5,714 matches
-
autorului intervenției în text. Pe de altă parte, suprapunerea planului sincronic cu cel diacronic e de natură a provoca cele mai grave confuzii, voit sau nu. Toți românii cuprinși în spațiul dintre Carpați și Prut își spun moldoveni, aparținînd unui areal geografic și spiritual ce-i definește, cu bune și cu rele, în noimele fixate de tradiții, în parte comune cu ale tuturor românilor, în parte specifice. În cazul lor incluziunea român > moldovean nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Cît
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
poate transmite prin semințe în proporție de 24 %. Prevenire și combatere. În sere, solul se va dezinfecta termic sau chimic împotriva nematozilor. În toate culturile, plantele virotice vor fi îndepărtate și arse. 8.1.3. Aspermia tomatelor Tomato aspermy virus Arealul de răspândire al acestei boli, coincide cu arealul de răspândire al culturilor de crizanteme. În România, ciuperca a fost semnalată în 1978 de I. Pop pe tomatele cultivate în seră. Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor datorită simptomului de piticire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Prevenire și combatere. În sere, solul se va dezinfecta termic sau chimic împotriva nematozilor. În toate culturile, plantele virotice vor fi îndepărtate și arse. 8.1.3. Aspermia tomatelor Tomato aspermy virus Arealul de răspândire al acestei boli, coincide cu arealul de răspândire al culturilor de crizanteme. În România, ciuperca a fost semnalată în 1978 de I. Pop pe tomatele cultivate în seră. Simptome. Plantele atacate se recunosc ușor datorită simptomului de piticire accentuată, reducerea înălțimii mergând până la 50 %. Frunzele au
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și cu prezența acordului (Siewierska 1998: 7); limbile din extremitățile estice și sudice ale Europei (familia nakh, kartvelian, limbile nord-vest caucaziene, altaice și unele limbi uralice) sunt SOV; limbile celtice și cele din vestul Europei sunt VSO; între aceste două areale sunt limbi SVO (Siewierska 1998: 6). Dryer (1998: 283), analizând limbile eurasiene actuale, ajunge la o generalizare geografică și mai largă: limbile din Europa (cu o excepție, basca) au topică VO, iar cele din Asia, cu excepția sud-estului extrem, au topică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
and Linguistic Geography", Australian Journal of Linguistics, 13, p. 39−89, apud Mithun (2005). 2 Vezi D. C. Derbyshire, G. K. Pullum (eds.), 1998; R. M. W. Dixon, "The Australian Linguistic Area", în: A. Aikkenvald, R. M. W. Dixon (eds.), Areal Diffusion and Genetic: Problems in Comparative Linguistics, Oxford, Oxford University Press, 2001, p. 89−98; R. M. W. Dixon, Australian Languages: Their Nature and Development, Cambridge, Cambridge University Press, 2002 etc. 3 Blake (1987) analizează evoluția gramaticală a limbilor australiene
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
oglinzii negre, poarta spre interiorul nucii, al Pământului, o nucă imensă fără miez, căreia Soarele îi e centrul. Transgresând realitatea cu urmele ezotericului răspândite peste tot, personajele lui Theodor Codreanu caută, de fapt, o evadare utopică, încercând să identifice în arealul imediat o semiotică, în acord, firește, cu aspirațiile lor. De aceea, de pildă, strada pe care se situează locuința din "municipiul nostru" a lui Dimitrie Cristea se numește Arcadia, iar unele dintre personaje (Gherasim Iscariotul sau bătrânul pădurar) par a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu: Omul Victor Teleucă, Câteva incursiuni exegetice, Destinul limbii române, Victor Teleucă și Eminescu. Criticul Victor Teleucă ce se ocupă, printre altele, de Ion Creangă, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Nicolai Costenco, Grigore Vieru, Serafim Saka și alți scriitori din acest areal. Mai scrie Theodor Codreanu, în această carte, despre, așa cum îl numește el, Heracliteanul transmodern, apoi despre Testamentul carpatin și, în final, despre Transmodernismul lui Victor Teleucă. Un capitol cu totul special din activitatea lui Victor Teleucă, Theodor Codreanu îl consideră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
au apreciat că Intelligence Service este „foarte bine organizat”, iar Victor Bogomoletz, care se recomanda corespondent de presă, „are aerul că se ocupă de cele ce se petrec în Rusia”, însă și-a canalizat eforturile și asupra unor ținte din arealul autohton. Sediul organizației se afla la București, însă agentura pentru Rusia era coordonată din Chișinău de către Cuciulei, șef serviciu în Inspectoratul General de Siguranță local, care primea rapoartele prin curieri și se ocupa de trecerea lor peste Nistru. Dintre colaboratorii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acțiunile teroriste au continuat și au reușit să obțină unele succese de marcă. Organele de specialitate au reușit prevenirea și neutralizarea acțiunilor provenite din exteriorul României, însă nu au avut același succes în combaterea unora dintre mișcările extremiste din interiorul arealului național. CAPITOLUL III SERVICIILE DE INFORMAȚII/ CONTRAINFORMAȚII ÎN TIMPUL REGIMULUI PERSONAL AL REGELUI CAROL AL II-LEA (1938-1940) III.1. Evoluția sistemului politic din România La alegerile din decembrie 1937 nici un partid nu a obținut 40% din voturi, astfel încât să poată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
direcții de acțiune: starea de spirit; curentele subversive; manifestările politico-sociale ale militarilor, contrare intereselor statului și armatei. Din cele șase Centre de informații, două activau pe lângă cele două armate (Centrele „C” și „E”), iar celelalte, plus Birourile de Contrainformații, în arealul național. În ultima zi a lunii mai 1945, Secția a II-a a alcătuit un Studiu asupra prizonierilor români căzuți în captivitatea germano-maghiară, în care erau identificați un număr total de 60.963 militari români căzuți în prizonierat. Dintre aceștia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Capitolul 1 Producția viticolă Secțiunea 1 Arealele de cultura a viței de vie Articolul 1 În România, viță de vie se cultiva, cu precădere, în arealele consacrate tradițional acestei activități, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile. Arealele destinate
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
Capitolul 1 Producția viticolă Secțiunea 1 Arealele de cultura a viței de vie Articolul 1 În România, viță de vie se cultiva, cu precădere, în arealele consacrate tradițional acestei activități, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile. Arealele destinate culturii viței de vie, denumite areale viticole, sunt supuse delimitării teritoriale. Articolul 2 (1) Plantațiile de viță de vie
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
1 Arealele de cultura a viței de vie Articolul 1 În România, viță de vie se cultiva, cu precădere, în arealele consacrate tradițional acestei activități, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile. Arealele destinate culturii viței de vie, denumite areale viticole, sunt supuse delimitării teritoriale. Articolul 2 (1) Plantațiile de viță de vie se grupează, teritorial, în regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri. Definițiile acestora sunt date în anexa nr. 1. ... (2
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
vie Articolul 1 În România, viță de vie se cultiva, cu precădere, în arealele consacrate tradițional acestei activități, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile. Arealele destinate culturii viței de vie, denumite areale viticole, sunt supuse delimitării teritoriale. Articolul 2 (1) Plantațiile de viță de vie se grupează, teritorial, în regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri. Definițiile acestora sunt date în anexa nr. 1. ... (2) Plantațiile de viță de vie situate în
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
Articolul 3 Din patrimoniul viticol național fac parte următoarele categorii de plantații și terenuri: a) plantațiile de viță de vie roditoare, plantațiile de portaltoi, plantațiile-mama furnizoare de coarde-altoi sau de butași, pentru înrădăcinare, și școlile de vite; ... b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrișării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare; c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și care prezintă condiții pentru a fi cultivate cu viță de
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
de vie roditoare, plantațiile de portaltoi, plantațiile-mama furnizoare de coarde-altoi sau de butași, pentru înrădăcinare, și școlile de vite; ... b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrișării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare; c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și care prezintă condiții pentru a fi cultivate cu viță de vie. ... Articolul 4 (1) Ministerul Agriculturii și Alimentației asigura efectuarea și actualizarea lucr��rilor de delimitare a arealelor
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și care prezintă condiții pentru a fi cultivate cu viță de vie. ... Articolul 4 (1) Ministerul Agriculturii și Alimentației asigura efectuarea și actualizarea lucr��rilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor și altor produse vitivinicole cu denumire de origine. ... (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe bază de must și vin și a strugurilor de masa cu denumire de origine cuprind
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
a fi cultivate cu viță de vie. ... Articolul 4 (1) Ministerul Agriculturii și Alimentației asigura efectuarea și actualizarea lucr��rilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor și altor produse vitivinicole cu denumire de origine. ... (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe bază de must și vin și a strugurilor de masa cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau într-un centru viticol care, datorită condițiilor naturale, soiurilor de viță
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
vie cultivate și tehnologiilor de cultura aplicate, permit obținerea unor produse de înaltă calitate, caracterizate prin originalitatea însușirilor de calitate care le recomanda sa poarte denumirea locului în care au fost produse. ... Articolul 5 (1) Lucrările de delimitare teritorială a arealelor viticole se evidențiază distinct în Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenta, denumit Cadastru viticol, și urmăresc: ... a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, în care se includ categoriile de terenuri prevăzute la art. 3; ... b) identificarea și delimitarea arealelor de producere
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
le recomanda sa poarte denumirea locului în care au fost produse. ... Articolul 5 (1) Lucrările de delimitare teritorială a arealelor viticole se evidențiază distinct în Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenta, denumit Cadastru viticol, și urmăresc: ... a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, în care se includ categoriile de terenuri prevăzute la art. 3; ... b) identificarea și delimitarea arealelor de producere a vinurilor cu denumire de origine; ... c) evidenta plantațiilor viticole și a terenurilor apte de a fi cultivate cu viță de
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
teritorială a arealelor viticole se evidențiază distinct în Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenta, denumit Cadastru viticol, și urmăresc: ... a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, în care se includ categoriile de terenuri prevăzute la art. 3; ... b) identificarea și delimitarea arealelor de producere a vinurilor cu denumire de origine; ... c) evidenta plantațiilor viticole și a terenurilor apte de a fi cultivate cu viță de vie, pe deținători și parcele. ... (2) Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
de viță de vie aflate în cultura se clasifica în următoarele categorii: recomandate, autorizate, tolerate și interzise. ... (2) Ministerul Agriculturii și Alimentației asigura elaborarea lucrării de zonare a soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate pentru cultura, în cadrul fiecărui areal, și actualizarea periodică a acesteia. ... Articolul 9 Înființarea plantațiilor de viță de vie se face cu precădere în arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afară arealelor viticole pot fi înființate plantații destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafețe, de preferinta
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
Agriculturii și Alimentației asigura elaborarea lucrării de zonare a soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate pentru cultura, în cadrul fiecărui areal, și actualizarea periodică a acesteia. ... Articolul 9 Înființarea plantațiilor de viță de vie se face cu precădere în arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afară arealelor viticole pot fi înființate plantații destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafețe, de preferinta comasate în apropierea localităților, amplasate în special pe terenuri în panta, pe terasele râurilor sau pe alte terenuri mai
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
zonare a soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate pentru cultura, în cadrul fiecărui areal, și actualizarea periodică a acesteia. ... Articolul 9 Înființarea plantațiilor de viță de vie se face cu precădere în arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afară arealelor viticole pot fi înființate plantații destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafețe, de preferinta comasate în apropierea localităților, amplasate în special pe terenuri în panta, pe terasele râurilor sau pe alte terenuri mai puțin favorabile altor culturi agricole. Articolul 10
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
fi înființate plantații destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafețe, de preferinta comasate în apropierea localităților, amplasate în special pe terenuri în panta, pe terasele râurilor sau pe alte terenuri mai puțin favorabile altor culturi agricole. Articolul 10 (1) În arealele viticole sau în extravilanul localităților din afară arealelor viticole, înființarea de plantații de viță de vie pe o suprafața de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie și extinderea peste aceasta limita a celor existente se pot face
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]