13,013 matches
-
de masă lemnoasă; au fost inundate 47,5 ha de plantații forestiere și 1 184 hectare de pădure; de pe urma ploilor au avut de suferit și 1 136 mc de material lemnos fasonat. În conformitate cu legislația în vigoare, masa lemnoasă pe picior (arborii doborâți/rupți) și masa lemnoasă fasonată vor fi scoase la licitație, miercuri, 8 iunie, începând cu ora 10,00 la Hotel Continental. În sezonul 2005-2006, se va suplimenta corespunzător programul de împăduriri și regenerări naturale, astfel încât să se acopere inclusiv
Agenda2005-23-05-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283771_a_285100]
-
Din cauza numeroaselor depozitări ilegale de deșeuri de-a lungul lizierei acestei porțiuni de pădure, încă din anul 2004 s-a impus montarea unui gard împrejmuitor în apropierea Spitalului de Cardiologie, datorită faptului că inspectorii Primăriei au constatat tăieri ilegale de arbori din Pădurea Verde. Totodată, în această primăvară au fost efectuate mai multe acțiuni de salubrizare a zonei, alocându-se în acest sens sume mari de bani de la bugetul local. Pentru a preîntâmpina și pe viitor astfel de situații, în cursul
Agenda2005-24-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283800_a_285129]
-
fost convocați, hotărârile pot fi adoptate prin votul majorității membrilor prezenți. Dovada convocării membrilor asociației de proprietari se face cu afișul de la avizierul asociației și convocatorul semnat de aceștia. 2. Potrivit art. 607 din Codul Civil, „nu se pot planta arbori înalți la o distanță mai mică de doi metri și nu se pot face plantații și garduri vii la o distanță mai mică de jumătate de metru față de linia despărțitoare a două fonduri“. Dna Valeria Zestan, Timișoara. Prin Hotărârea de
Agenda2005-24-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/283796_a_285125]
-
mâinile tremurând de furia vântului care le îndoaie trupurile în iureșul pasiunilor înfricoșătoare, dezlănțuit amant în orgii, șuierându-și cu furie dorințele nesățioase dornic să le înfăptuie. Se strecoară parșiv în frunziș posedându-le Tremuratul, gustând cu sălbatică voluptate, teama arborilor ce i se pleacă frenetic abandonându-se jocurilor centaurului fantomatic, Undeva în beznă o poartă uitată deschisă Se zbate neputincioasă gemând în zvârcolirile Mistralului, ploaia tremură înfricoșată când pasiuni îi sfâșia trupu-n șiroaie zvârcolindu-se sub săruturile amantul sălbatic, haotic
STĂPÂNUL FURTUNII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384915_a_386244]
-
se face luntre între secole de dor punte peste vulcani de iubire dincolo de acest avatar cred, un înger mi-a lăsat spaimă lui de nemoarte acum îi duc povară în spate alunec pe file de caiet rupte pe crengi de arbori genealogici scuturate mă cert cu stelele când uit să mor te iert în gând când îmi e dor aștept să vină clipă când tu mă visezi și eu zbor un fluture cu aripi de cristal dincolo de acest avatar zeul își
DINCOLO DE AVATAR de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385023_a_386352]
-
conci decent. Arăta exact ca o gipsy, după cum se exprimase lordul. Nu s-a îndepărtat prea mult. Auzea gălăgia și zarva celorlalți. Își ștergea lacrimile, nu se mai amuzase, demult. De când era, acasă, cu prietenii. Vântul adia plăcut și coroanele arborilor își mișcau frunzele, foșnind șoapte neînțelese. Razele soarelui reușeau rar să pătrundă printre crengile dese. Alma se chinuia să-și prindă părul care-i făcea în ciuda și nu vroia să stea în agrafe. Simți o mângâiere. Nerăbdătoare, încercă să prindă
MY LORD (VIII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385170_a_386499]
-
D Albert Uscată e, de-un anotimp, pădurea Și cu cărămiziu pictată este frunza A amuțit de-odată din cioplit securea Când înainte mi se-nfățișează muza Cu trupu-i zvelt, în inima pădurii Mă face să-i acord întâietate Cazuții arbori din lama securii Murit-au fără să o vadă-n realitate Iar părul său e roșu precum focul Privirea ei mă arde permanent Mă-ntreb dacă aicea îmi e locul Între al arborilor amplu contingent Stau pironit, și mă întreb
MUZA PĂDURII de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384346_a_385675]
-
Mă face să-i acord întâietate Cazuții arbori din lama securii Murit-au fără să o vadă-n realitate Iar părul său e roșu precum focul Privirea ei mă arde permanent Mă-ntreb dacă aicea îmi e locul Între al arborilor amplu contingent Stau pironit, și mă întreb că, dacă Aș încerca subtil să mă apropii Ce ar putea nubila să îmi facă Decât să-mi fure inima și ochii Încerc să mă dezmeticesc, dar nu mai pot Frumoasa muza a
MUZA PĂDURII de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384346_a_385675]
-
Tot albastru este, și nemărginit? Iarba tot înaltă-i, verde și frumoasă Iazul încă are, luciul liniștit? Cum se-aude tată, freamătul pădurii De la geam din tindă, toamna, când asculți? A pustiu îți sună vremea goliciunii Eu sunt unul singur, arborii sunt mulți Cum e mamă, mierea, scoasă din prisacă Dulce, aromată, cu parfum de tei? Lumea este rea, viespile m-atacă Și piedut sunt mamă, doar între femei Cum e tată focul, ce te încălzește Iarna, pe când gerul ne îngheață
CUM... de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384370_a_385699]
-
cernite ale Văii Întunecate, străbătută de râul ale cărui valuri de un cenușiu tulbure șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri înșelătoare. În acel anotimp invernal, undele clocoteau surd, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață, printre malurile pietroase mărginite de arbori cu ramuri spectrale, dintre care se distingeau pini argintați ce dădeau peisajului o măreție de plumb, din cauza negurilor agățate parcă de ramuri precum niște lințolii ale morții . Călăreții fantomatici scrutau cu încordare cărarea, încercând zadarnic să străbată cu privirile dincolo de
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
mare grabă, făcând cale întoarsă spre hotarele Hoardei de aur. Pentru prima dată în Valea Întunecată negura s-a ridicat îndeajuns descoperindu-se vederii tinerilor și gărzilor ce-i însoțeau, strălucirile înghețate ale peisajului , sinuozitățile râului și coastele împădurite cu arbori imenși acoperiți de albul imaculat al iernii. Zâmbind, doica care cunoștea multe taine, le spuse oftând ușurată: - Iată! O mare minune care nu s-a mai întâmplat în ultima sută de ani, se săvârșește azi pentru voi și dragostea voastră
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
dibăcie portocale, curățindu-le de coji și scuipându-le în lături, am ieșit din acea imensă gradină zoologică, pe care am văzut-o doar parțial. Eram nerăbdători să respiram aerul curat din afară, sub adierile de vânt, și să privim arborii din parcuri cu frunzele aurite de razele soarelui apropiindu-se de apus. Referință Bibliografică: În vizită la Grădina Zoologica din Beijing / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1439, Anul IV, 09 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
ÎN VIZITĂ LA GRĂDINA ZOOLOGICA DIN BEIJING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384596_a_385925]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TOAMNĂ ÎN PARC Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ ÎN PARC Prin parcul vechi cu arbori seculari, Pe alei pavate cu frunze policrome, Mă plimb sub bătrânii falnici castani, Să simt savoarea strugurilor arome. În peisajul toamnei cu colorit cromatic, Mă simt la brațul tău atât de minunat, Iar cerul pare mult primăvăratec, Sufletul îmi e
TOAMNĂ ÎN PARC de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384694_a_386023]
-
în mișcarea universală a materiei, el își taie de fapt, craca sa universală pe care natura îl lăsase să stea atărnat fără să-i ceară nimic special de făcut. Se zice că la venirea pușcăriașilor englezi în țara indienilor erau arbori pe care cu greu îi puteai înconjura. Ba , l- a mai pus, el știe cine, să oprească cursul firesc al apelor creând spații apoase imense care nu erau la momentul prestabilit în locul firesc așezat al naturii. Da, energia lui faimoasă
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
Bolnavului X: Unde locuiește? Soția Bolnavului X: Pe o bancă într-un parc. Bolnavul X: E târziu. A apus soarele. Să mergem și noi spre casă. (Se întunecă.) Actul III Personajele: Florian Luminița Un grup de tineri Decorul: Un parc, arbori, bănci. (Florian este așezat pe o bancă și admiră cerul. Un grup de tineri ce stau pe banca vecină râd, se distrează.) Florian: Câtă veselie! (O tânără se depărtează de grup și se apropie de banca lui Florian.) Tânăra: E
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
dar și găsirea celor doi iezi abia născuți, este fascinantă, lacrimogenă chiar! Așa de frumoase imagini îți creează, încât ai senzația că ai parcurs în același timp, același drum să te întâlnești cu pădurarul și brigadierul, care să-ți marcheze arborii uscați din parcela delimitată din Fondul funciar, conform „Titlului de Proprietate„. ”Pățania” creșterii iezilor sălbatici este greu de ... ”digerat”..., imposibil să nu plângi. Capitolul ” Pedeapsă pentru un înecat” te duce cu gândul la perioada colectivizării când, inclusiv, elevilor de la școală
CHEMAREA STIGĂTULUI... UN CALISTRAT HOGAȘ CU NICOLAE LABIȘ DE MÂNĂ PE VALEA ȘASEI... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382408_a_383737]
-
Peste țarină vara ca un furnal își aprinsese toate cuptoarele și limbile flăcărilor topeau aripile păsărilor rătăcite în zbor. Doar umbrele rămâneau desenate în pulberea albă a drumurilor. Visam lujeri de iederă uscată cățărându-se precum flăcările până la marginile cerului, arbori chirciți de noduri, arderi pe rug, floarea secetei, floare galbenă de mușețel, coroană aprinsă de spini a soarelui încununând creștetul pământului. Ne spălam frunțile în râuri de sudoare și cu tălpi sângerânde cutreeram câmpia toropită ca o dropie adormită pe
SECETẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382503_a_383832]
-
junglă. Era o pădure deasă în care cuvintele te agățau cu literele lor și tu încercai să străbați împidicându-te de câte o liană. Nedumerit te rătăceai pe câte o creangă și încercai să dezlegi misterul agățându-te de câte un arbor cu rădăcini colosale. Obosită de povara literelor ce alunecau în cuvinte care mai de care mai scorțuroase, am abandonat cartea ce mi-a atras inițial privirea ca prima rază solară din zori și am pășit spre un dulap aflat într-
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
începutul slujbelor și muzica divină intonata de preoți amintea de această stare de fapt. În marea biserică a lui Dumnezeu care e întreaga natură, respirând aerul oferit de copaci, de tei, de arțari, de salcâmi, de brazi, de stejari, de arbori de mătase, de castani și de duzi, Diana își rememora viața ei de copil crescut în slujba slovelor, în slujba Binelui, Adevărului și Frumosului. Cineva spunea că înainte de toate trebuie să ne definim valorile, acestea erau pentru ea primordiale, alții
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
flori mângâiem oriunde cu aceeași revărsare de drag, de ... și culoarea se intensifică sub valul simțului nostru, neștiut adeseori, nici de noi! Un sărut de-o rază și privirea mea devine soarele zilei tale cu degete verzi, preluuuungi, în toți arborii statorniciei iubirii noastre pe care îi sădești meru și mereu în grădina timpului nostru, cu cerul cât o îmbrățișare infinită! Referință Bibliografică: Timp sideral / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1867, Anul VI, 10 februarie 2016. Drepturi de
TIMP SIDERAL de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383944_a_385273]
-
din vis mă-mpresoară Cu tine în gând în fapt de seară. SERI ÎNMIRESMATE Gândul unduitor în liane, praguri Trecute prin inimi, timide șiraguri În viața aceasta mai stau în delir Din cupe de ambră parfumul inspir Mai trece prin arbori duhul cel bun Și perle-n adâncuri mereu o s-adun Cuvinte acumulate, prețioase mărgăritare Strălucesc nestemate, alintate de mare Prin cerul albastru se plimbă privirea Mereu în rărunchi sălășluiește fericirea AMINTIRE DESPRE ARSENIE BOCA I. Ca o iederă încolăcită pe
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
și nu mi-am băgat mințile în cap... Trebuia să mă întorc acasă și să nu mă aventurez în pădure... Acesta-i blestemul vrăjitoarei... Oare ce vor face soția și copilașul meu fără mine? Se învârti disperat de jur împrejurul celor doi arbori, apoi se opri fără speranță că va mai scăpa teafăr. Deodată în ceafă simți o suflare fierbinte. „Acesta-i diavolul! Se joacă cu mine... E sfârșitul tinereții mele...” Continuă să simtă din ce în ce mai aproape acea răsuflare fierbinte. În culmea disperării se
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
și nemulțumit alteori de toate... Ciudată amestecătură! - fericită pentru artist, nefericită pentru om!” Titu Maiorescu i-a promovat imaginea unui „visător cu o extraordinară inteligență, ajutată de o foarte bună memorie”. Constantin Noica îl considera etalonul poeziei românești spunând că „Arborii nu cresc până în cer. Nici noi nu putem crește dincolo de măsura noastră. Și măsura noastră este Eminescu. Dacă nu ne vom hrăni cu Eminescu, vom rămâne în cultură mai departe înfometați.” Mihai Eminescu (Mihail Eminovici) s-a născut la 15
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
Or fi fost niscaiva retrocedări de terenuri. Tot ce se poate, deși parcul știam că este al cetății, al statului, în ultimă instanță! Iar acest parc al Craiovei era vestit cândva, ca parc natural, prin întindere, prin bogăția varietăților de arbori rari și flori, prin frumusețea spațiilor verzi și a lacului, prin câteva construcții vechi și terase, care păstrau tradiția acelor meleaguri cu bogată istorie. Cu așa presupuneri în gând, am ajuns în zona centrală, aproape de "Casa Albă", unde m-am
DIN ALE TINEREŢII VALURI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383362_a_384691]
-
Articolele Autorului Vei fi Eu Poate că încălecând calul Pegas,voi începe o nouă,dar lungă cățărare pe scara zilelor, Torentul timpului mă va duce inapoi spre OU, sau poate înainte spre cruce... Va fi beznă deasă peste cei trei arbori, va fi Începutul... Iar tu, femeie învinsă, minune fără veșminte, tărâm al suferinței vei fi Eu. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Vei fi eu / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2248, Anul VII, 25 februarie 2017. Drepturi de
VEI FI EU de VALER POPEAN în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383483_a_384812]