2,542 matches
-
să fie o cursă de cai la ,St. Leger" , Poirot spera să-l prindă pe ucigaș. Dar ABC a dat lovitura într-un cinema, omorând din neatenție pe un anume domn George Earsfield, în loc să păstreze modul alfabetic și să-l asasineze pe Roger Emmanuels Downes, care se așezase la două locuri distanță. Cu toate acestea, Cust, asistând la această scenă, alergă din sala de cinema în urma unei pene de curent. Mai târziu, Alexander Bonaparte descoperă arma crimei în buzunarul paltonului său
Ucigașul ABC () [Corola-website/Science/325650_a_326979]
-
alesese Verona ca reședință. S-a stabilit într-un palat regal construit acolo de Theodoric cel Mare. Alegerea palatului ar putea fi interpretată că o altă încercare de a stabili conexiuni cu regele ostrogot. În acest palat, Alboin a fost asasinat la 28 iunie 572. În descrierea făcută de Paul Diaconul, cea mai detaliată asupra morții regelui, faptul istoric și epicul se întrepătrund. Mult mai timpurie și totodată mai scurtă este istoria prezentată de Marius Aventicensis în a sa "Chronica", scrisă
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
mai detaliată asupra morții regelui, faptul istoric și epicul se întrepătrund. Mult mai timpurie și totodată mai scurtă este istoria prezentată de Marius Aventicensis în a sa "Chronica", scrisă la circa un deceniu după eveniment. Potrivit acestuia, regele a fost asasinat în urma unei conspirații puse la cale de un apropiat al său, Helmichis sau "Hilmegis" ("Helmechis" la Paul Diaconul), cu complicitatea reginei. Helmichis s-a căsătorit apoi cu regina văduvă, însă cei doi au fost nevoiți să fugă în Ravenna bizantină
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
După destrămarea relației dintre Helmichis și Rosamunda, cei doi s-ar fi ucis reciproc în Ravenna, după care Longinus ar fi trimis pe Albsuinda și tezaurul regal la Constantinopol. Cleph a fost rege doar 18 luni, după care a fost asasinat de un sclav. Este posibil ca și el să fi fost asasinat în cadrul unei intrigi bizantine. Un succes important pentru bizantini l-a constituit faptul că nu a fost proclamat niciun rege longobard succesor, deschizându-se astfel perioada unui interregnum
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
ucis reciproc în Ravenna, după care Longinus ar fi trimis pe Albsuinda și tezaurul regal la Constantinopol. Cleph a fost rege doar 18 luni, după care a fost asasinat de un sclav. Este posibil ca și el să fi fost asasinat în cadrul unei intrigi bizantine. Un succes important pentru bizantini l-a constituit faptul că nu a fost proclamat niciun rege longobard succesor, deschizându-se astfel perioada unui interregnum de zece ani, ceea ce i-a făcut pe longobarzi vulnerabili față de atacurile
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
incapacitatea / refuzul de a accepta relațiile sentimentale. Sfârșitul violent al răufăcătorului, inclusiv apăsarea răzbunătorului cu călcâiul pe fața cu ochelari a lui Milverton, este adaptat cu fidelitate, dar Holmes și Watson nu văd la sfârșit portretul asasinului lui Milverton, pentru ca asasina să fie identificată. Deviind de la povestirea originală, Holmes are o părere foarte diferită cu privire la sfârșitul cazului. El îi cere lui Watson să nu scrie nimic despre acest caz, considerând că ar avea urmări neplăcute, în timp ce în povestirea originala el este
Aventura lui Charles Augustus Milverton () [Corola-website/Science/325031_a_326360]
-
întreaga pradă de la franci, alături de cea preluată anterior de la Ragilo. În cele din urmă, a reușit să îi alunge pe franci din Ducatul de Trento. Paul Diaconul notează că în perioada în care regele Sigebert I de Austrasia a fost asasinat de către Chilperic I de Neustria (584), Euin s-a căsătorit cu una dintre fiicele ducelui Garibald I de Bavaria, pe care cronicarul îl numește ca "rege al bavarezilor". Sora mai mare a soției lui Euin a fost Theodelinda, care în
Euin de Trento () [Corola-website/Science/325043_a_326372]
-
din Ierusalim, dominat de clericii musulmani palestineni, administrația Muntelui Templului. La 20 iulie 1951 emirul hașemit al Transiordaniei, Abdallah, fiul lui Hussein Ibn Ali, și care, în urma anexării de teritorii din fosta Palestină mandatară, devenise rege al Iordaniei, a fost asasinat prin împușcare in timpul vizitei pe Muntele Templului, în momentul în care intra în Moscheea Al Aqsa pentru a se ruga. Atentatul a fost săvârșit de extremiști palestineni, care erau în legătură cu ex-muftiul Amin Al Husseini, și care exprimau un val
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
o licitație, deschide pachetul și declanșează mecanismul unei bombe ascunse. Sherlock Holmes (Robert Downey, Jr.) ia pachetul și îl pune în sicriul unui faraon pentru a exploda acolo în timp ce Adler și Hoffmanstahl fug. Holmes îl găsește mai târziu pe Hoffmanstahl asasinat pe străzi. Adler se întâlnește cu profesorul Moriarty (Jared Harris) pentru a-i explica evenimentele, dar acesta o otrăvește, spunându-i că și-a compromis poziția datorită dragostei ei pentru Holmes. Mai târziu, dr. Watson (Jude Law) sosește la adresa 221B
Sherlock Holmes: Jocul umbrelor () [Corola-website/Science/325125_a_326454]
-
Cleaf îl atacă brusc pe Chance și îl lasă inconștient pentru a-i alunga pe el și pe Natasha în afara orașului. Când își revine, el îi oferă lui Mitchell plăcuța militară ca o dovadă a faptului că Binder a fost asasinat. Pe măsură ce ancheta se apropie de ei, Van Cleaf și Fouchon decid să-și mute afacerea și încep să elimine martorii. Examinatorul medical care ascunsese probele vânătorilor și Randal sunt ambii executați. Mitchell, Natasha și Chance ajung ceva mai târziu la
Vânătoare de oameni () [Corola-website/Science/325184_a_326513]
-
împotriva maghiarilor. În continuare, Burchard și Erchanger s-au îndreptat împpotriva regelui Conrad I al Germaniei, pe care l-au înfrânt în bătălia de la Wahlwies, în Hegau. Ca rezultat, Erchanger a fost proclamat duce de Suabia. După ce Erchanger a fost asasinat în 21 ianuarie 917, Burchard a preluat toate pământurile acestuia și a fost recunoscut unanim drept duce. În 919, regele Rudolf al II-lea al Burgundiei a ocupat comitatul de Zürich și a invadat regiunea Konstanz, pe atunci centrul și
Burchard al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/325290_a_326619]
-
, denumit și masacrul de la Baugnez, este o crimă de război comisă la 17 decembrie 1944 de o unitate germană, "Kampfgruppe Peiper" care, în cursul bătăliei din Ardeni, a asasinat prizonierii de război americani la răscrucea Baugnez aflată la câțiva kilometri sud de orașul Malmedy din Belgia. Din punct de vedere istoriografic, acest eveniment poartă numele de „masacrul de la Malmedy”, deși orașul propriu-zis nu a fost afectat în cursul ofensivei
Masacrul de la Malmedy () [Corola-website/Science/324527_a_325856]
-
redobândit supunerea Aversei. La sinodul din Benevento din iulie 1051, papa Leon al IX-lea a solicitat lui Guaimar și lui Drogo de Hauteville să pună capăt incursiunilor normanzilor asupra teritoriilor bisericești. La puțin vreme după aceea, Drogo a fost asasinat, probabil în urma unei conspirații finanțate de bizantini. În același an, pe 3 iunie 1052, Guaimar a căzut la rândul său asasinat în portul capitalei sale. Cei patru ucigași erau frații soției sale Gemma. Fratele lui Guaimar, Pandulf de Capaccio a
Guaimar al IV-lea de Salerno () [Corola-website/Science/324570_a_325899]
-
au fost închise. Cumnații săi asasini au ocupat orașul și l-au ales pe Pandulf, cel mai vârstnic dintre ei, ca principe. Scăpat de asasinat, Guy a fugit la normanzi și în curând, cu ajutorul acestora, cei patru conspiratori au fost asasinați în Salerno de către o largă forță normandă și de armata strânsă de Guy din rândul salernitanilor. Familiile asasinilor au căzut curând în mîinile asediatorilor, așa încât ei au început negocierea prin eliberarea lui Gisulf, fiul și moștenitorul lui Guaimar. Guy a
Guaimar al IV-lea de Salerno () [Corola-website/Science/324570_a_325899]
-
judecată statul mexican în 2009 din cauză că tratează cu multă superficialitate fenomenul de generocid. În Mexic 77% dintre cazurile de omor în care victima este o femeie rămân nepedepsite. Statisticile cele mai pesimiste indică că doar în anul 2010 au fost asasinate în Ciudad Juárez 3100 de femei, iar în prima lună și jumătate a anului 2011 alte 600. În acest oraș există multe fundații și oraganizații care sprijină rudele victimelor generocidului, precum:"Casa Amiga", "Nuestras Hijas de Regreso a Casa", "Justicia
Feminicid () [Corola-website/Science/324573_a_325902]
-
din punct de vedere legal, atunci când sub Landulf al IV-lea Capua și-a pierdut foarte mult din putere. În anii '90, Capua a avut parte de tulburări care au slăbit-o, dat fiind că unul dintre principi a fost asasinat, un altul a fost depus de către împăratul Otto al III-lea, iar un al treilea a fost îndepărtat de către cetățeni. Vechea dinastie a fost reinstalată la putere în anul 1000, sub Landulf al VII-lea, care l-a numit pe
Principatul de Capua () [Corola-website/Science/324612_a_325941]
-
a permis ducatului de Benevento să își sporească gradul de autonomie. În pofida neîncetatei ostilități a suveranilor franci, Benevento a atins în secolul următor apogeul, impunând tribut asupra Neapolelui și capturând Amalfi sub ducele Sicard. Când acesta din urmă a fost asasinat în urma unui complot, a izbucnit un război civil. Rudă cu Sicard, Siconulf a fost proclamat principe de Salerno, pe când asasinul lui Sicard, Radelchis a fost aclamat în Benevento însuși. Situația încordată s-a încheiat cu divizarea ducatului, operată la ordinul
Ducatul de Benevento () [Corola-website/Science/324618_a_325947]
-
au fost anihilate de către fiul lui Conrad, împăratul Henric al III-lea, care în 1047 l-a înlpturat pe Guaimar din Capua și a restructurat natura relației vasalice dintre ei, pentru a-i limita puterea. În 1052, Guaimar a fost asasinat, iar fiul și succesorul său Gisulf al II-lea nu s-a ridicatla înâlțimea tatălui său. Sub Gisulf, Salerno a decăzut. El a întreprins un război inutil împotriva Amalfi și a vecinilor săi normanzi, în cele din urmă chiar împotriva
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
care în plus s-a răsculat și împotriva regelui Liutprand și a încheiat o alianță cu papa Grigore al III-lea, care i-a asigurat adăpost la Roma în 738. Hilderic l-a înlocuit la conducerea ducatului, însă a fost asasinat de către Thrasimund al II-lea, revenit la putere, în 740, care la rândul său a fost silit în 742 să se retragă la mănăstire de către regele Liutprand, care, reobținând puterea asupra ducatului prin forța armelor, l-a încredințat lui Agiprand
Ducatul de Spoleto () [Corola-website/Science/324678_a_326007]
-
Ducii de Spoleto au continuat să intervină în violentele lupte politice care se desfășurau la Roma. Alberic I, duce de Camerino din 897 și apoi și de Spoleto, s-a căsătorit cu celebra nobilă din Roma Marozia, însă a fost asasinat de către locuitorii din Roma în 924. În jurul lui 949, influența spoletanilor la Roma dispare, odată cu cucerirea Spoleto de către Berengar al II-lea, regele franc al Italiei și totodată împărat. În continuare, împăratul Otto I "cel Mare" a detașat din teritoriile
Ducatul de Spoleto () [Corola-website/Science/324678_a_326007]
-
fluența cu care Matilda vorbea limba germană, unii autori au considerat că ea s-ar fi născut în Lorena, provincia de baștină a mamei sale. Matilda a fost cel mai tânăr dintre copiii părinților săi, însă tatăl ei a fost asasinat în 1052, iar doar un an mai târziu sora sa mai mare, Beatrice (numită astfel după mama lor) a încetat de asemenea din viață. Mama Matildei, pentru a proteja moștenirea copiilor ei, s-a căsătorit cu Godefroi "cel Bărbos", un
Matilda de Toscana () [Corola-website/Science/324696_a_326025]
-
alegerile generale din 1830, a luptat împotriva guvernului Tory al Ducelui de Wellington. În același an, Wellington a orchestrat o lovitură de stat în încercarea de a întoarce înfrângerea în favoarea sa, împiedicând schimbarea tehnologică și revolta socială, dar a fost asasinat în 1831. Astfel a ajuns la putere Partidul Radical Industrial condus de Lordul Byron, care nu a murit în Războiul de Independență al Greciei. Partidul Tory și aristocrația ereditară au intrat într-un con de umbră, în timp ce sindicatele britanice au
Machina diferențială () [Corola-website/Science/324702_a_326031]
-
Această hotărâre a fost confirmată de Theofano, văduva împăratului Otto al II-lea și regentă pe timpul minoratului lui Otto al III-lea. Aloara și-a început guvernarea din 982. Ea a guvernat cu multă înțelepciune și curaj. Landenulf a fost asasinat în urma unui complot al apropiaților săi, în 993; iar fratele său Laidulf, care i-a urmat, a fost deposedat de către împăratul Otto al III-lea, în 999, fiind suspectat de a fi participat la moartea fratelui său.
Aloara de Capua () [Corola-website/Science/324709_a_326038]
-
restaurație și a întărâtat o răscoală care a condus la alungarea fratelui său orbit din Amalfi în aprilie 1052. Amalfitanii au refuzat să plătească taxele impuse de protectorul lui Manșo, Guaimar de Salerno, și lupta a izbucnit. Guaimar a fost asasinat în iunie la instigarea amalfitanilor, iar Ioan al II-lea s-a putut întoarce la conducerea ducatului în octombrie. L-a exilat încă o dată pe fratele său Manșo și pe fiul acestuia, Guaimar al II-lea de Amalfi, care domnise
Ioan al II-lea de Amalfi () [Corola-website/Science/324722_a_326051]
-
pentru încă un an și 8 luni. Conform cronicarului Erchempert, Landulf a fost un "vir bellicosissimus" ("bărbat foarte belicos"). În 839, în conformitate cu "Chronica S. Benedicti Casinensis", Landulf a luat inițiativa eliberării lui Siconulf, fratele principelui Sicard de Benevento care fusese asasinat. Astfel, Landulf l-a sprijinit pe Siconulf în războiul acestuia cu uzurpatorul Radelchis I. Siconulf a fost proclamat principe în Salerno, iar Landulf i-a garantat acel oraș. Anterior, Landulf luptase pentru Sicard împotriva Neapolelui, insă încheiase un tratat de
Landulf I de Capua () [Corola-website/Science/324730_a_326059]