4,177 matches
-
putea atribui înclinația inimilor noastre? Căci nu există un cadru mai nimerit și mai fatal pentru echilibrul instabil al sufletului... Modul existenței românești este minorul. Unei ascensiuni frenetice nu-i priește decât modul major, în care respiră și ritmează toate aurorele. Până când va mai fi România aceasta prilej de tristețe teoretică? Atât de adânci sânt golurile ei, că seamănă unor ispitiri de abis. Așa privită, să fie România numai un pretext al tristeții mele? Toate posibilitățile de a crede în ceva
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sau și mai pudic și mai copil decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane, de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești. De aceea sculptez acum tocmai pe păretele cel mai alb pe Aurora și Orion. Știi că tânăra Aurora răpește pe Orion, de care se-namorase însăși cruda și vergina Diana și-l dusese în insula Delos. În fața lui Orion esprim acel fond de întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
copil decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane, de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești. De aceea sculptez acum tocmai pe păretele cel mai alb pe Aurora și Orion. Știi că tânăra Aurora răpește pe Orion, de care se-namorase însăși cruda și vergina Diana și-l dusese în insula Delos. În fața lui Orion esprim acel fond de întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor tinerilor, în Aurora acea veselie nestingibilă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Știi că tânăra Aurora răpește pe Orion, de care se-namorase însăși cruda și vergina Diana și-l dusese în insula Delos. În fața lui Orion esprim acel fond de întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor tinerilor, în Aurora acea veselie nestingibilă a fetelor tinere, - a sculpta agresiunea în o asemenea față este greu... Un lucru-mi pare ciudat. După orele care în amor se numesc păstorești rămâne în om o profundă descuragiare și tristeță, ba susțin chiar că
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
neciodată. Deasupra ei, în triunghi, era un ochi de foc, și deasupra ochiului - un proverb în literile strâmbe ale întunecatei Arabii. Era doma lui Dumnezeu - proverbul: o enigmă chiar pentru îngeri. Iată viața visurilor noastre. Când ne deșteptam din somn, aurora celor doi sori, în haine roz, culegea mărgăritarele de argint de prin grădinele noastre și, râzând cu glasul ei de ciocârlie, ni le arunca din poalele ei pe față * [și în] patul nostru. Roua rece cădea pe sânul verginei mele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fi fost nimic să escite dorințe lacome în inimele lor, poate c-ar fi stat vecinic, poate că, prin o repetare a promisiilor vechei legende, ar fi trăit vecinic. Dară ochii ei căzură pe Venus și Adonis, pe Orion și Aurora, limbele albastre ale flacărei căminului începură, să-și tremure răsfrângerile lor pe păreții sculp [t]ați, Venus părea a râde cu șireție de inocența amicului ei, Aurora dezvelea pieptul lui Orion, inima Cezarei începu să tremure, ea-ncepu să plângă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
trăit vecinic. Dară ochii ei căzură pe Venus și Adonis, pe Orion și Aurora, limbele albastre ale flacărei căminului începură, să-și tremure răsfrângerile lor pe păreții sculp [t]ați, Venus părea a râde cu șireție de inocența amicului ei, Aurora dezvelea pieptul lui Orion, inima Cezarei începu să tremure, ea-ncepu să plângă, și, plângând, *** sub sărutările ei gura tânărului amic care, înlănțuit de brațele-i, își pierduse mintea. Ea recăzu ca moartă pe patul ei de flori înfoiete, numai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de un bărbat și mai copil de cât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane, de femei a căror experiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești. De aceea sculptez acum, tocmai pe păretele cel mai alb, pe Aurora și Orion.. Știi că tânăra Auroră răpește pe Orion, de care se-namorase însăși cruda și vergina Diana, și-l dusese în insula Delos. În fața Lui Orion exprim acel fond de întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de cât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane, de femei a căror experiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești. De aceea sculptez acum, tocmai pe păretele cel mai alb, pe Aurora și Orion.. Știi că tânăra Auroră răpește pe Orion, de care se-namorase însăși cruda și vergina Diana, și-l dusese în insula Delos. În fața Lui Orion exprim acel fond de întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor tinerilor, în Aurora, acea veselie nestinsă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Știi că tânăra Auroră răpește pe Orion, de care se-namorase însăși cruda și vergina Diana, și-l dusese în insula Delos. În fața Lui Orion exprim acel fond de întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor tinerilor, în Aurora, acea veselie nestinsă a fetelor tinere, - a sculpta agresiunea în o asemenea fața este greu... {EminescuOpVII 158} Îmblu la școală. Știi la cine? La albinele mele. Am părerea cu toate ideile ce plutesc. Pe suprafața mesei oamenii sunt ca și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și mai pudic și mai copil decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane [curtezane ], de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești. De-aceea sculptez acum, tocmai pe păretele cel mai alb, pe Aurora și Orion. Știi că tânăra Auroră răpește pe Orion, de care se-namorase însăși cruda și vergina Diana, și-l dusese în insula Delos. În fața lui Orion esprim acel fond de întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
decât ea. Cum vezi nu vorbesc de curtizane [curtezane ], de femei a căror esperiență este călăuza amorului, ci tocmai de agresiunea inocenței femeiești. De-aceea sculptez acum, tocmai pe păretele cel mai alb, pe Aurora și Orion. Știi că tânăra Auroră răpește pe Orion, de care se-namorase însăși cruda și vergina Diana, și-l dusese în insula Delos. În fața lui Orion esprim acel fond de întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor tinerilor, în Aurora, acea veselie nestingibilă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Știi că tânăra Auroră răpește pe Orion, de care se-namorase însăși cruda și vergina Diana, și-l dusese în insula Delos. În fața lui Orion esprim acel fond de întuneric și mândrie care-l vezi mai în fața tuturor tinerilor, în Aurora, acea veselie nestingibilă [nestinsă] a fetelor tinere, - a sculpta agresiunea în o asemenea față este greu... Un lucru-mi pare ciudat. După orele care în amor se numesc păstorești rămâne în om o profundă descuragiare și tristeță, ba susțin chiar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Dar bruma rece a nopții se așezase asemenea unor urdori de argint sur pe genele mele lungi și negre, ochii îmi răciră în cap * și se treziră. Luna apusese de mult, cerul era mohorât... si în orient, departe, răsărea o auroră murdară și somnoroasă [care] abia roșea cerul cel vînăt-sur. Îmi scuturai corpul cel plin de frig... îmi ridicai căciula de pe ochi, trezii calul care se trântise și el pe brânci la pământ și închisese ochii lui cei mari și cuminți
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un *** mare, pe care o împlu cu apa sântă a Nilului... Destupă fiola și turnă trei picături ca cerneala din ea peste apa din cupă și apa deveni încet - încet întîi galbenă ca un aur diafan, apoi roză ca cerul aurorei, apoi albastră și adâncă ca albăstrimea cerului. El se uită mult în păhar și părea că vede lucruri ciudate în metamorfozele colo- 95r rilor lui... într-adevăr i se păru că vede în aurul diafan, în fund, o muscuță de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
o slujbă pentru Dreyfus, află că un alt catolic i-o luase înainte cu aceeași cerere. Iar acel partizan, acel dreyfusist, o adevărată "pasăre rară", era de fapt propria lui soție. În fiecare dimineață camerista îi cumpăra pe ascuns ziarul Aurore!290 În vremuri de criză, puterea presei pare aproape nelimitată. Cînd la orizont se profilează un pericol, toți cetățenii se transformă în cititori, pîndind avizi cuvintele ce ies de sub pana ziariștilor; și "vedem atunci cum națiunea, grupul social prin excelență
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sau frază. Sensul cuvintelor este consolidat printr-un discret, dar eficace angajament existențial. Roadele dezamăgirii vestesc din nou începutul dezmărginirii. Fântânile cartezienetc "Fântânile carteziene" Ca un bun partizan al catolicității - în sens larg, neconfesionalizat -, Andrew Louth vede umbra modernității în aurora Reformei. Întărind semnificația voluntarismului etic, contabilizând binele exterior, simplificând liturghia, calvinismul, mai cu seamă, încetează să mai înțeleagă sensul misterului în experiența religioasă 1. „Individualismul intramundan”2 condamnă reducția Scripturii la o simplă textualitate 3. De la abandonarea tradiției ca mediu
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
un steag de viziune Apasă genunchii pe șaua colinelor ca un războinic Azvîrle peste plete o chivără de flăcări ............................................... Să zgudui temelia de fapte-n răsărire Și-n biruinți și-nfrîngeri cu pieptul În vîlvătaie Văzduhul să te afle și-o auroră să-ți răspundă. SÎnt accente prezente, cum am remarcat, și În cărțile precedente, dar capătă acum o extensiune și o intensitate nouă, deschizînd, de fapt, o altă etapă a scrisului lui Voronca, din ce În ce mai angajat În afirmarea idealului umanitar, cum urmează
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
nopțile fraților voștri În locul bulgărilor de cărbune. Nu, n-am fost eu alături de voi la ospețe cînd străluceau pe tăvi, Parcuri de vînătoare, În vreme ce sub ferestre Refluxul de tenebre tîra Înfometații În nisip ca niște alge, Și-n mintea poetului aurora se rumenea ca o pîine... Astfel de secvențe nu sînt rare În Petre Schlemihl. În postură de ostracizat și exclus („LÎngă armele voastre, oameni neînduplecați, / LÎngă vulturii voștri pe care i-ați dresat să sfîșie plămînii / Oricărui aducător de flăcări
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
topindu-se În pure reverberații de sunet și culoare: Odaie cu arome a unui han În munte Soarele, naftalină, În rufele din scrinuri, Cu brazi ce-și trec lumina În cerc ca niște unde Ecourile, butii pleznind de-atîtea vinuri, Sau aurora clopot de var În căni cu lapte, Culori, zvonuri clătite cu-odihna În cerdac, Umed și bun pămîntul cu aburii În șoapte, Tristețe sfărîmată sub crengi ca un gîndac. (Schützhaus) Imaginea despre acest volum n-ar fi cît de cît
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
rareori În Înțelesul său terifiant-exhatologic, ci mai ales ca teritoriu al revelațiilor ultime, de dincolo de neliniști și spaime, sub semnul „luminii perpetue”: Pe malurile surpate stăteau frumos păturile albiturile timpului, Lumina perpetuă, Un vînt roz ca o scoică șlefuită de aurore Îmi spală sîngele cald Lumină clară. (Întîia apariție) Poemul Întreg Își desfășoară vastele panorame În acest regim vizionar, de la „frontierele somnului”. Sentimentul Înstrăinării rămîne doar o amintire dureroasă („Am fost pretutindeni omul Străin, / Care ascultă, fără să ia parte, tocmelile
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
bijuteriile somnului”... În Brățara nopților: „Jurnalele, afișele, cîte curcubeie”, „Trezește-n vitrinele cărnei păpușile cu resort al mușchilor”; la fel, „peștii fosforescenți ca afișe luminoase”, În Plante și animale sau, În Petre Schlemihl: „În vitrina cîmpului strălucesc laolaltă / Toate brățările aurorei și ale apusului” etc. * Apare cu totul firească, Într-o atare perspectivă, marea frecvență a toposurilor spectaculare. Ipostaza de spectator a eului se exprimă plenar În toată poezia lui Voronca, Încît se poate spune că printre modelele spațiale cele mai
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
un disponibil limitat de resurse, cadrul didactic poate suplini necesarul acestora. Încercând să definim, din punct de vedere psihopedagogic, sintagma de resurse educaționale, putem să utilizăm câteva referințe ale domeniului: Ludusan, M., „Cerințe și nevoi speciale ale copiilor instituționalizați”, în Aurora Toea, Anca Butucă (coord.), Ghidul directorului, D.P.C.-EU/PHARE, București, 1997: „Resursele sunt privite ca disponibilități latente ale activităților și mijloacelor pedagogice, insuficient folosite, dar virtual nelimitate”. Se poate observa, în urma analizei acestui citat, că o caracteristică a elementelor care
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
particularităților individuale ale elevilor. Ca substrat integrator, factorul central este capacitatea de muncă a elevilor în clasă, concept utilizat în toate studiile de psihologia muncii și în studiile de randament profesional. Profesorul Florea Voiculescu, în cartea Ghidul directorului (1997, coordonatori Aurora Toea și Anca Butucă, Editura Bălgrad, Alba Iulia), definește capacitatea de muncă a elevilor în sala de clasă ca „potențialul energetic și funcțional, fizic și psihic, de care trebuie să dispună individul uman (elevul) pentru desfășurarea la nivel optim de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cu atenția și interesul pentru studiu și susținută cu argumente știintifice clare și de Ausubel. Puncte de vedere apropiate cu privire la capacitatea de învățare a elevilor sunt prezente și în concepția autorului Florea Voiculescu, care, în lucrarea Ghidul directorului (1997, coordonatori Aurora Toea și Anca Butucă, Editura Bălgrad, Alba Iulia), prezintă următorii determinanți structurali ai capacității de învățare: 1. Resurse intelectuale: - informația stocată în memoria de lungă durată; - algoritmi de operare cu informația; - strategii de gândire. 2. Resurse reglatorii: - trebuințe de diferite
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]