2,842,792 matches
-
manelelor pe toți analfabeții? Atâta timp cât pe oriunde ai merge în țara asta e imposibil să nu te “sufoci” cu acest gen muzical!Crezi că generațiile care vin din urmă vor fi interesați de istorie? Și nu numai de istorie... Un articol clar din care se poate informa bieții președinți, miniștrii și subalternii lor. I-mi pare rău de tineretul nostru care a înghițit cu greu istoria măsluita a României. Și în ceasul al 12-lea se mai poate corectă ceva ,daca
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
pentru ce faci! Regele a ales să iasă din istorie că Severing și nu ca Floquet. Lighioana politică de azi ar trădă că Iuda și tortură că Țurcanu: http://camarasdelumini.wordpress.com/2011/06/24/onoarea-la-romani/ foarte adevărat și corect articolul...respect! O să-mi fie dor de tine, om verde ce ești ... Mi-ai făcut o mare bucurie D-nule Bucurenci!!!!! Ai spus,,verde în față,, ce voiam mulți din țara asta să-i spunem Presedintelui.Mi-e rușine acum că
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
și am votat cu incredere.Atata ranhiuna la așa înalt nivel!!!!nu credeam . Cred că am varesta bunicii tale,si de aceea te rog intoarcete din America.Tara asta are nevoie de tineri că ține Mulțumim, dle Bucurenci, pentru acest articol. D-le Bucurenci, sunteți un Om , un Român Și un European adevărat ! “Mi-e dor de oameni maturi ” că dvs și că Majestatea Să ! Sunteți o făclie, continuați să ne luminați ! Cred că pentru România, deocamdată e mult mai bun
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
pactul Hitler-Stalin. Două regimuri criminale împotriva umanității, dar numai nazismul e stigmatizat în Europa. Germania și-a purtat zeci de ani stigmatul propriei vinovații pentru hitlerism. Rusia, în schimb, se mândrește cu trecutul stalinist. Păi dreptu-i? În rest, toate bune! Articol pertinent și corect. O singură greșeală: Nu poți să-i ceri unui președinte jucăuș să aibă un dram de respect. Nu cade în atribuțiile sale de srviciu asemenea fineturi de pension. Cel mult ar fi capabil de a fi în
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
ori burtă crește și spatele se îndoaie, ori transpiri un pic și îți vezi drept de viață. E o alegere. Mercyless Cori te antreaneza pentru ce vă apare la gazeta când vei participa la ‘Dansez pentru tine’. Să vezi atunci articole. Bravo ție că ai ambiție! Așteptăm să vedem “six pack-ul” ăla :)) permite-mi să te corectez: ăla chiar e power pilates, nu te supraestima! :-p și încă ceva: tu nu îți petreci timpul cu ea ca să aibă grijă să
Stăpâna muţuflenderelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82640_a_83965]
-
ideea asta de a înfățișa frumusețile noatre prin ochii străinilor. uite aici un blog scris de 4 voluntare occidentale în România. mi se par foarte tonice impresiile lor despre Ro. http://thegenderbenders.wordpress.com/ și de asemenea îți recomand acest articol excelent, că tot suntem în euforia Congresului de la Copenhaga, si discursul ecologist începe să fie pus la zid. m-ar interesa când ai timp să comentezi acest punct de vedere. http://revistacultura.ro/blog/2009/12/copenhaga-congresul-simulacrelor/ azi-dimineață pe toată
Bună ca viaţa – a opta ediţie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82666_a_83991]
-
multe soluții pentru diminuarea consecințelor consumului, dar niciuna nu poate rezolva cu adevarat problemă în lipsă celui mai important demers pe care ar trebui să îl facă autoritățile: dezincriminarea consumului și legalizarea comerțului. Revista Capital a avut anul trecut un articol amplu, incepand o campanie pentru legalizare.Sunt multe argumente serioase acolo: http://www.capital.ro/articol/legalizarea-singura-iesire-din-razboiul-drogurilor-121518.html @Raluca, mulțumesc pentru precizare. Am modificat al doilea paragraf. Salut implicarea în medierea unei astfel de dezbateri. De ceva vreme joci rolul
Legislaţia despre droguri în dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82641_a_83966]
-
celui mai important demers pe care ar trebui să îl facă autoritățile: dezincriminarea consumului și legalizarea comerțului. Revista Capital a avut anul trecut un articol amplu, incepand o campanie pentru legalizare.Sunt multe argumente serioase acolo: http://www.capital.ro/articol/legalizarea-singura-iesire-din-razboiul-drogurilor-121518.html @Raluca, mulțumesc pentru precizare. Am modificat al doilea paragraf. Salut implicarea în medierea unei astfel de dezbateri. De ceva vreme joci rolul lui Don Quijote pe diferite fronturi în sotietatea românească lipsită de moravuri și prințipii. Eu zic că
Legislaţia despre droguri în dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82641_a_83966]
-
făcut cehii, ar contribui simțitor la golirea pușcăriilor. Dacă doriți să vedeți cum este prin State. http://www.oitzarisme.ro/2010/02/26/david-walter-banks-cannabis-culture/ Multă bafta, Dragoș! @runbaby, nu sunt neapărat de acord cu toate ideile prezentate pe-acolo, dar articolul este bine articulat Sunt împotriva drogurilor..... dar ieftiniți țigările pt că încep să dau faliment la cât fumez eu lol dragoș am baza în tine. salutri de la cluj. să ți de a dumnezeu sănătate..pupo pe roberta din partea mea.. Așa
Legislaţia despre droguri în dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82641_a_83966]
-
se află întotdeauna la mijloc, dar nu cred că la Roșia Montană e ceva de demonstrat. Cred că e vorba despre estimarea unui risc, pe care trebuie să hotăram dacă suntem sau nu dispuși să ni-l asumăm. Citește tot articolul. Voi ce părere aveți? Sunt o voce pro dintr-un simplu motiv: România are mare nevoie de acei bani. E adevărat că modalitatea de extragere a aurului cu cianuri poate distruge mediul înconjurător; să ne gândim și la Petrom care
Roşia Montană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82654_a_83979]
-
o critică acum toată lumea, dar această inițiativă ar putea veni oricând , sau ar trebui să vină , și din partea ONG-urilor. Având în vedere luciditatea ta că ong-ist care activează pe mediu poate ar merita o încercare. Mulțumesc, Dragoș! Am trimis articolul tău, tuturor prietenilor mei. Imaginile peștilor din Tisa -inca atât de tulburătoare!-, fac că orice apel la “dialog și prezentări de proiecte” să sune cinic. off și on topic: Bună, Dragoș! Ce părere ai de campania demarată de Greenpeace România
Roşia Montană by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82654_a_83979]
-
Bucurenci Nu știam că ne-a părăsit Magdalena Boiangiu... A mai plecat puțin din sufletul Dilemei, un om bun și corect, o minte sclipitoare și unul dintre cei mai profesioniști jurnaliști pe care-i aveam. Rest în peace. Îmi plăceau articolele dumneaei ,, Ea n-a fost când era, ea e când nu e,, Deși sunt prea tânăr ca să spun că am putut să o cunosc, pot să spun că dimineață înainte de școală, în timp ce mâncăm micul dejun, ascultăm la Radio România relatările
R.I.P. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82722_a_84047]
-
prea tânăr ca să spun că am putut să o cunosc, pot să spun că dimineață înainte de școală, în timp ce mâncăm micul dejun, ascultăm la Radio România relatările externe, iar numele dânsei a rămas o parte din copilăria mea. Am citit și articolele sale, în special axate pe partea diplomației externe. Păcat că rămân doar ziariștii ăștia de la tabloiedele de 2 ( pardon ), 0,7 lei. Odihneasca-se în pace! Sper doar că spiritul Domniei Sale să fi rămas viu în inima Dilemei! partir c
R.I.P. by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82722_a_84047]
-
leș autres, parem a concede cu toții. Prin urmare, le paradis c’est nous mêmes”, uite că mai țin și acum minte, întotdeauna mi s-a părut că stilistica asta invită la memorare). În dimineața asta, mulțumită Găbiței, regăsesc (într-un articol pe Wall Street) ceva stilizat la fel de poetic de acelasi autor: Există o grație în faptul de a te adresa celuilalt, în care celălalt e foarte important. Ce ziceai în comentariu? Era în sensul de a îngădui sau de a garanta
Cel mai frumos compliment by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82712_a_84037]
-
perimetru al orașului? După această paranteză, să ne înapoiem, însă, în Strada Academiei și anume acolo de unde am pornit: conferința doamnei Marie von Mutius. Mi-e cu atât mai ușor s-o recomand, cu cât pot face apel la un articol apărut în "Adevărul literar și artistic" din 1 aprilie 1928, de fapt o recenzie la nuvela Le Miroir și Der Spiegel, apărută în Editura Dom Verlag din Berlin. (în București ea putea fi găsită la librăria F. Zweier din B-dul Brătianu
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
și artistic" din 1 aprilie 1928, de fapt o recenzie la nuvela Le Miroir și Der Spiegel, apărută în Editura Dom Verlag din Berlin. (în București ea putea fi găsită la librăria F. Zweier din B-dul Brătianu 2). Ce spunea așadar, articolul, semnat Ion Băilă? Autoarea acestei interesante nuvele - erau informați cititorii - trăiește în mijlocul nostru. Originară din Franța d-na Marie v. Mutius a devenit soția d-lui Gerhard von Mutius, actualul ministru și reprezentantul diplomatic al Germaniei la București. împrejurarea aceasta
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
și dramatic, urmărit cu minuție și competență de Viorel Marineasa - procesul de ideologizare al unei gândiri inițial libere, creatoare. Dacă, încă din anii formației sale müncheneze, ca student atent la toate mișcările de idei ale timpului, Nae Ionescu remarcă, în articole pline de nerv și hotărâre, lipsa de apetență spre metafizică a societății noastre, defect accentuat de influențele occidentale, generate, după părerea gânditorului, de cartezianism, în ultima parte a existenței sale, acesta propune paradigma unui stat totalitar, pentru a cărui edificare
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
este preluată, în 1947, ne informează, mereu cu exactitate, Ana Selejan, de Contemporanul și Revista literară (redactor responsabil: M. R. Paraschivescu), dar problemele mari nu vor fi ocolite nici de Scânteia și România liberă. Mai apoi, se adaugă Flacăra, unde articolele de direcție, foarte combative și ultradogmatice erau semnate de Mihai Novicov, acompaniat de o echipă, care nu se dovedea pe atunci mai prejos, formată din Ov. S. Crohmălniceanu, Ion Vitner, Mihnea Gheorghiu, I. Popper, Petru Dumitriu. Să vedem totuși în numele
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
idei se ducea această încrâncenată ofensivă demolatoare. Unele au fost prezentate pe larg de Ana Selejan în vol. Trădarea intelectualilor: literatura pentru mase, scriitorul, ca luptător social, modelul sovietic etc. Apar și altele, din aceeași familie. Ideologii partidului publicau lungi articole de "îndrumare" sau rapoarte la congresele organizațiilor profesionale, ca U.S.A.S.Z. (Uniunea sindicatelor de artiști, scriitori și ziariști) sau la Societatea Scriitorilor Români. Ei se aflau angajați în "fronturi de luptă", formulă mobilizatoare care le plăcea foarte mult, aveau
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
mai publicat nimic după aceea. De altfel, a și plecat din țară, fără să lase vreo altă urmă decât rușinosul pamflet Poezia putrefacției sau putrefacția poeziei. Prin virulență, el fusese anticipat cu vreo câțiva ani înainte (1945) de seria de articole din România liberă aparținând unui alt demolator: Miron Radu Paraschivescu. în amplul capitol Contestarea lui Tudor Arghezi, Ana Selejan face referire mai întâi la atacurile acestuia, apoi ale lui Traian Șelmaru și ale nelipsitului N. Moraru. Sorin Toma începe să
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
Ignat, un alt "îndrumător", aplică și el calificativul de putrefacție poeziei lui Ion Barbu. Redactorul-șef al Scânteii primește aplauze din partea lui Ion Vitner, dogmatic notoriu, care inaugurase cu un an în urmă în Contemporanul critica sociologizantă (deformantă), cu un articol despre Eminescu, intitulat Poetul culorilor sumbre și, surpriză, din partea prozatorului Petru Dumitriu, care considera studiul un model de critică marxistă prin obiectivitate și documentare (s.m.). Tânărul cultivat, cu studii filosofice în Germania, parcă pierduse sensul cuvintelor. Unde o fi văzut
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
Moraru. I se reproșează abaterea de la "linia ideologică și culturală", "răceala olimpiană sau și mai grav, maioresciană". Dar cel care va da lovitura de grație "criticii pseudoștiințifice" a lui G. Călinescu a fost Ion Vitner, într-un serial de șase articole publicat în Contemporanul, tot în ianuarie 1948, și retipărit apoi în volumașul Critica criticii. Autorul, frate bun întru proletcultism și acțiune demolatoare cu Sorin Toma, demonstrează fuga profesorului de materialismul dialectic și istoric și "căderea în idealismul retrograd", folosind "metoda
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
Mioara Caragea Romanul Evanghelia după Arańa a luat Premiul pentru debut al României literare. Textul de mai jos identifică unele inadvertențe istorice într-o operă de ficțiune asumat apocrifă. Inadvertențele intră în însăși definiția apocrifelor. Sperăm ca acest articol să genereze o discuție despre relația dintre ficțiune și istorie. (Red.) Un roman istoric nu este evident un manual de istorie. Te aștepți, totuși, citindu-l, ca informația pe care o vehiculează să aibă îndeajuns de multă acuratețe, încît să
Istoria și ficțiunea. Despre licențe by Mioara Caragea () [Corola-journal/Imaginative/10457_a_11782]
-
de intervenția ei depinzînd deseori ce titlu și ce fotografie vor apărea pe pagina întîi -, dar, în plus, are o autoritate aproape intimidantă prin dreptul de veto pe care îl are în cursul ședințelor. Dacă spune "Nu!" în privința publicării unui articol sau al cooptării unui nou autor în rîndurile colaboratorilor, atunci lucrurile sînt încheiate: articolul va fi trecut pe linie moartă, iar colaboratorul va trebui să-și caute o altă revistă. Dar, pentru că e prea deșteaptă prin felul discret cu care
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
întîi -, dar, în plus, are o autoritate aproape intimidantă prin dreptul de veto pe care îl are în cursul ședințelor. Dacă spune "Nu!" în privința publicării unui articol sau al cooptării unui nou autor în rîndurile colaboratorilor, atunci lucrurile sînt încheiate: articolul va fi trecut pe linie moartă, iar colaboratorul va trebui să-și caute o altă revistă. Dar, pentru că e prea deșteaptă prin felul discret cu care știe să facă uz de această prerogativă, Adriana nu intervine în acest mod drastic
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]