil oriental, și nu apusean, considerând că „măcar prin Îmbrăcăminte ar trebui să demonstreze că au pornit-o pe calea progresului”. Totodată va fi decepționat și de Înfățișarea interioară a orașului, apreciind că acesta este inestetic și la tot pasul găsești ceva care să nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
idei insuflate românilor tocmai de ei ar putea amenința și autonomia lor”. Cu privire la perioada de sfârșit a revoluției, Kőváry mai amintește de Încercările de pacificare din primăvara și vara anului 1849, de misiunea deputatului Ioan Dragoș XE "Dragoș" În Munții Apuseni, eșuată În urma intervenției „iraționale” a lui Hatvani XE "Hatvani" la Abrud, sau de Încercările „mai multor deputați români la Pesta”, care se ocupau cu finalizarea tratatului de pacificare Împreună cu trimișii lui Avram Iancu XE "Iancu" . Rezumând, În final, principalele considerații
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
germane Augsburger Allgemeine Zeitung, a cărei rubrică de actualități pe anii 1820-1822 i-a putut servi, Într-adevăr, ca sursă de informații pentru evenimentele din Principate. În septembrie-octombrie 1858, scriitorul maghiar Întreprinde o a doua călătorie În Ardeal, În Munții Apuseni. În urma acestui voiaj a apărut o relatare de călătorie, publicată În presă (intitulată More patrio), nuvelele „Egy haramiabanda a havason” „O ceată de tâlhari din munți”, publicată În 1858-1859, ș„Reparált lelkek”ț („Suflete vindecate”ț și „Kurbán bég” ș
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vedea națiunile Ardealului conviețuind În bună Înțelegere, revin și Într-un alt roman de primă mărime al lui Jókai Mór XE "Jókai Mór" , Egy az Isten șDumnezeu este unulț, publicat În 1877. Acțiunea acestuia se desfășoară la Remetea, În Munții Apuseni, În timpul revoluției din 1848. Personajul central al romanului, Adorján Manassé, este un unitarian din Remetea, figură blândă și pașnică, „un adevărat filosof al păcii”, confruntat cu Împrejurările teribile ale războiului civil. Reîntors din Italia pentru a veni În ajutorul familiei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
etnografilor sunt târzii, din secolul al XIX-lea, circulația populară, țărănească, a termenului și vechimea lui ne apar ca indiscutabile, ceea ce pune sub semnul Întrebării ipoteza unei origini exclusiv cărturărești a numelui Frâncu, mai ales În această onomastică din Munții Apuseni. Mult mai probabilă mi se pare explicarea prezenței sale În onomastica populară prin contactul direct cu indivizi aparținând populațiilor denominate prin termenul de „frânc”, ceea ce nu exclude crearea În paralel, prin intermediul limbajului de cancelarie, a unui corespondent pentru termenii similari
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din identificarea frâncilor cu „morlacii” sau „dalmatinii”, pentru care trăsătura de „occidental” e mult mai puțin evidentă, mai ales pentru aromânii aflați În proximitatea acestora. Deși identificat uneori cu „europeanul” (În special În Orient, unde europeanul cel mai cunoscut este apuseanul de rasă latină), frâncul poate fi situat cel mai exact la intersecția dintre „occidental” și „romanic”, deoarece germanicii nu apar sub această etichetă. Din accepțiunea discutată se conturează o primă trăsătură de alteritate proprie imaginii frâncului: acesta este vestic, apusean
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
apuseanul de rasă latină), frâncul poate fi situat cel mai exact la intersecția dintre „occidental” și „romanic”, deoarece germanicii nu apar sub această etichetă. Din accepțiunea discutată se conturează o primă trăsătură de alteritate proprie imaginii frâncului: acesta este vestic, apusean față de plasarea noastră răsăriteană, este altceva, diferit și Îndepărtat, sub raportul unei percepții spațiale și geografice elementare. A doua accepțiune, indisociabilă de cea evocată anterior, este aceea de „catolic”. Într-o altă definiție consemnată lexicografic, „frânc” Îi desemnează pe toți
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
imaginea frâncului atât de puțin Întâlnit - și care nu a făcut nici un rău conștientizat ca atare de către colectivitate - este suficientă plasarea sa Într-un spațiu de profundă alteritate și perceperea sa va fi una plină de mefiență. Prin spațiul Îndepărtat, apusean, din care provine, prin catolicismul pe care nu doar Îl ilustrează, ci cu care este prin excelență identificat, ca și prin Înfățișarea aparte care Îl particularizează, el este de trei ori un străin, iar acțiunea conjugată a acestor mărci de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
evenimente istorice reale, este puțin probabilă. În schimb, În mai toate variantele, unele destul de diferite, formulele ritmice repetitive indică o bătălie navală, evocată prin elemente ca „galioane”, „corăbii”, „vaduri”, „nisip”, „vadu’ Brăilii” - ceea ce ne duce cu gândul la expedițiile antiotomane apusene pe Dunăre, Îndeosebi la cea din 1445: Unde se bat turcii, Turcii și cu frâncii, Se bat În galioane, Mult să bat cu jale, Se bat cu nisip Mult se bat urât! Nu vom reține Însă aici, În afară de precizarea că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
jale, Se bat cu nisip Mult se bat urât! Nu vom reține Însă aici, În afară de precizarea că identificările istorice aparțin unui cercetător extrem de prudent În privința valorificării istoriografice a folclorului, decât ideea că balada reflectă amintirea luptelor dintre turci și armatele apusene, desfășurate În zona Țărilor Române În perioada Cruciadei Târzii. În ceea ce privește imaginea frâncilor, mi se pare deosebit de semnificativ faptul că eroii confruntării, atât cei care solicită intervenția, cât și cei care o execută, nu se implică partizan În conflictul dintre turci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
-n sânge până-n chișiță Și se razmă În suliță Și se bate tot cu turcii, Tot cu turcii și cu frâncii, Să dea turcii vadur’le Și frâncii corăbiile. Plasarea turcilor (pentru care există o experiență istorică negativă) deopotrivă cu apusenii, mult mai puțin cunoscuți În acest sens, Într-un spațiu comun de ostilitate se poate explica, desigur, și prin perceperea lor similară, ca izvoare de pericol concret, În calitate de subiecți ai unor confruntări militare cu efecte devastatoare pentru comunitatea tradițională, indiferent
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a bolii, cât și ca element des Întâlnit În injurii și În limbajul trivial. Originea acestei asocieri semantice Între denominația sifilisului și francez sau, mai corect spus, Între denominația sifilisului și un anumit grup etnic, poate fi plasată În Europa Apuseană. În secolul al XVI-lea, boala este numită „rău spaniol” la italieni, „rău napolitan” la francezi, „rău francez” În nordul Europei, iar de aici va trece, probabil, În spațiul germanic și maghiar. Pe de o parte, se poate aprecia că
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
trimitere, de data aceasta, direct la românii din Transilvania În perioada de Început a modernității) faptul are o serie de semnificații aparte. Asocierea acestei boli necunoscute, străine, care pătrunde acum În comunitatea tradițională cu o entitate etnică și de civilizație apuseană acreditează o idee de mare viitor (vehiculată astăzi), aceea a răului care vine din Vest, a pericolelor ascunse pe care le implică relațiile și contactul cu apusenii. De asemenea, se prefigurează o imagine a francezului În care viciul și lejeritatea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care pătrunde acum În comunitatea tradițională cu o entitate etnică și de civilizație apuseană acreditează o idee de mare viitor (vehiculată astăzi), aceea a răului care vine din Vest, a pericolelor ascunse pe care le implică relațiile și contactul cu apusenii. De asemenea, se prefigurează o imagine a francezului În care viciul și lejeritatea moravurilor ocupă un loc important și care prelungește Îndeosebi stereotipiile viziunii germanilor asupra vecinilor lor, extinse apoi până În Transilvania, la maghiari, ca și la români. Deși am
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
că, etimologic, expresia este preluată de la maghiari și de la germani, ea se leagă Însă foarte strâns de o realitate concretă care Îi justifică sensul și Îi acreditează circulația. Războaiele care traversează Transilvania În secolele XVI-XVIII și În care ostașul străin, apusean, este puternic implicat, sunt legate, În mentalitatea populară, alături de celelalte calamități, și de răspândirea sifilisului, resimțit ca o consecință directă (și persistentă) a campaniilor militare. Această relație cvasi-sinonimică dintre frânc, ostașul străin apusean, boli necunoscute, rău „francez”, viciu, ansamblul nenorocirilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
secolele XVI-XVIII și În care ostașul străin, apusean, este puternic implicat, sunt legate, În mentalitatea populară, alături de celelalte calamități, și de răspândirea sifilisului, resimțit ca o consecință directă (și persistentă) a campaniilor militare. Această relație cvasi-sinonimică dintre frânc, ostașul străin apusean, boli necunoscute, rău „francez”, viciu, ansamblul nenorocirilor provocate de războaie explică, de fapt, asocierea semantică dintre o denominație etnoculturală și termenul folosit pentru sifilis, ca și cristalizarea unei imagini etnice și a unor stereotipii populare rezultate de aici. În același
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al Spaniilor marsără, și asupra franțozilor, la Războiul pentru Succesiunea Austriacă (1740-1748: „În oaste pe Baeru șBavariaț s-au dus”) și la Războiul de Șapte Ani (1756-1763). Totodată, se Înregistrează tot mai frecvent și prezențe În sens invers, francezi și apuseni, În general, care călătoresc sau chiar rămân În Transilvania. Nu este vorba numai de militari, generali, Înalți funcționari imperiali sau alte apariții izolate spectaculoase (cazurile unui Eugeniu de Savoia sau Claude Florimond Mercy d'Argenteau), ci mai ales de colonizările
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
generale existente În imperiu și principat. Totuși, ele nu mi se par de natură să genereze, la nivel țărănesc, vreo atitudine sau imagine mai semnificativă vizavi de realitățile franceze, În afara unui vag sentiment al dezordinii sociale provenite dintr-o direcție apuseană. Acest sentiment se dezvolta Însă pe fondul percepțiilor țărănești anterioare, față de politica socială iosefină, sau al celor recente, față de restituționalismul nobiliar. „Rumorile” țărănești din anii respectivi, după cum a arătat Gheorghe Gorun, se datorau În primul rând șocului provocat În Întreaga
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cunoscând mentalitatea de tip iacobin a lui Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" sau Papiu XE "Papiu" , pare cu neputință ca În timpul mișcărilor din februarie 1853, când la Pavia, În stradă, era revoluție, iar ecoul represiunii ei era Înregistrat până și În Munții Apuseni (Simion Balint XE "Balint" scria că „tristele știri din Milano și Verona ne-au mâhnit”), Bărnuțiu, aflat În mijlocul evenimentelor, să nu fi fost confruntat cu ieșirile violente ale colegilor săi de studii, să nu fi meditat cel puțin pe marginea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
necesitatea solidarizării germanilor cu irlandezii, de care i-ar uni, ca element comun, aceeași sărăcie. Era vorba, aici, de idealul de solidaritate al proletariatului internațional, inspirat de gândirea marxistă. Dacă primele trei sfere de interes erau proprii, În general, statelor apusene, În cazul cărora nu se punea atât de acut problema națională, cu totul altă rezonanță avea chestiunea irlandeză pe o a patra filieră, cea a popoarelor „mici și oprimate” din centrul, estul și sud-estul Europei. Desigur, ele preiau mesajul irlandez
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Transilvaniei. În cazul În care liderii politici din Principate sesizează valoarea exemplului irlandez, ei Îl aplică tot unor realități din Ardeal. Astfel, În vara anului 1848, scriindu-i lui Nicolae Bălcescu XE "Bălcescu" despre situația românilor din Transilvania și părțile apusene după uniunea cu Ungaria și despre intenția unora de a face opoziție parlamentară guvernului maghiar, În vederea obținerii drepturilor naționale, A.G. Golescu XE "Golescu" comenta: „Aceasta este cam a doua ediție a istoriei lui O’Connel cu parlamentul ingles”; dar, adăuga
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]