4,412 matches
-
epitroapă cu consiliul dumnealor preasfințitul [arhiepiscopul] Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei și al Sucevei și căpitanul Efrem Ghermani. Dacă preaiubita mea soție va înceta din viață înainte de a ajunge fiii mei la majoritate [majorat, n.n.], atunci epitrop va fi preasfinția-sa arhiepiscopul Calinic Miclescu, mitropolit al Moldovei și Sucevei, care, prin înțelegere cu consilierul căpitanul Efrem Ghermani, vor numi un consilier ca așa tutela să fie pururea de trei. Dacă va înceta din viață preasfinția-sa arhiepiscopul Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
epitrop va fi preasfinția-sa arhiepiscopul Calinic Miclescu, mitropolit al Moldovei și Sucevei, care, prin înțelegere cu consilierul căpitanul Efrem Ghermani, vor numi un consilier ca așa tutela să fie pururea de trei. Dacă va înceta din viață preasfinția-sa arhiepiscopul Calinic Miclescu, mitropolitul Moldovei și Sucevei, înainte de a ajunge fiii mei la majoritate, atunci epitrop va fi căpitanul Efrem Ghermani, care în înțelegere cu Consilierul vor numi un consilier. Dacă va înceta din viață și căpitanul Efrem Ghermani înainte de a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
s-a făcut astăzi în Florența (Italia) la opt în luna ianuarie 1873 calendarul nou, sau douăzeci și șapte decembrie 1872 calendarul vechi, în patru exemplare asemenea, din care unul l-am încredințat preaiubitei mele soții Elena doamna, unul preasfinției-sale arhiepiscopul Calinic Miclescu, mitropolit al Moldovei și Sucevei, unul căpitanului Efrem Ghermani și unul se va găsi în portofoliul meu roșu care se deschide cu numerile 5555. a. i. cuza“17 212 bucureștii de altădată 16. După unele opinii, Alexandru Ioan Cuza
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
odihnească! - a dorit mult (și nu Întâmplător) să fie diacon, În urma celor 62 de ani pe care i-a slujit ca dascăl mai Întâi la Mânăstirea Bistrița, apoi la biserica Sfântul Ilie, din Fălticeni. De aceea a adresat un memoriu arhiepiscopului Pimen la Suceava, dar cu rezultat negativ, deoarece a participat pe frontul de est, trăgând cu pușca... Ar fi făcut deci victime. Dimpotrivă, tata nu fusese combatant direct. I s-a Încredințat o căruță cu un cal, să ducă mâncare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
retorică practică al tuturor oratorilor ortodoxiei (între ei și al autorilor români de predici), cel care a prezidat „banchetul” elocinței de amvon în literatura română veche. Pentru Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, carte apărută la București în 1691, frații Greceanu au compus și predosloviile: Prea luminatului, înălțatului și slăvitului Io Constandin Basarab Voievod, de mila lui Dumnezeu Domn și oblăduitori a toată Țara Rumânească, „o prefață-dedicație” către domnul
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
Io Constandin Basarabă Voievod, den mila lui Dumnezeu Domn și oblăduitori a toată Țara Rumânească și Cătră de bine voitoriul cititori (în colaborare cu Radu Greceanu), în Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Stihuri politicești 8, asupra stemii a prea luminatului și blagocistivului domn Ioan Constantin B. B. voievod și Tuturor celor ce s-or întâmpla a ceti, pravoslavnicilor și ai noștri
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
pravoslavnicilor și ai noștri frați întru Domnul, bucurie, în Evanghelia greco-română, București, 1693, reed. în BRV, I, 331-335. Traduceri: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București, 1688 (în colaborare); Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691 (în colaborare cu Radu Greceanu); ed. 2, București, 1746, reed. fragm. în Crestomatia seau Analecte literarie, îngr. Timotei Cipariu, Blaj, 1858, 195-203, în CHRM, I, 290-294. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, I, 31
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
în care autorul lor a trăit și a creat. SCRIERI: Eminescu élete és müvei tanulmány az újabb román irodalom köréböl, f.l., 1895; ed. (Mihai Eminescu. Viața și opera), îngr. și pref. Ilie Șandru, Miercurea Ciuc, 2000; Alexandru Roman. 1826-1897, Sibiu, 1897; Arhiepiscopul și mitropolitul Miron Romanul, Sibiu, 1898; Catedrala mitropolitană din Sibiu. Istoricul zidirii (în colaborare), Sibiu, 1908; Cuvântări și predici ale unui teolog, mai târziu cleric român în țară sub stăpânire străină, I-VIII, București, 1923-1939; Pagini dintr-o arhivă inedită
CRISTEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
și regenerarea acestui centru de iradiere spiritual-religioasă, ce a marcat o epocă a culturii românești, rămân marile lui merite. Importanta sa activitate de traducător a început la tiparnița Mitropoliei din București, unde scoate, în 1765, ampla lucrare a lui Simion, arhiepiscopul Tesalonicului, Voroavă de întrebări și răspunsuri întru Hristos. Implicat în tratativele diplomatice ale momentului, a scris în elină și o Istorie a războiului dintre Rusia și Poarta Otomană, lucrare păstrată doar în traducerea neogreacă a lui Ambrosie Pamperis. Prin cărțile
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
cu o prefață de Em.C. Grigoraș, Editura Ancora, Bucureti, f.a.[1928], pp. 43-55. 18 Ștefan Afloroaei, Cetatea metafiziă a unui principe, p. 99. 19 Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2009, p. 1689. Atunci când nu se va specifica altceva, toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 20 Vasile Adrian Carabă, A fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creaturile indică existența lui Dumnezeu". 37 Louis Réau, op. cit., p. 76. 38 Idem. 39 Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 34. 40 Direct din limba greacă, cad de acord cei mai mulți cercetători, ele vor fi traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul latin al Corintului. Asta dacă nu acceptăm ipoteza aprins contestată, formulată de Sylvain Gouguenheim, conform căreia opera lui Aristotel ar fi fecundat cultura Europeană printr-o traducere în latină direct din limba greacă, realizată, la abația de la Muntele Saint-Michel, "cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu o prefață de Em.C. Grigoraș, Editura Ancora, Bucureti, f.a.[1928], p. 43-55. 180 Ștefan Afloroaei, Cetatea metafiziă a unui principe, p. 99. 181 Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolit al Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2009, p. 1689. Atunci când nu se va specifica altceva, toate citatele din Noul Testament se vor da după această ediție. 182 Vasile Adrian Carabă, A fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
creaturile indică existența lui Dumnezeu". 233 Louis Réau, op. cit., p. 76. 234 Idem. 235 Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 34. 236 Direct din limba greacă, cad de acord cei mai mulți cercetători, ele vor fi traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul latin al Corintului. Asta dacă nu acceptăm ipoteza aprins contestată, formulată de Sylvain Gouguenheim, conform căreia opera lui Aristotel ar fi fecundat cultura Europeană printr-o traducere în latină direct din limba greacă, realizată, la abația de la Muntele Saint-Michel, "cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
precum "Lumina creștinului" la Iași, "Farul nou" și "Albina" la București, "Viața" la Săbăoani, "Cultura creștină" la Blaj și altele. De asemenea, apariția acestor publicații a fost încurajată și susținută de ierarhii din acea vreme, evidențiindu-se în acest sens arhiepiscopii Raymund Netzhammer și Alexandru Theodor Cisar la București și episcopii Nicolae Iosif Camilli și Mihai Robu la Iași. În același sens lucrarea evidențiază figurile ilustre de clerici și laici deopotrivă care s-au aflat la conducerea acestor publicații fanion și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dintre Stat Biserica Catolică Biserica Ortodoxă Română. Un cotidian catolic ar fi putut informa Vaticanul despre pulsul societății românești cu privire la teme de real interes pentru Biserică și ar fi fost un mijloc de propagandă al Vaticanului în România. Dorința episcopilor, arhiepiscopilor, dar și a celor care s-au ocupat și au răspuns efectiv de presa catolică, a fost de a înființa, susține și dezvolta un cotidian catolic puternic în capitala țării, care să reprezinte și să transmită poziția Bisericii Catolice vizavi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de 15 ani figura reprezentativă a liberalismului catolic în Anglia. Revista a apărat autonomia secularilor în cadrul Bisericii și a luat atitudine în privința libertății erudiților catolici, a chestiunii romane și a altor probleme ecleziastice, ceea ce i-a atras reticența și opoziția arhiepiscopului Manning, sprijinit de către Ward în The Dublin Review, având o poziție similară cu cea adoptată de Veuillot în Franța. Newman s-a văzut prins în mijlocul acestor controverse deoarece, deși nu avusese un punct de vedere bine conturat pe această temă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de București cu două dieceze sufragane: la Iași și Galați 262. La 27 aprilie 1883, prin Scrisoarea apostolică a Papei Leon al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București, iar monseniorul Paoli era numit arhiepiscop; reședința era stabilită la București. La 27 iunie 1884, prin Scrisoarea apostolică Quae in christiani nominis incrementum 264, se înființa Episcopia de Iași. Ambele au fost subordonate jurisdicțional direct Vaticanului (prin Congregația De Propaganda Fide) și nu Nunțiaturii Apostolice din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sau societatea "Pius Verein" (din Austria). Totuși s-a încercat difuzare și promovarea publicațiilor catolice prin intermediul unor agenții independente precum Serviciul Presei (întreprindere americană care alimenta în 1935 aproximativ 170 de ziare și reviste cu informații variate). S-a propus arhiepiscopului de București chiar cumpărarea a 50% din acțiunile acestei firme și angajarea la tipăriturile catolice a doi ziariști profesioniști care au lucrat în acel loc328. Comunitatea catolică din România dispunea în 1924 de opt tipografii, aflate în orașele: Blaj, Gherla
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
precise ale parintelui Auner, formarea în seminariile catolice a unei pleiade de catolici români (...) servesc râvnita cunoaștere a trecutului nostru, apariția și publicarea îngrijită a Revistei Catolice (...) sunt puternice dovezi"335. Cel care a avut ideea conceperii revistei a fost arhiepiscopul Netzhammer 336. Discuția asupra proiectului viitoarei publicații a avut loc la 20 decembrie 1911, inițial între arhiepiscop și secretarul său preotul Lucius Fetz, care într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Netzhammer și-a expus propriul punct de vedere asupra oportunității apariției
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a trecutului nostru, apariția și publicarea îngrijită a Revistei Catolice (...) sunt puternice dovezi"335. Cel care a avut ideea conceperii revistei a fost arhiepiscopul Netzhammer 336. Discuția asupra proiectului viitoarei publicații a avut loc la 20 decembrie 1911, inițial între arhiepiscop și secretarul său preotul Lucius Fetz, care într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Netzhammer și-a expus propriul punct de vedere asupra oportunității apariției Revistei Catolice 337. Contribuția majoră a părintelui Fetz la apariția și dezvoltarea revistei a fost evidențiată de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dovezi"335. Cel care a avut ideea conceperii revistei a fost arhiepiscopul Netzhammer 336. Discuția asupra proiectului viitoarei publicații a avut loc la 20 decembrie 1911, inițial între arhiepiscop și secretarul său preotul Lucius Fetz, care într-o scrisoare adresată arhiepiscopului Netzhammer și-a expus propriul punct de vedere asupra oportunității apariției Revistei Catolice 337. Contribuția majoră a părintelui Fetz la apariția și dezvoltarea revistei a fost evidențiată de Netzhammer în lucrarea sa biografică publicată în 1933, la doi ani după
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
majoră a părintelui Fetz la apariția și dezvoltarea revistei a fost evidențiată de Netzhammer în lucrarea sa biografică publicată în 1933, la doi ani după moartea fostului său secretar 338. Referitor la momentul efectiv al fondării și apariției revistei, mărturia arhiepiscopului a fost edificatoare: "Cenzorul primi de lucru abia după ce a fost înființată Revista Catolică. A fost o întreagă problemă cu fondarea acestei reviste catolice românești. Regele Carol I anunțase odată că în țară la el nu vrea niciun ziar catolic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în mod oficial la Roma! Gazeta de duminică (catolică), ce apare mai târziu (1913) la București, nu a trecut prin cenzura cancelariei episcopale; editorul însă (parohul catedralei, preotul Carol Auner), a garantat pentru ortodoxia ei"340. La 23 decembrie 1911, arhiepiscopul Netzhammer a convocat la propria reședință din strada Esculap nr. 7 un grup de 7 colaboratori, printre care: preotul Carol Auner parohul catedralei "Sf. Iosif", preotul Lucius Fetz secretarul episcopului Netzhammer în perioada 1905-1924, profesorii Ioan Vanca, Hildebrand Frollo și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care: preotul Carol Auner parohul catedralei "Sf. Iosif", preotul Lucius Fetz secretarul episcopului Netzhammer în perioada 1905-1924, profesorii Ioan Vanca, Hildebrand Frollo și Iosif Frollo, precum și preotul Ioan Bălan, protopopul bisericii unite "Sf. Vasile" din București 341. La această întrunire, arhiepiscopul Netzhammer a prezentat programul special al revistei și lista colaboratorilor ei342. Monseniorul Vl. Ghika și publicistul M. Theodorian Carada au lipsit de la prima reuniune a colectivului de redacție, deși se numărau printre colaboratorii revistei. În "programul special" al publicației erau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
articol scris de părintele Dr. Ioan Bălan are să scoată lucrurile mai însemnate din Acta Apostolicae Sedis.Va urma apoi o cronică din lumea catolică, scrisă de același. La locul al treilea vin știrile din Arhidieceza de București, scrise de ÎPS Arhiepiscop, pe care le va traduce Ioan Vanca. Carol Auner va scrie istoria Bisericii Catolice din țară. Prințul Vladimir Ghica va publica chestiuni referitoare la istoria românilor, M. Theodorian-Carada va studia chestiuni sociale. ÎPS va publica studii arheologice și va descrie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]