7,377 matches
-
schimbîndu-se viziunile naționale privind criminalitatea cu unele regionale, cu trimitere directă la responsabilitatea unor decidenți locali. De mare semnificație sînt și indicatorii privind starea civilă a arestaților, atît la intrarea în închisoare, cît și la momentul părăsirii ei. Căci în arest se produc schimbări în statutul marital al persoanelor. Probabil că numărul divorțurilor e mai mare decît numărul căsătoriilor care au loc în timpul executării pedepsei. Că închisoarea afectează familia deținuților este un lucru de mult știut. Dar evidențierea schimbărilor produse în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
urmă, iar închisorile din Gherla și Aiud au fost construite în 1540, respectiv 1786. Unele penitenciare nu au fost proiectate ca unități de executare a pedepselor, fiind foste barăci utilizate pentru organizarea de șantiere, foste cazărmi militare sau clădiri de arest preventiv. Regimul comunist nu a investit în instituțiile de pedeapsă, ci, mai mult, a desființat în 1977 aproape 75% dintre ele. Planurile de modernizare propuse după 1990 au fost sortite eșecului, atît din cauza modului defectuos de repartizare a fondurilor, cît
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de către administrațiile penitenciarelor, nu același lucru se poate vorbi despre trecerea închisorilor în subordinea primăriilor, consiliilor locale și județene. Spiritul comunitar, care domină societățile capitaliste avansate și care s-a concretizat pînă acum în trecerea poliției și a caselor de arest preventiv în subordinea autorităților locale, impune analiza transferului proprietății închisorilor către organele alese ale localităților, precum și alegerea comandanților penitenciarelor de către populația liberă, prin același sistem electiv prin care sînt aleși primarii și consilierii. Mai devreme sau mai tîrziu, problema schimbării
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținem date statistice privind consumul de droguri înainte de arestare și în închisoare, ne putem închipui că marea majoritate a deținuților au fost în libertate alcoolici și fumători înrăiți, obiceiuri pe care au încercat să și le conserve în starea de arest. Și alte boli ale noilor decenii sînt mult mai bine reprezentate în pușcării decît în afara lor. Nici o altă instituție publică nu cumulează atîția bolnavi de SIDA sau seropozitivi precum închisoarea. Pe fondul unei inculturi crase, cei infectați cu HIV sînt
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
efectuarea consultațiilor și în celule, precum și intrarea închisorilor într-un circuit medical național: loc de practică pentru studenții facultăților de medicină și stomatologie, loc pentru schimburi de experiență, pentru congrese și conferințe etc. Reglementările privind asigurările de sănătate, atît în timpul arestului preventiv, pe tranzit, cît și imediat după eliberare, trebuie să se producă rapid, pentru a nu crește și mai mult numărul indivizilor care mor în beciurile poliției sau la cîteva momente după eliberare pentru că nu au posibilitatea continuării tratamentelor. Este
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
adoptată de ONU în 1948, la Standardul de Reguli Minime din 1955, Convenția împotriva torturii și a altor tratamente crude, inumane sau degradante din 1984, la Ansamblul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor care se găsesc în orice formă de arest sau închisoare din 1988, la Principiile de bază pentru tratamentul deținuților din 1990 toate reglementările internaționale au instituit noi standarde de civilizație carcerală. Cu tot disprețul față de ele și cu toate încălcările lor frecvente, ele s-au încetățenit treptat, schimbînd
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a fost stipulată prin lege, aplicîndu-se în funcție de dispozițiile autorităților locale sau statale. În Antichitate și în Evul Mediu timpuriu pușcăria era locul în care indivizii erau ținuți pînă la executarea sentinței, avînd funcția pe care o au azi casele de arest preventiv. Detenția era de scurtă durată cîteva zile, deseori doar cîteva ore -, pînă cînd avea loc judecata. Dacă despre existența unui cod juridic pe actualul teritoriul al României în perioada dinaintea secolului I e.n. nu există nici o informație, iar despre
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai vechi așezămînte de detenție de pe teritoriul României, cu o vechime de 3-5 secole. Dietele și Parlamentele locale au elaborat din vreme regulamente ale închisorilor, iar orice detenție avea la bază un ordin scris sau o hotărîre administrativă. Condițiile de arest preventiv erau mai blînde, cei încarcerați putînd să-și păstreze și să primească haine de acasă, să beneficieze de asistență medicală, toți avînd bani asupra lor și doar cei săraci fiind întreținuți de administrație. Secolul al XVIII-lea a marcat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a interzis ca femeile să mai fie închise împreună cu bărbații, iar atunci cînd această măsură nu putea fi aplicată, poruncind ca ele să fie închise la un om de ispravă și însurat. Iar hotărîrea ca nimeni să nu stea în arest mai mult de 4 zile fără să fie judecat îl plasează în rîndul celor mai importanți reformatori penali 248. Ceea ce este important de menționat, pînă la sfîrșitul secolului al XVIII-lea închisorile erau întreținute fie de arestați (care își plăteau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Dobrovăț (Vaslui), Focșani (Vrancea), Iași, Mărgineni (Prahova), Pîngărați (Neamț), Plătărești (Ilfov), Reni (Ismail înlocuită după cedarea Basarabiei de Mislea Prahova), Ocnele Mari (Vîlcea), Telega (Prahova), Tîrgu Ocna (Bacău), Văcărești (Ilfov), Răchitoasa (Galați). În fiecare județ s-au înființat case de arest preventiv pe lîngă prefecturi, desființîndu-se aresturile de pe lîngă judecătorii. Pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, s-au mai înființat închisori și la Cozia (Vîlcea), Galați, Tulcea, Constanța, Doftana (Prahova), Slănic (Prahova), desființîndu-se cele de la Răchitoasa, Dobrovăț, Plătărești, Mislea, Bisericani
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Prahova), Pîngărați (Neamț), Plătărești (Ilfov), Reni (Ismail înlocuită după cedarea Basarabiei de Mislea Prahova), Ocnele Mari (Vîlcea), Telega (Prahova), Tîrgu Ocna (Bacău), Văcărești (Ilfov), Răchitoasa (Galați). În fiecare județ s-au înființat case de arest preventiv pe lîngă prefecturi, desființîndu-se aresturile de pe lîngă judecătorii. Pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, s-au mai înființat închisori și la Cozia (Vîlcea), Galați, Tulcea, Constanța, Doftana (Prahova), Slănic (Prahova), desființîndu-se cele de la Răchitoasa, Dobrovăț, Plătărești, Mislea, Bisericani, Galați, Cozia și Slănic (ultimele două
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
confiscarea bunurilor sau exproprierea; 6. restituirea bunurilor către victimă sau plata de compensații; 7. suspendarea sau amînarea executării pedepsei; 7. supraveghere sub probațiune sau judiciară; 9. munca neremunerată în folosul comunității; 10. îndrumarea către un centru pentru prezentare regulată; 11. arest la domiciliu; 12. orice altă metodă de tratament neinstituționalizat; 13. combinări ale măsurilor menționate. Iar Recomandările Consiliului Europei sugerează, în anexa la Recomandarea (2000) 22, în cadrul principiilor directoare pentru obținerea unei utilizări mai largi și mai eficiente a sancțiunilor și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
tratament neinstituționalizat; 13. combinări ale măsurilor menționate. Iar Recomandările Consiliului Europei sugerează, în anexa la Recomandarea (2000) 22, în cadrul principiilor directoare pentru obținerea unei utilizări mai largi și mai eficiente a sancțiunilor și măsurilor comunitare, următoarele exemple: 1. alternative la arestul preventiv, cum ar fi obligația unui bănuit de a locui la o anume adresă, de a fi supravegheat și asistat de o instituție indicată de o autoritate judecătorească; 2. probațiunea ca sancțiune independentă impusă în lipsa pronunțării unei pedepse cu închisoarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuții. În unele state s-au instituit deja posturi de radio și de televiziune în închisori, cu circuit liber, extrainstituțional. În Africa de Sud televiziunea Justice TV, pornită inițial din pușcării, s-a extins la întregul cîmp juridic (tribunale, poliție, case de arest preventiv, firme și instituții dependente), schimbările fiind acum la doar un an de la funcționare greu de oprit. Reportajele din închisori, făcute de deținuți, duplexurile între diverse stabilimente, transmisiunile în direct din sălile de judecată, instantaneele din beciurile poliției (dotate cu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fapte ridicole pur și simplu comise de acei " revoluționari" și sprijiniți de militari ai armatei, conduși de acei "ofițeri" de carton, trimiși să ocupe redutele securității. La unele, au fost luat tot personalul din instituție și introdus în penitenciar la arest. Să nu mai amintim de faptele nesăbuite care s-au comis la Timișoara sau la Sibiu, unde un iresponsabil șef de garnizoană, cu grad de colonel, din ordinul lui au fost ucise peste 50 de cadre de securitate și miliție
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
încă de la început s-a dovedit un bun pilot, foarte dotat pentru profesia sa, a avut parte și de sancțiuni disciplinare, din partea unor superiori obtuzi, care nu-l înțelegeau sau nu-l agreau. Astfel, în 1932 primește patru zile de arest sever pentru lipsă nemotivată de la serviciu, iar în 1934, două zile pentru o întâmplare de-a dreptul comică. Primise ordin să-și interneze în spital soldatul de ordonanță dar, la rugamințile acestuia, i-a dat drumul în concediu. "Du-te
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
la rugamințile acestuia, i-a dat drumul în concediu. "Du-te, mon cher, la iubita ta îi va fi spus ce rost are să zaci prin spitale...". Superiorii nu au apreciat gestul, se pare. În 1937, primește douăzeci de zile de arest pentru abateri de la disciplina zborului și zece zile pentru "neexecutare de ordin și lipsă de respect față de superior", după cum se precizează într-o foaie calificativă a sa. Din 1937 însă, nu a mai fost niciodată sancționat, greșelile din trecut fiind
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
actele legale de trimitere în judecata instanțelor militare pentru fapta de care se face vinovat comandorul Vizanti. Dosarul cu actele complete, după ce a trecut pe la Comandamentul Aeronauticei Regale, se află la Curtea Marțială, iar ofițerul se află sub stare de arest la închisoarea acestei instanțe militare". Este vorba despre închisoarea Corpului II Armată, de unde avea să fie eliberat pe 28 martie 1946, în urma unui ordin emis de Curtea Marțială Secția Parchet. În continuare, nu au mai urmat alte acțiuni oficiale împotriva
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ales în ultimii ani de război, când pentru a menține o disciplină, pentru a evita sau curma impulsuri generatoare de rău, necinste, dezordine, eram obligat să iau măsuri severe, dar niciodată, absolut niciodată, n-am dat nimănui nici o zi de arest, nu l-am privat de libertate pentru nici o oră. Cum era posibil să mi se întâmple tocmai mie așa ceva? Nu puteam accepta nici o justificare, nici o explicație, nici o scuză. Mi se părea totul atât de absurd, atât de nedrept, mai mult
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
o cheltuială. Decât să fie hrăniți degeaba, li se iartă pedepsele și li se dă drumul pe stradă. În România, pentru furtul unei găini se fac trei luni de pușcărie. În Italia, pentru viol și tâlhărie, după o perioadă de arest, sunt eliberați condiționat. Dar nu există control. Ce face hoțul când iese din arest? FURĂ! Ce face violatorul? VIOLEAZĂ! Scrisoarea 133 Ți-aduci aminte când vorbeam de șmecherii de mahala care vând telefoane și aur și închiriază paturi de dormit
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
dă drumul pe stradă. În România, pentru furtul unei găini se fac trei luni de pușcărie. În Italia, pentru viol și tâlhărie, după o perioadă de arest, sunt eliberați condiționat. Dar nu există control. Ce face hoțul când iese din arest? FURĂ! Ce face violatorul? VIOLEAZĂ! Scrisoarea 133 Ți-aduci aminte când vorbeam de șmecherii de mahala care vând telefoane și aur și închiriază paturi de dormit românilor? Asta e prima etapă. Nu știu exact, dar simt că în România s-
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
violatori. Împart șpaga cu judecătorul și-și eliberează clientul. Asta este pâinea lor. De asta nu se votează nici o lege împotriva criminalității. Ei știu că sunt toți recidiviști. Nu au interes să pună în pușcărie un hoț. Îl țin în arest vreo două luni, apoi îl eliberează, dându i posibilitatea să atace din nou. Acesta își va chema din nou avocatul, va da din nou șpagă. Știi, F., la 16 ani, ieșea din fabrică pe la 11 noaptea, mergea pe jos până la
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în România. Alb - negru, șah - mat; totul la o distanță pe care badea Cârțan a străbătut-o pe jos. Care-i alb și care-i negru? Scrisoarea 169 De curând au eliberat doi români acuzați de viol. Au stat în arest 45 de zile, deși problele ADN demonstrau că nu au nici o legătură cu fapta. Imaginile lor au apărut obsesiv la toate posturile de televiziune (aproape că mi-e dor acum, că nu-i mai văd), însoțite de calificative gen „bestii
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Celor trei zile petrecute la Direcția Miliției aveau să le urmeze, o lună mai târziu, arestarea lui Vlad la ieșirea din spital și - în paralel - șederea mea în închisoarea militară din București, întrucât aveam să fim judecați „în stare de arest“. Am petrecut numai douăzeci de zile în închisoarea militară, destul totuși pentru a simți ceea ce altădată mi s-ar fi părut de neconceput: eu în închisoare! După trecerea penibilă, dar scurtă pe la Miliție, am putut face cunoștință cu realitatea cea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
vechi membre ale partidului lui Iuliu Maniu. În acea vreme, închisorile gemeau de oameni care aparținuseră partidelor politice desființate de regimul comunist. Cât despre țigancă, îmi amintesc că înșira cuvinte obscene noaptea, dar n-am știut niciodată de ce era acuzată. Arestul meu „preventiv“ nu a fost decât un aperitiv, o intrare în subiect. Vlad a fost cel care a încasat adevărata închisoare, la sfârșitul procesului. Am fost judecați și condamnați pentru acest delict nou, inventat de regim, delict care, vreme de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]