2,868 matches
-
din cornu’ tău ș’om fașe?/ Om fașe uși la curți domniești-u,/ Curți domniești, împărătești-u./ Da’ din chielea ta ș’om fașe?/ Om fașe curăli la șăli”. Simpla comunicare a gesturilor nu are același impact, adresarea unei întrebări orientează conștiința ascultătorului spre importanța acțiunilor și finalitatea lor. Întrebarea disimulează un narator par derriere, așa cum se întâmplă în fragmentul următor: „Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr?”, numai pentru a momi și mai mult ascultătorul în interiorul lumii poetice. Stârnirea curiozității, suspansul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
impact, adresarea unei întrebări orientează conștiința ascultătorului spre importanța acțiunilor și finalitatea lor. Întrebarea disimulează un narator par derriere, așa cum se întâmplă în fragmentul următor: „Nu-ș’ ce răsărea,/ Nu știu, păr or măr?”, numai pentru a momi și mai mult ascultătorul în interiorul lumii poetice. Stârnirea curiozității, suspansul instaurat de un narator care scapă firele epice numai pentru a le reliefa mai bine sunt toate tehnici stăpânite cu virtuozitate de povestitorii populari. Similară este și tehnica de a compara lumea eroilor cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
semnale lingvistice. Mutarea accentului frazei pe gradul de tensiune descriptivă este un indicator pentru însemnătatea mesajului poetic. Adjectivele apreciative apar în structura frazei într-o relație sintactică de incidență ce vorbește despre același discernământ naratorial cu rol de ghidare a ascultătorului: „Crșșt’e-o flore d’in mormîntu fșt’ii, mîndră flore, da n-o șt’iut-o n’ime că ce fel d’e flore-i”. Antepunerea calificativului și intruziunea judecății în firul narativ așază instanța epică pe o poziție privilegiată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sens invers. Cum să nu mai aibă însemnătate, o însemnătate capitală, cititorul, acel "semen", "frate" al poetului, alter ego al său până-n pânzele albe? Ne-am putea imagina un spectacol fără niciun spectator? Un concert ce nu se adresează niciunui ascultător? "Creându-se pe sine", într-o accepție, să zicem, barthesiană, textul nu răspunde mai puțin unui comandament ontologic. E o plăsmuire a unei ființe ce se adresează altei ființe, oricât de distilate, de alambicate ar fi mesajele acesteia, oricât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Milarepa la Domnul nostru Isus Hristos și Eminescu, în sfârșit, pentru semenii mei care suferă de foame, de sete, de frig și de ura altor semeni ai lor... Da, mai cred în existența cititorului de poezie și de asemenea în existența ascultătorului de poezie, la toate spectacolele mele, ascultătorii mei intră în transă o dată cu mine... Dacă nu aș crede, nu aș mai scrie... Credeți în împărțirea pe generații a poeziei române actuale? Cărei generații aparțineți de fapt? Nu cred în această prostie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în sfârșit, pentru semenii mei care suferă de foame, de sete, de frig și de ura altor semeni ai lor... Da, mai cred în existența cititorului de poezie și de asemenea în existența ascultătorului de poezie, la toate spectacolele mele, ascultătorii mei intră în transă o dată cu mine... Dacă nu aș crede, nu aș mai scrie... Credeți în împărțirea pe generații a poeziei române actuale? Cărei generații aparțineți de fapt? Nu cred în această prostie didactică, operațională, inventată pentru uzul minților debile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
între alții: cu Kafka, cu Tolstoi, cu Cioran, cu Caragiale... Ce i-ai spune lui Kafka? Ce i-ai spune lui Cioran? Dar lui Caragiale? Dar lui Seneca? Cred ca i-aș asculta, pe fiecare. Am un uriaș talent de ascultător, o curiozitate vie pentru interioritatea celuilalt. Pe urmă ar putea veni în mod firesc și întrebările. Poezia ta e, în multe secvențe, încărcată de fior mistic, de căutarea revelației... Nu am nici un merit pentru asta, scriu ceea ce simt, mai bine-zis
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
să încercăm să vedem cum, prin întreaga să construcție, basmul educa spiritul curajului și arată că binele învinge întotdeauna. Făt-Frumos îl învinge întotdeauna pe zmeul zmeilor, ca și feciorul de împărat, care taie capetele balaurului. Toate acestea descind în subconștientul ascultătorului, și acolo se transformă într-o substanță care-1 susține pe om mai târziu în viață și-i da puterea de a nu se dă bătut, nici când se află în cel mai mare impas. în omul care nu a avut
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
unei armonizări desăvârșite între povestire, descriere și dialog, născută dintr-o incomensurabila plăcere de a tăifăsui, ce conferă textului o vibrație puternică și o emoție neîntreruptă. ,,Limba lui Creangă este sufletul povestitorului, în măsura în care și acesta se așează că vorbitor în mijlocul ascultătorilor, si, totodată, sufletul eroilor săi. Narațiunea are două realități concentrice: întâi pe aceea a povestitorului, care stârnește hazul și mulțumirea prin chiar prezența lui, cum se întâmplă cu actorul și cu oratorul, apoi pe aceea a lumii din narațiune.’’( G.
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
G. Călinescu s-a repezit să îl îmbrățișeze pe povestitor, cu o efuziune cu totul neașteptată la el, declarând entuziast că Voiculescu l-a depășit în materia genului pe însuși Mihail Sadoveanu. Tot el spune că Voiculescu, interesat de reacția ascultătorilor la paginile citite de el, ca un copil, care a făcut o mare poznă, imediat după lectură, își lua ochelarii de pe nas și cu „ochi iscoditori ca de viezure”, își privea asistența, căutând să citească în ei părerea celor care
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
mele. Acum văd și eu, îmi zise el cu oarecare ironie, că ești vânător desăvârșit; știi bine împușca și... istorisi. He, în materie de istorisiri putea el să-mi deie multe puncte înainte. Avea un talent de a interesa pe ascultător, o căutătură în ochi, un gest, o intonațiune a voacei, care colora, sublinia înțelesul cuvintelor, o artă în alegerea expresiunelor, încât nimene din tot cuprinsul județului nu era în stare pe terenul glumelor și al păcălelelor să susție lupta cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iulie 1994 o susțin la Radio Iași. M’am hotărât ușor la acest pas, căci verba volant, scripta manent și, În infatuarea mea, am crezut că cele spuse pot fi utile mai mult decât se ascultă un episod; Încă, astfel, ascultătorul poate citi și ceea ce n’a auzit când aparatul de radio era Închis... Mai mult, cititorul capătă informație În plus, prin imagini și note. Și, Încă, am Încercat să salvez astfel ceva din sufletul pus În efemerul undei. Mai greu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
afirmate de alții, dar folosite de mine, au fost transpuse În stilul meu, dictat și de respectarea pe cât posibil a unei “culori” gazetărești, sunt obligat la a adăuga bibliografia corespunzătoare care, sunt convins, poate folosi − avantaj pentru cititor, dezavantaj pentru ascultător − Întru aprofundarea, desigur și confruntarea, de către cel interesat, a problemei globale discutate. Ușurarea parcurgerii textului, ca și rațiuni de economie de spațiu m’au determinat să listez sursele bibliografice − fără mențiune În text, așa cum se obișnuiește Într’unul de strictă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
laboratorul meu. Și, cum rotația energiei Într’o biocenoză pregătește un salt calitativ, să ne așteptăm, În contextul abia amintit, și la unul din partea conferențiarului. Dar, pentru asta, La mulți ani! Radio Iași. Și nu În ultimul rând, dumneavoastră, stimați ascultători. “Radiosfera”, 9 ianuarie 1995, ora 9,46 16. Unde ’s doi, puterea crește Departe, În nord, acolo unde e veșnic sau pe aproape, iarnă, trăiește ceva, unii Îi spun plantă, anume lichenii. De ce această ezitare a mea În a-i
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
segmente de intreprinderi mediatice cumpărate de bogați interesați în păstrarea mocirlei și a apelor tulburi în care ei se pot îmbogăți în continuare nestingheriți și necontrolați, care dezinformează, inventează, răstălmăcesc, calomniază, discreditează și otrăvesc astfel mintea și sufletul milioanelor de ascultători sau privitori la emisiunle de televiziune. Slavă Domnului că nu sunt toți așa, din ce în ce mai mulți reporteri cinstiți aduc la lumină mari și incredibile adevăruri, riscând mari neplăceri personale. Cinste acestor eroi mediatici, acestor antemergători pe linia corectării și a reconstruirii
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Emanoil Bucuța În public, În ciclul conferințelor Ideii Europene din toamna lui 1922, când a vorbit despre Papini, necunoscut pe atunci decât numai câtorva dintre cei prea puținii noștri cititori de literatură italiană, a fost Încă o revelație pentru noi, ascultătorii. Fără nici o foaie dinainte, vorbitorul ne-a uimit până la stupefacție cu străluci rea multistelară a minții sale cu adevărat inspirate, cu impro vi zațiile lui subite, elaborate sub ochii noștri, cu desfrâul, aș zice cosmic, al unei inteligențe artistice creatoare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mintea și să vă înbogățiți conștiințele dvst. cu multe lucruri Sfinte pe care până acuma nu le-ați știut. Momente istorice ale neamului nostru, a bisericii noastre. Rămân întotdeauna al dumneavoastră neputincios, păcătos, preotul Vasile Petrache... La rugămintea mai multor ascultători, vom încheia această emisiune „Focul din Vatră” cu o urare de sănătate, adresată mamei lui Ilie Ilașcu, Natalia Ilașcu. Vârsta, dar mai ales durerea nedreptății fiului i-au măcinat sănătatea, i-au înălbit definitiv părul. Care mamă ar mai rezista
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
sărăcia materială, lipsa de bani, de haine, de lemne de foc etc. Nu înțelegem de ce anume se ocupă cei care sunt obligați să se îngrijească de mama și de fiu, sau în viziunea lor călătoriile prin Europa sunt mai importante? Ascultătorul Constantin Chirilă de la Iași, care merge deseori la Taxobeni, baștina lui Ilie Ilașcu, ne-a oferit o înregistrare prețioasă, cu mama lui Ilie Ilașcu. Bătrâna și îndurerata mamă citește o scrisoare mai veche, primită de la Ilie Ilașcu. Din această scrisoare
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de Întrebări despre „minunatul tărîm al lui Péron“. Avînd În vedere că imaginația noastră era stîrnită de pitorescul grandios prin mijlocul căruia călătoream, ne-a fost ușor să zugrăvim evenimente extraordinare, Înfrumusețînd după bunul nostru plac isprăvile conducătorului, umplînd mințile ascultătorilor noștri cu povestiri despre viața idilică și frumoasă din țara noastră. Prin intermediul fiului său, bărbatul ne-a cerut o copie a constituției Argentinei, cu tot cu drepturile celor În vîrstă, iar noi i-am promis, plini de entuziasm, că i le vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
mă găseam într-un autobuz supraaglomerat, iar aparatul de radio al șoferului era calat pe frecvența unui post de radio FM idiot, dar complet idiot, la microfonul căruia sporovăia un soi de maimuță veselă; debita glume și invita la "concurs" ascultătorii într-o limbă română impregnată cu anglicisme prost formulate, scuipate rapid printre dinți. Tema unuia dintre concursuri era "Câștigă 200 de euro să-ți vizitezi soacra". Pentru a câstiga, cei care obțineau legătura telefonică cu saltimbancul FM erau obligați să
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
deja atât de poluat fonic, cu o circulație de iad. Am rămas fără glas în fața iresponsabilității românilor. Ajuns acasă, am verificat pe Internet și am aflat că postul de radio cu pricina este "leader pe piața FM și în preferințele ascultătorilor din București". La așa post, așa ascultători. Crăciun în România. Blocat în tren din cauza viscolului cumplit undeva între gara Făurei și Buzău. Este frig în compartiment, vântul bubuie, încărcat cu zăpadă, în geamuri, dar resimt o paradoxală stare de bine
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ieșire, singura licărire, singura geană de lumină, era cuvântul Partidului nostru, imprimat în condiții eroice pe manifeste minuscule, sau câte o pagină a scriitorilor sovietici ajunsă până la noi prin miracol, pe calea unor emisiuni radiofonice captate în ascuns de către un ascultător devotat. Am citit atunci, cu respirația tăiată, pe Ehreburg, cu pamfletele lui nimicitoare, pe Simonov, cu poeziile lui pline de avânt, pe Gorbatov, cu schițele lui răscolitoare, pe Surkov, trimițând acasă, de pe front, buletine de luptă și de victorie, în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ca într-o experiență extrasenzorială, am adesea senzația că ea nici nu s-a petrecut cu adevărat, că n-a fost decât una dintre fabulațiile cât de cât coerente care - în copilărie, cel puțin - îmi asigurau o suită fidelă de ascultători. Mă întreb, la fel de amuzată ca atunci când fiică-mea îmi povestește experiențele ei personale cu Naruto cel demonizat, în care a intrat o vulpe cu nouă cozi, dacă intrarea glorioasă, tortura mistică, stigmatele de pe brațe - care, e drept, s-au vindecat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de haine nici în ruptul capului, dacă era președintele la televizor. Foarte cochetă din fire, își netezea părul și verifica dacă toți nasturii de la cămașa de noapte erau închiși. Dădea din cap și îngâna un sunet de aprobare, ca un ascultător fidel. O priveam cu interes, fascinată de acea legătura telepatică. La fiecare telejurnal, Ceaușescu îi promitea un apartament și o excursie la Băile Felix, unde urma să se vindece sub supravegherea celor mai buni medici din România Socialistă. Înainte de a
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Mai stăteam un timp, începeam din nou să scriu, articolele apăreau un timp apoi erau stopate din nou. Mi-am dat seama că nu este o întâmplare, sabotajul securist lucra din nou. La Radio România era o emisiune interesantă cu ascultătorii realizată de d-a Doina Berchină și d-l Sebastian Sârcă; am scris și acolo, iar cel puțin în două rânduri pasaje din scrisorile trimise au fost transmise pe post. Am încercat să mai trimit materiale pe adresa d-nei Berchină
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]