2,578 matches
-
Italia, ocupând o serie de posturi secundare, înainte de a i se acorda comanda unui important corp de armată în cadrul armatei „din Italia”, sub comanda viceregelui Italiei, prințul Eugène (1809). Grenier are un rol important în campania ce se declanșează împotriva austriecilor în nordul Italiei, Slovenia și Ungaria, fiind decisiv la Raab și aducându-și apoi aportul la victoria de la Wagram, unde este rănit. Devine conte al Imperiului, inspector general și apoi șef de stat major al armatei napolitane. Participă cu distincție
Paul Grenier () [Corola-website/Science/316601_a_317930]
-
dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată în fagi, de aici provenind și denumirea de Bucovina (Țara Fagilor) pe care i-au dat-o austriecii. Ocupanții de atunci au trimis în Bucovina diverși angajați ai statului: funcționari și muncitori din Boemia, Moravia și Slovacia și care s-au stabilit aici. Marea majoritate a acestor coloniști era de religie romano-catolică. În acea perioadă, în orașul Suceava
Biserica Sfântul Ioan Nepomuk din Suceava () [Corola-website/Science/316633_a_317962]
-
Cavalerul Rozelor (în limba germană Der Rosenkavalier) este o operă în trei acte de Richard Strauss, după un libret de scriitorul austriac Hugo von Hofmannsthal. Premiera operei a avut loc la “Hofoper” (azi “Semperoper”) din Dresda, în ziua de 26 ianuarie 1911, sub baghetă dirijorului Ernst von Schuch. Acțiunea se desfășoară în cercurile aristocratice din Viena, în jurul anului 1740, în primii ani
Cavalerul rozelor () [Corola-website/Science/316692_a_318021]
-
intenționat în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Nu se cunosc cauzele demantelării, istoricii propunând mai multe ipoteze: Primele cercetări arheologice efectuate la ruinele Cetății Șcheia datează din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea și i se datorează arhitectului austriac Karl A. Romstorfer (cel care a făcut și primele săpături arheologice la Cetatea de Scaun a Sucevei), acesta lăsând câteva note în care expunea unele observații, remarcând "„aceste urme de zidărie veche de piatră, care, fără îndoială, provin de la un
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, în anul 1775, localitatea Suceveni intră în componența districtului Storojineț (în ) a Ducatului Bucovinei, guvernat de către austrieci. Autoritățile austriece au introdus condicile bisericești, în care se înregistrau cununiile, nou născuții și decesele. Preotul satului îndeplinea și funcția de ofițer al stării civile. Conform recensământului din jurul anului 1800, satul avea 70-80 de case, iar până în 1840 numărul acestora
Suceveni, Adâncata () [Corola-website/Science/315086_a_316415]
-
sârbă. În octombrie 1689, o forță mică habsburgică condusă de Margrave Ludwig de Baden a zdrobit Imperiul Otoman și a ajuns departe până la Kosovo, în cele din urmă aveau să cucerească Belgradul. Mulți sârbi și albanezi au făgăduit loialitate față de austrieci, alții alăturându-se armatei lui Ludwig. Acest lucru a fost niciun efect universal de reacție; mulți sârbi și albanezi, au luptat alături de turci pentru a rezista avansării austriecilor. Un masiv contra-atac otoman a urmat vara reușind să-i alunge pe
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
aveau să cucerească Belgradul. Mulți sârbi și albanezi au făgăduit loialitate față de austrieci, alții alăturându-se armatei lui Ludwig. Acest lucru a fost niciun efect universal de reacție; mulți sârbi și albanezi, au luptat alături de turci pentru a rezista avansării austriecilor. Un masiv contra-atac otoman a urmat vara reușind să-i alunge pe austriecii la cetatea lor de la Niș, apoi la Belgrad, iar în final înapoi peste Dunăre în Austria. Ofensiva otomană a fost însoțită de represalii brutale și jefuiri, determinând
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
alții alăturându-se armatei lui Ludwig. Acest lucru a fost niciun efect universal de reacție; mulți sârbi și albanezi, au luptat alături de turci pentru a rezista avansării austriecilor. Un masiv contra-atac otoman a urmat vara reușind să-i alunge pe austriecii la cetatea lor de la Niș, apoi la Belgrad, iar în final înapoi peste Dunăre în Austria. Ofensiva otomană a fost însoțită de represalii brutale și jefuiri, determinând mulți sârbi - inclusiv pe Arsenije al III-lea, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
de la Niș, apoi la Belgrad, iar în final înapoi peste Dunăre în Austria. Ofensiva otomană a fost însoțită de represalii brutale și jefuiri, determinând mulți sârbi - inclusiv pe Arsenije al III-lea, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe - să fugă împreună cu austriecii. Acest eveniment a fost imortalizat în istoria sârbă drept "Velika Seoba" sau "Marea Migrație". Tradiția spune că s-a datorat unui uriaș exod de sute de mii de sârbi refugiați din Kosovo și Serbia proprie, care a lăsat un vid
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]
-
cale și compomente de aparate de cale ferată și metrou. În perioada 1991, denumirea companiei a fost Apcarom SA. Din 1998, firma a fost preluată de concernul internațional VAE AG. Principalul acționar al companiei este VAE Gmbh, subsidiară a grupului austriac Voestalpine, care deține 92,32% din capitalul social al firmei. Acțiunile societății sunt tranzacționate la categoria a doua a Bursei de Valori București (BVB), din data de 20 iunie 1997, sub simbolul APC. Număr de angajați în 2009: 243 Cifra
VAE Apcarom () [Corola-website/Science/318527_a_319856]
-
imortalizat în 1869 de pictorul Jan Matejko. În anul 1573 a fost la Paris în cadrul delegației de nobili poloni venită pentru încoronarea lui Henri de Valois că rege al Poloniei, iar după fugă acestuia din Polonia a sprijinit candidatura prințului austriac Ernst la tronul Poloniei. Când Ștefan Bathory a urcat pe tronul Poloniei, Łaski s-a temut să nu cadă în disgrație. Interesat de cultură, Łaski l-a găzduit în acei ani în castelul sau, printre alții, si pe poetul Jan
Albert Laski () [Corola-website/Science/318560_a_319889]
-
Cu război pe trei fronturi (împotriva trupelor croate ale lui Jelačić, în Banat, și în Transilvania), radicalii maghiari din Pesta au văzut războiul ca o oportunitate. Parlamentul a cedat în fața lor în septembrie, nedorind manifestații violente. Din cauza revoluției din Viena, austriecii au acceptat la început guvernul maghiar. Totuși, după ce revoluția austriacă a fost înfrântă și Franz Joseph I l-a înlocuit pe tronul Austriei pe unchiul său Ferdinand I al Austriei, care era handicapat mintal, el nu a mai recunoscut guvernul
Revoluția Maghiară din 1848 () [Corola-website/Science/318740_a_320069]
-
a fost de 560 mii de tone. În anul 2007, cota de producție a României a fost de 448.782 tone de zahăr, la un consum anual circa 550.000 de tone de zahăr. Principalii jucători de pe piața zahărului sunt austriecii de la Agrana, Lemarco, Diamant Oradea și Zahărul Luduș. Grupul austriac Agrana deține trei fabrici de zahar în România, la Român, la Buzău și la Țăndărei, însă doar primele două sunt funcționale. În opt ani de prezență pe piața românească, austriecii
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
austriecii de la Agrana, Lemarco, Diamant Oradea și Zahărul Luduș. Grupul austriac Agrana deține trei fabrici de zahar în România, la Român, la Buzău și la Țăndărei, însă doar primele două sunt funcționale. În opt ani de prezență pe piața românească, austriecii au investit 60 milioane de euro. Compania Lemarco este deținută 50%-50% de investitori români și americani și ocupă locul al doilea în piața locală de zahăr, cu o cotă de 20%. În România, tichetele de masă au fost introduse
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Toporăuți a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Toporăuți a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o
Toporăuți, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316060_a_317389]
-
Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Lehăcenii Tăutului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Lehăcenii Tăutului a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, numărul românilor era aproximativ egal cu cel al
Lehăcenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316082_a_317411]
-
și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Buda a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Buda a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca
Buda, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316083_a_317412]
-
Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Leușenii Tăutului a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 27 noiembrie 1918, satul Leușenii Tăutului a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, populația era formată din români și ucraineni, aflați
Leușenii Tăutului, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316086_a_317415]
-
și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Mahala a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Mahala a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, populația era formată aproape în totalitate din români. Ca
Mahala, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316084_a_317413]
-
și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Hlinița a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Hlinița a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a
Hlinița, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316087_a_317416]
-
Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Cotul Bainschi a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Cernăuți (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Cotul Bainschi a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și
Cotul Bainschi, Adâncata () [Corola-website/Science/316109_a_317438]
-
și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Tărășeni a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Tărășeni a făcut parte din componența României, în Plasă Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și o
Tărășeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316111_a_317440]
-
și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Prevoroche a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Prevoroche a făcut parte din componența României, în Plasa Cosminului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a
Prevoroche, Adâncata () [Corola-website/Science/316112_a_317441]
-
și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Dimca a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Dimca a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Corcești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Storojineț (în ). Guvernul austriac a scos în anul 1783 satul Corcești din stăpânirea Mănăstirii Dragomirna, dorind să închirieze terenurile inițial populației de etnie lipoveană, dar aceștia au refuzat să se stabilească acolo deoarece terenul era acoperit
Corcești, Adâncata () [Corola-website/Science/316126_a_317455]