52,493 matches
-
ale neantului, de cariatide ale vidului, decupate din chiar existența precară și artificială a artistului prizonier într-un sistem totalitar și narcisiac. Instalația video prelungește în alt mediu, si cu ajutorul unui alt suport, probleme de angajament moral și de atitudine artistică oarecum similare. De la introspecția sinelui, în accepțiunea să medicală, de tomografie (Alexandru Antik) - trecînd prin contemplația peisagistica nemijlocita, prin ,,peisajul venețian,, ambalat electronic (Alexandru Patatics), prin reveria secvențiala, estetizanta și lirica (Nicolae Onucsan), prin stocul video de băuturi distilate în
Bienala de la Venetia (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17787_a_19112]
-
Alex. Ștefănescu Schimbare de ritm Volumul Merci pour leș covrigi (ce titlu simpatic! un titlu care reglează de la inceput starea de spirit a cititorului...) cuprinde articolele scrise de Costache Olăreanu în perioada 1995-1998 pentru rubrică Fereastră din Adevărul literar și artistic. Publicistica, deci. Dar nu publicistica oricui. Autorul este un scriitor rafinat, un stilist, aflat la o vârstă la care stilul a devenit, cu adevarat, omul. Nu vom întâlni, pe tot parcursul celor 340 de pagini ale cărții, nici un moment de
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
puțin cunoscute ale mîțului, căci autorul descoperă, în ele, o serie de aspecte extrem de interesante. Un intreg capitol al cărții este dedicat evoluțiilor generice ale mîțului, consecințelor determinate de variațiunile de formulă stilistica (de tipul narativ/dramatic/liric) sau chiar artistic (mitul valorificat în muzică sau în teatru). Este capitolul cel mai tehnic, cel mai sec-informativ, după părerea mea. Un lucru mi-a atras atenția: efectul de cotitură în interpretarea și înțelegerea mîțului Don Juan produs de apariția operei lui Mozart
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
îi e sincer devotat, chiar dacă doar pentru o clipă. Hylas este seducătorul care nu înșeală, pentru că el nu are memorie, trăiește strict sub imperiul clipei. El și toate celelalte personaje masculine din aceeași paradigmă nu au însă putere de rezistență artistică, de aceea dispar odată cu secolul lor, în vreme ce Don Juan, susține Rousset, supraviețuiește mulțumită mai marii sale încărcături mitice și afective. Ultimul capitol al studiului, Don Juan astăzi, e interesant, dar parcă prea subțirel. E limpede că vine să întregească mai
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
cu cît habar n-avea pe cine iubește, de fapt-personajul; scenariul era, încă, în proces de rescriere!). Afli că lui Rossellini îi plăcea să zacă zile întregi, chiar săptămîni, în pat... Afli că divorțul miturilor a avut la rădăcina "divergențe artistice". Afli că, pe cînd fetiță avea șase anișori, tata a plecat de acasă, într-unul din voiajurile lui fabuloase, din care s-a întors cu o doamnă indiană frumoasă, cu un punct roșu în frunte și cu un cadou: un
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
scrisului, British Museum, 7 februarie 1979 -, la subsol. Istoria scrisului. Pietrele paralelipipedice, cubice, însemnate... Egiptenii, sumerienii, obiectele transmise din secol în secol și din mileniu în mileniu pînă la urmă sensul lor imediat pierzîndu-se și ne mai rămînînd decît formele "artistice", ideea unui tezaur comun al omenirii. O abstracție. Țapul de aur sumerian ridicat pe cele două picioare dindărăt, cu copitele din fața aurii cățărate într-un copac de aur a cărui esență nu se cunoaște, sau va fi pierit prin vremuri
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
iar scopul lor nemijlocit este acela de a delimită verosimil contemporaneitatea, prin distribuție spațiile de expunere sînt mărturia directă a unei noi configurații geografice. Geografia administrativă devine geografie politică, iar această, la rîndul ei, se manifestă că una culturală și artistică. Vechea geografie, cea reprezentată prin pavilioanele din Giardini, este acum neîncăpătoare și vetusta. Țări ,,fără pavilion" , însă cu o veche identitate, din America Latină (Argentina, Bolivia, Columbia, Cuba, Guatemala, Honduras, Mexic etc.), din Asia (Taiwan), dar și din Europa (Irlanda, Cipru
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
Giardini, este acum neîncăpătoare și vetusta. Țări ,,fără pavilion" , însă cu o veche identitate, din America Latină (Argentina, Bolivia, Columbia, Cuba, Guatemala, Honduras, Mexic etc.), din Asia (Taiwan), dar și din Europa (Irlanda, Cipru, Portugalia, Malta, Luxembourg) se manifestă că voci artistice distincte și dau acum ideii de contemporaneitate și o pregnanta dimensiune spațială. Alături, ca o certificare că lumea este în permanență mișcare și într-o neobosita reconstrucție, vin țările tinere, care și-au redobîndit recent dreptul la geografie, la istorie
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
contemporane cam aceleași seturi de valori și aproximativ aceleași coduri de comunicare. Concluzia directă care se desprinde din aceste observații este tendința clară către ecumenismul expresiei, către integrare și globalizare sau, altfel spus, către un fel de esperanto al limbajelor artistice. Două componente par extrem de interesante în această tendință: în primul rînd, faptul că fiecare țară evaluează implicit drept contemporan doar un segment foarte restrîns din cîmpul larg al fenomenului și din formele sale simultane de manifestare și, în al doilea
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
filme de scriere suprarealista. Lui Iulian Mihu i se datorează, în perioada cât era trimis la recuperare, la Studioul de filme documentare "Alexandru Sahia" un memorabil portret al lui Jean Georgescu, în care apare marele artist la zenitul existenței sale artistice, confesându-se, vorbind despre cinema. Iulian Mihu a fost nu numai un talent cinematografic incontestabil, nu numai un fin și ironic analist al vieții sociale, eseist, profesor la timpul sau. Dar, înainte de toate Iulian Mihu a fost ceea ce orice cultură
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
sale sunt nu doar tablouri dintr-o societate, ci reușesc a fi mărturia unei existente originale. Frumosul, la Mihu, e înglobat în revelație, revelația adevărului. Dacă Heidegger numea sensul artei și frumosului, adevărul în opera, filmele lui Mihu sunt și artistice, și frumoase, si adevărate. În peisajul cinematografiei române sunt filme care, pur și simplu, rămân. * Iulian Mihu, regizor de film, scenarist, eseist, profesor dispărut la 20 iunie 1999
Despre Iulian Mihu by Savel Stiopul () [Corola-journal/Journalistic/17803_a_19128]
-
de la etaj ale Muzeului Literaturii decupează acum, printr-o expoziție care se numeste semnificativ Maculata concepție, nu atît portretele a doi artiști, oricum definiți riguros prin propria lor istorie, cît configurația unui spațiu și reflexele unui mod inconfundabil de existență (artistică, morală, simbolică, spirituală). În acest topos paradoxal, imund că un cîmp de luptă ale cărui leșuri se spală în ploi și se albesc la soare, imaculat și aseptic că o planetă moartă, încărcat de voluptățile grele ale unui lupanar ce
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
de tus și cu un scris caligrafic de puber care nu și-a pierdut încă inocentă, cu imagini fosgăitoare în care se amestecă baroc melancolia crepusculului, plictisul eternității, delirul surd al viscerelor și promisiunea fierbinte a mîntuirii. De fapt, cuplul artistic absolut, cu un picior în cazanul cu smoala și cu celălalt în iezerul din care se pornește la vale numai lapte și miere, se constituie chiar aici, in expoziția Maculata concepție, tocmai prin această întîlnire. Restul este doar fundal. Cum
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
la texte lungi și compacte, caută informații și opinii concise, nume variate, noutăți, îl atrage o paginație aerisita și ilustrata. Scriitorii din redacția revistei Arca știu bine toate acestea și țin cont de ele că puțini alții (în plus, prezentarea artistică a lui Viorel Simulov și tehnoredactarea lui Călin Chendea sînt de un impecabil profesionalism). * În nr. 4-5-6, orientarea în cele 226 de pagini e înlesnita de sumarul detaliat plasat în deschidere: cronici literare la noi apariții românești, grupaje de poeme
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17807_a_19132]
-
98, reacțiile erau amestecate. Uimirea că un prosper om de afaceri, ing. Victor Florean, proprietarul mai multor exploatări de marmora și al unei fabrici de prelucrare și de finisare, utilata la zi și condusă cu multă pricepere, finanțează o acțiune artistică și încearcă să pună în valoare noblețea materialului dincolo de utilitatea lui, nu a fost nici mică și nici de scurtă durată. Comentariile optimiste consemnau că pe un fapt împlinit prima ediție, dar acordau puține șanse continuării, cele circumspecte se interogau
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
de marmora într-un stoc inert de imagini și de forme, ba chiar o prăbușire a artei însăși sub impactul impur cu lumea afacerilor. Așadar, după aceste scenarii, pe Victor Florean, ca patron animat de viziuni gratuite și de utopii artistice, urma să-l aștepte, la drum deschis, falimentul, iar pe artistul plastic Mircea Bochis, consilierul și partenerul artistic al d-lui Florean, avea să-l copleșească eșecul și să-l înghită iremediabil dizgrația protectorului sau. Nu mică le va fi
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
sub impactul impur cu lumea afacerilor. Așadar, după aceste scenarii, pe Victor Florean, ca patron animat de viziuni gratuite și de utopii artistice, urma să-l aștepte, la drum deschis, falimentul, iar pe artistul plastic Mircea Bochis, consilierul și partenerul artistic al d-lui Florean, avea să-l copleșească eșecul și să-l înghită iremediabil dizgrația protectorului sau. Nu mică le va fi fost uimirea acestor sceptici la vestea că de curînd, pe aceleași locuri, cu aceleași materiale și pe fondul
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
la momentul potrivit el va fi prezentat pe larg, trebuie spus doar că în ciuda marilor dificultăți economice prin care trece acum România și care îi afecteză în primul rînd pe oamenii de afaceri din spațiul producției, investiția privată în proiecte artistice nu numai că nu s-a descurajat, ci dimpotrivă, în anumite locuri ea s-a diversificat, a devenit mult mai consistentă și mai ambițioasă. Iar în această perspectivă, asocierea dintre un om de afaceri cu o deschidere adevărată către fenomenul
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
artă, înțeles în dublă să ipostază de aspirație sacra și de act profan. După cum era și previzibil, sculptorii s-au așezat spontan la o distanță convenabilă de provocarea tematica și într-o perspectivă conformă structurii lor psihologice și temperamentului lor artistic. Cei șase participanți, Mircea Bochis, Aurelian Bolea, Dinu Câmpeanu, Nicolae Miră, Dumitru Radu și Aurel Stanca Olteanu, chiar dacă aparțin unor generații diferite și au o prezență publică foarte diferita și ea - Nicolae Miră și Aurel Stanca Olteanu, ambii foști studenți
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
este remarcabilă prin limpezime și puritate, necesitatea a doua sau trei axiome. Una ar fi chiar aceea a logicii inerente în orice discurs critic și, în consecință, imposibilitatea critifictiunilor de tip Federman. O altă ar fi acceptarea esteticului ca valoare artistică, autonomia lui, nu numai segregația valorilor, dar și segregarea artei de realitate. La fel cu atîția dintre postmoderni, Cărtărescu pariază pe un estetism fără frontiere, ca o caracteristică a unei percepții ce nu mai poate distinge artă de realitate, valoarea
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
numai segregația valorilor, dar și segregarea artei de realitate. La fel cu atîția dintre postmoderni, Cărtărescu pariază pe un estetism fără frontiere, ca o caracteristică a unei percepții ce nu mai poate distinge artă de realitate, valoarea de contrafacere, obiectul artistic de acela de consum, gustul de kitsch. Axioma mea ar reintroduce frontierele. Dacă am admite, prin absurd, ca postmodernismul împinge relativitatea, "democrația", pluralismul pînă la confiscarea de către "popular" a artei ca produs de elită, atunci însăși sintagma de artă postmodernă
Axiome pentru uzul postmodernilor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17823_a_19148]
-
furculița de lemn ș.a.m.d. Aștept cu interes să aflu și ce se va mai scrie despre mine. Cei care se ocupă de viața mea m-au transformat într-un fel de personaj de român popular, a cărui valoare artistică nu o depășește pe aceea a muzicii orientale lălăite din piețe. Dacă tot trebuia să devin o ficțiune, mi-ar fi plăcut să fiu personaj într-un român de Thomas Mann. Dar unde să găsești azi un Thomas Mann?
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
muzicaliza uluitor orice sunet emis de aparatul fonator, One-woman show-ul ei a fost fascinant, chiar dacă nu toate muzicile prezentate o merită pe ea. Singurul concert simfonic din acest calup de zile a beneficiat de aplecarea deosebită spre descifrarea adevărului artistic esențial din partituri a dirijorului Corneliu Dumbrăveanu. El a ridicat catedrală sonoră grandioasă a lui Olivier Messiaen, a schițat cu tuse fine lumea magică, ușor impresionista, a lui Francis Burt și a construit migălos traseul în înalt al Simfoniei a
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
întreaga angoasa a lumii contemporane, contactul cu aceste valori în care candoarea arhaicului se întâlnește cu un extrem rafinament (dar altfel) a fost binevenită. În concluzie, un festival viu, înnoit în spirit, cu idei atractive. (Director fondator Ștefan Niculescu, director artistic Dan Dediu). Deși dens (3 manifestări pe zi), impresia generală a fost de aerisit și chiar dacă în plan artistic revelații nu au fost multe - sau percepute subiectiv de fiecare altfel - nivelul general a demonstrat, pe de o parte valabilitatea școlii
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
dar altfel) a fost binevenită. În concluzie, un festival viu, înnoit în spirit, cu idei atractive. (Director fondator Ștefan Niculescu, director artistic Dan Dediu). Deși dens (3 manifestări pe zi), impresia generală a fost de aerisit și chiar dacă în plan artistic revelații nu au fost multe - sau percepute subiectiv de fiecare altfel - nivelul general a demonstrat, pe de o parte valabilitatea școlii muzicale românești și pe de altă necesitatea stringenta a circulației valorilor ei.
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]