7,924 matches
-
aici Vlastos e de acord cu Dover, că versul 1024 trimite fără ambiguitate la copulația intercrurală, tipul obișnuit de copulație. Problema este: poate evita băiatul acel stigmat care, la greci, marchează membrul pasiv al cuplului? Dover crede că da și argumentează (fără să convingă pe Vlastos) că în cadrul nomos-ului „contactul orgasmic rămâne exclusiv intercrural”. Spun că Vlastos e sceptic față de o asemenea interpretare, și are dreptate. El pleacă de la faptul că e foarte posibil ca modalitatea normală de obținere a plăcerii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fiind un semnal și o incitare la documentare complementară. În tot acest joc există, cu certitudine, și un beneficiar Ă elevul nostru. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Definiți conceptele: nișă de dezvoltare, stadiu genetic, criză de dezvoltare, egocentrism. 2. Argumentați de ce mediul nu poate fi considerat factorul conducător al dezvoltării ontogenetice. 3. Comparați stadiile dezvoltării afective descrise de Fr. Dolto (vezi bibliografia) cu cele propuse de E. Erikson. Asemănări, deosebiri. 4. Prezentați și comparați caracteristicile socio-morale ale tuturor vârstelor școlare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce nu spunem, iar ceea ce se înțelege nu depinde numai de noi ce devine” (Șoitu, L., 1984, p. 116). ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Precizați o problemă prezentă în tema tratată cu care nu sunteți, pe deplin, de acord. Argumentați dezacordul. 2. De ce credeți că parași nonverbalul sunt decodificate de patru ori și jumătate mai rapid decât verbalul? 3. Pornind de la realitatea clasei, construiți un exemplu pentru a ilustra un (fb) I, concomitent, colectiv, neutru, redundant, paraverbal, consistent. 4. Explicați
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
răspândirea practicii predării în echipă (team-teaching). Socotim că numai un profesor care a reflectat asupra rolului său și care deține cunoștințe psiho-pedagogice poate deveni protagonistul acestei reforme. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Care sunt funcțiile profesorului în școală? 2. Argumentați în favoarea stilului democratic al profesorului. Un profesor democratic poate să-și întemeieze autoritatea pe puterea coercitivă? 3. Credeți că reprezentarea inteligenței ca înnăscută influențează comportamentul profesorului? Explicați. 4. De ce au profesorii tendința de a pune eșecul școlar al elevilor pe seama
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlii”. Un astfel de mesaj descrie ceea ce simțiți despre situație și este de preferat unuia care critică comportamentul elevilor, cum ar fi: „Vă comportați ca niște imaturi care nu răspund la nimic altceva decât la scenele violente de la TV.” Gordon argumentează că mesajele de tip „Eu...” au un efect mult mai mare decât cele de tipul „Voi...”, pentru că îi determină pe elevi să vadă că sunteți o persoană reală (nu sunteți profesorul separat de ei), îi face să se simtă mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cel mai mult?, cu ce partid ar vota?, ce personaj literar îi reprezintă cel mai bine? etc.). După ce indică opțiunile, ei sunt invitați să se grupeze după criteriul opțiunilor comune, pentru a-și afirma public alegerea și pentru a o argumenta. În timp, ei sunt rugați să revină asupra ei pentru a menționa situații de viață în care comportamentul lor a fost concordant cu alegerea făcută, precum și situații discordante. Prin această metodă, educatorii nu își propun să îi învețe pe elevi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creative. Cu toate resursele interne necesare gândirii creative, dar în lipsa sprijinului oferit de mediu (spre exemplu, un forum unde aceste idei pot fi comunicate), potențialul creativ uman nu ar avea niciodată posibilitatea să se dezvolte. Cu privire la interacțiunea dintre factori, se argumentează că performanța creativă nu reprezintă doar o sumă a nivelurilor de performanță dobândite în cadrul fiecărei categorii. În primul rând, pot exista praguri pentru anumite categorii (cunoaștere etc.) care trebuie depășite de individul creativ, indiferent de nivelurile atinse la alte categorii
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
orientarea subiecților ale căror răspunsuri nu au fost originale era mai curând instrumentală. Mai devreme, am arătat cum nivelul informațional optim se corelează cu gândirea creativă și că toate celelalte niveluri inferioare sau superioare optimumului inhibă creativitatea. Heinzen (1989) a argumentat, de asemenea, necesitatea unui nivel optim emoțional propice emiterii ideilor originale. Cu ajutorul unei probe scurte, practice de gândire divergentă, el a observat că un nivel mediu de stimulare informațională generează cele mai originale soluții de probleme. O astfel de concluzie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
indicatori ai testelor de gândire divergentă, extinzându-se și asupra scorului total. În cazul testelor de vocabular și al matricelor progresive, efectele recompensei nu au fost semnificative. Rezumat Cercetarea operațională prezentată în subcapitolul de față exemplifică eficiența metodelor operaționale și argumentează elocvent modul în care se stabilesc relații cauzale între sistemul de recompensă și comportamentul inovator, original și diversificat (de exemplu, forme noi de comportament)5. Trebuie să evidențiem că studiul a semnalat prezența unei relații cauzale. De obicei, acest termen
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
abordările sale. Față de extrema dreaptă, Moldovan este totuși semnificativ moderat (fiind mai degrabă tehnocrat), deși discrimina În anumite sensuri alte etnii și mai ales femeile. El avea o viziune mai aproape de statul bunăstării generale (dar selective, zic eu). Dar, după cum argumentează pertinent autoarea acestei cărți, Moldovan nu a criticat pornirile rasiste și antisemite ale altor eugeniști, așa cum nu a făcut-o nici Victor Babeș, personalitate care a promovat implicarea nediscriminatorie a statului În sănătatea publică. Este, cred și repet, simptomatic faptul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
resurselor pentru medicină preventivă, Îngrijirea nașterilor și prevenirea mortalității infantile, Într-o lume În care majoritatea era foarte temătoare În privința descentralizării și cerea, dimpotrivă, un control mare direct din partea statului, veșnicul mare deținător de resurse și Împărțitor de privilegii. Medicii, argumentează Maria Bucur, căpătau puteri de viață și de moarte asupra oamenilor. Ei nu au scăpat de ispita apologiei intervenției statului, singura modalitate prin care „românitatea” sănătoasă poate să fie conservată. Cetățenii deveneau biologic superiori sau inferiori, iar statul avea prerogative
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o modalitate radicală de reconfigurare a relației dintre indivizi și comunitate și dintre interesele publice și cele private 13. Lucrările istoriografice și-au definit, de asemenea, propriile norme și așteptări referitoare la anumite aspecte ale ideilor și mișcărilor eugeniste. Așa cum argumentează Nancy Lee Stepan, În istoriografia de până acum, ideile eugeniste lamarckiene au fost identificate de multe ori cu politica stângii sau cu teorii ale eredității depășite și, ca atare, tratate drept idei eugeniste moderate 14. Totuși, așa cum arată cercetarea lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe dovezi empirice colectate științific. Petrini nu făcea o distincție clară Între caracteristicile Înnăscute și cele dobândite. Concluziile sale se bazează mai degrabă pe observații clinice „de simț comun”. În mod similar, stilul său de a scrie și de a argumenta Încorporează doar arareori referințe la surse bine definite și respectate sau la lucrări specifice. Studiul doctorului Petrini se Încadrează astfel mai bine În categoria „filosofiei medicale” decât a lucrărilor științifice. În aceeași perioadă, existau alți câțiva intelectuali români importanți care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la Academia de Medicină din București, În cadrul căreia a prezentat „Principiile unui program de igienă rasială”, adoptând astfel terminologia prevalentă la acel moment În Germania. În cadrul acestei conferințe, Banu Încerca să demonstreze că un astfel de program era imperativ necesar, argumentând cu imaginea unei „competiții brutale” Între națiuni Într-o eră a „egoismului rasial”102. Statul trebuia să devină autoritatea centrală În controlarea implementării acestui program: „Principalul responsabil cu adoptarea tuturor măsurilor necesare protejării familiei și a căminului este statul”103
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să creeze oricând numeroase probleme. Eugeniștii se temeau că birocrații maghiari erau Înclinați să nu prețuiască interesele sănătății națiunii române și, de aceea, nu li se putea Încredința responsabilitatea aplicării normelor eugenice. Adepții eugeniei au mers chiar mult mai departe, argumentând că birocrații care nu erau de etnie română reprezentau o amenințare disgenică directă, pentru că obișnuiau să ia În căsătorie românce, care Își pierdeau astfel identitatea națională și Întemeiau familii ai căror copii erau asimilați etniilor maghiară sau germană și Încetau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
faptul că instituțiile statului adoptaseră o politică a angajării de personal cu experiență În muncă, și nu a indivizilor cu un nivel superior de educație și, În consecință, mai bine calificați. Manuilă, la fel ca Moldovan sau Banu Înaintea sa, argumenta În favoarea unui proces de selecție profesională mai eficient, care să le permită intelectualilor să joace rolul de lideri adecvat educației și integrității lor morale 29. Analize de felul celor realizate de Manuilă subliniau, În primul rând, obligația statului de a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
copii cu o moștenire genetică mixtă și deci, inerent, inferioară biologic 54. În al doilea rând, acești copii aveau toate șansele să Își dezvolte o identitate etnică diferită de cea română. În sprijinul acestei ipoteze, autori eugeniști precum Petre Râmneanțu argumentau că femeile care se căsătoreau cu bărbați neromâni erau pierdute pentru scopurile națiunii și deveneau, de fapt, trădătoare 55. Slăbiciunea valorilor morale și a conștiinței naționale, deja exprimate În alegerea conjugală făcută, Însemnau că o femeie care luase o astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Într-un articol publicat În 1938, el descrie evreii drept „o altă populație extraeuropeană”, „Minorități balast, ș...ț primejdie mortală pentru neam”62. Pe baza acelorași dovezi „irefutabile” ale datelor privind intensitatea aglutinării sângelui pe care le folosise Râmneanțu, Făcăoaru argumenta În favoarea excluderii complete a evreilor din societate, prin controlul căsătoriilor și sterilizarea acestei populații nedorite 63. Sabin Manuilă avea o opinie diferită În privința evreilor. Deși era și el În favoarea unui control mai strict al acestei populații de către guvern, Manuilă considera
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru colegii săi mai toleranți, el a oferit În numeroase ocazii exemple de familii degenerate de infractori și evaluări ale costului acestora pentru societate, detaliind cazul ipotetic al familiei Kallikak sau cazurile reale ale unor familii din Transilvania 76. Făcăoaru argumenta pentru extirparea tuturor elementelor „bolnave” din corpul națiunii, fără nici un compromis În favoarea conceptului tradițional de comunitate. Toți indivizii și toate grupurile trebuiau să accepte că legea era dictată de nevoile națiunii și ea trebuia aplicată, chiar dacă aceasta ar fi Însemnat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mult decât orice alt domeniu de acțiune socială. Capitolul de față analizează impactul eugeniștilor asupra reformei educației. Voi lua În discuție diferite lucrări dedicate reformei educației, legislația adoptată, normele metodologice și textele publicate În spiritul acestor reforme. În final, voi argumenta că adepții eugeniei au reușit să extindă semnificația noțiunii de educație, pentru a desemna nu doar o activitate care are loc În cadrul sălii de clasă, ci un proces mai larg de Învățare socială și au Încercat să pună În aplicare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a stimula progresul, mișcarea a adoptat, În general, o perspectivă care depășea contradicțiile aparente dintre convingerile mendeliene și, În același timp, Încrederea neolamarckiană În puterea educației. Pentru scopul justificării rolului prioritar al educației În realizarea tranformărilor sociale, eugeniștii au argumentat că trăsăturile biologice, precum personalitatea, caracterul moral sau inteligența, deși erau În mare măsură moștenite, existau În fiecare individ doar ca „potențialități”, și nu ca aptitudini complet dezvoltate. Într-un studiu extensiv despre ereditatea caracteristicilor intelectului și ale psihicului, publicat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
comerț vocaționale și de la lecturarea și rescrierea manualelor pentru clasele primare până la crearea unor organizații noi dedicate educației fizice. Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empirictc "Reforma educației În dezbaterile perioadei \: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric" Am argumentat anterior că eugeniștii susțineau eficiența educației ca instrument de realizare a selecției și progresului eugenic, În același timp În care se distanțau de perspectiva lamarckiană. Unde se situau Însă adepții eugeniei În contextul mai larg al dezbaterilor despre reforma educației
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Încercau să augmenteze sentimentul de criză, arătând că inclusiv familiile aparent normale puteau fi purtătoare de caracteristici „disgenice”, precum Înclinația către alcoolism sau degenerare morală. Iordache Făcăoaru a publicat un număr semnificativ de studii de caz extrem de detaliate, În care argumenta existența unei legături Între anumite tipare comportamentale precum instabilitatea emoțională și fenomenul de degenerare intelectuală de-a lungul generațiilor. Prin astfel de exemple, autorul milita pentru creșterea puterii statului de a controla coercitiv reproducerea indivizilor, ca modalitate de a „preselecta
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
conferință susținută În aprilie 1921, el acuza guvernul liberal de promovarea darwinismului social În programele sale de asistență medicală și de comportament iresponsabil, pentru că lăsa unele probleme critice de sănătate ale populației să Își urmeze, pur și simplu, cursul natural, argumentând că astfel de fenomene reprezentau, În același timp, o modalitate de „selecție rasială”. Pentru Vaida-Voevod, o astfel de atitudine era o expresie a tiraniei și corupției politice. În consecință, el Își exprima sprijinul pentru crearea unui Minister al Sănătății care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
discursive eugeniste vizavi de sănătatea publică și continuarea procesului de dezvoltare a instituțiilor sanitare, după preluarea puterii de către regimul comunist, reprezintă, În mare parte, continuități neintenționate. Limbajul introdus de eugeniști și categoriile pe care ei le-au folosit pentru a argumenta În favoarea creșterii implicării statului În protejarea sănătății publice, prin controlul populației și alocarea unor fonduri substanțiale pentru asistență medicală preventivă, au fost preluate și reinterpretate de-a lungul următoarei jumătăți a secolului XX de către administratorii sistemului sanitar și activiștii de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]