3,856 matches
-
și pentru vânzător, și pentru cumpărător. Cu toții trebuie să supraviețuim, cu toții trebuie să ne amintim. Dar anticipez. După cum spuneam, doar ce trecuserăm granița În Birmania, iar ce ni se așternea Înainte era ceea ce magicianul preferă să ascundă În mâna stângă. Autocarul se oprise lângă o clădire simplă care adăpostea punctul de control pentru vamă și emigrări, o cocioabă cu pereții din placaj vopsit În verde-mentă. Acoperișul era din tablă ondulată, o reminiscență a arhitecturii coloniale, dar Într-un stil mai ieftin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
silabă e mai ușor de pronunțat decât patru. Spun Rangoon pentru că ar trebui să mă gândesc prea mult ca să mi-l amintesc pe celălalt. Sunt prea bătrână ca să mă schimb odată cu vremurile. Dar destul cu pălăvrăgeala, să ne Întoarcem la autocar. Walter și Bennie se dădură jos și-i salutară pe polițiștii de frontieră. Noul șofer, Kjau, sau domnul Joe, cum Îi spuneau prietenii mei, coborî și el să fumeze o țigară de foi. Cei din cocioaba unde se afla sediul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
afecțiune, un simbol al legăturii Înfiripate Între ei. Câștigase privilegiul de a o atinge după cina de cu o seară Înainte. —Marlena dragă, vrei o bomboană mentolată? Întrebă Harry În timp ce toți trei stăteau ca niște maimuțe pe o buturugă În spatele autocarului. Când era tânăr, să oferi o bomboană mentolată era semnalul codificat cum că ești gata pentru o nouă sesiune de sărutat. Acum nu mai trebuia să folosească astfel de coduri prostești. Putea să spună direct ce vrea. O bomboană mentolată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Walter se Întoarseră de la postul de control din colibă. — Ni s-a aprobat provizoriu intrarea, dar va trebui să mai mergem Într-un oraș să ne Înregistreze documentele rând cu rând și va trebui să-mi dați și pașapoartele. Din autocar se auziră mormăieli dezaprobatoare. Walter ridică mâna. — Când ajungem În acest oraș, eu mă voi ocupa de aceste detalii plictisitoare, iar voi veți fi liberi să explorați orașul Muse timp de o oră și ceva. Acolo veți găsi o piață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
detalii plictisitoare, iar voi veți fi liberi să explorați orașul Muse timp de o oră și ceva. Acolo veți găsi o piață destul de animată, mulți negustori care vând stofe și lucruri de felul acesta... — O să ne putem da jos din autocar? Întrebă Wendy. — Da, puteți s-o faceți. Vă puteți da jos să vă plimbați cât vreți. După cum a spus și domnul Bennie, aveți cu toții viză provizorie de intrare În țară. Trebuie doar copiate detaliile despre itinerarul dumneavoastră, puse punctele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
poliția, consecințele sunt dintre cele mai regretabile, vă asigur. — Mă Întreb ce Înseamnă „mai bun“, Îi șopti Wyatt lui Wendy. În Muse, cei doisprezece prieteni ai mei, cu buzunarele doldora de bancnote birmaneze, periculos de vizibile, se dădură jos din autocar sub soarele cald de decembrie. O luară pe jos spre centrul orașului și se treziră curând Înghițiți de animația cotidiană a pieței: negustori de tot felul, tarabe unde se vindeau materiale, haine și Încălțări de plastic care arătau a rebuturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Înțepături, dureri, fisuri, rupturi și goluri bruște. Fiecare răspuns al lui sau fiecare lipsă de răspuns o durea. Poate simțea asta doar pentru că-i era foarte cald, se simțea nemulțumită și pusă pe ceartă. Își uitase crema de soare În autocar, iar brațele ei pline de pistrui erau deja roz. Soarele ardea mai tare În această parte a lumii și-i era teamă de cum va arăta fața ei În următoarea jumătate de oră, până să ajungă la autocar. Pistruii o să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de soare În autocar, iar brațele ei pline de pistrui erau deja roz. Soarele ardea mai tare În această parte a lumii și-i era teamă de cum va arăta fața ei În următoarea jumătate de oră, până să ajungă la autocar. Pistruii o să i se facă mari cât bulinele de pe costumele de clovn. Ce-o să creadă Wyatt despre ea când o va vedea cu tenul roz-șerbet și nasul cojindu-i-se ca o căpățână de usturoi? El nu avea astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și el părul blond, pielea Îi căpătase o culoare ciocolatie delicioasă de la toate aventurile În aer liber cu care-și ocupa timpul. Doamne, de ce era așa de frumos? Îi venea să-l mănânce. Oare se puteau Întoarce mai devreme la autocar? Chiar atunci, Wendy o reperă pe femeia cu pălărie care-i atrăsese atenția mai devreme. Femeia o văzu și ea pe Wendy. Îi făcu un semn discret să vină spre ea. Wendy se uită În jur. —Hai, Îi spuse lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
la ureche, Îi răspunse el vesel pocnind din degete de parcă nici un moment nu i-ar fi trecut prin minte că vor avea probleme la graniță. Le dădu Înapoi pașapoartele. În realitate, Bennie fusese atât de Îngrijorat Încât se Întorsese la autocar și stătuse lângă Walter În timp ce documentele erau examinate și copiate. De la Începutul până la sfârșitul torturii, a stat cu ochii ațintiți, cu urechile ciulite și cu mușchii sfincterului pregătiți de luptă sau de fugă. Ce mă uimește pe mine, spuse acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
susțineau cauza salvării de la moarte a peștilor. Dar acum vedea totul prin ochii lui Esmé. Și era oribil să vezi o creatură prinsă În lupta fără sorți de izbândă pentru supraviețuire. —Doamnelor și domnilor, strigă Walter. Vă puteți Întoarce la autocar acum, iar pentru aceia dintre dumneavoastră care vor să mai facă niște cumpărături sau să mai viziteze, Întâlnire la autocar Într-un sfert de oră. Prietenii mei se risipiră, Wendy se duse să se ascundă de soare În autocar, Moff
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
o creatură prinsă În lupta fără sorți de izbândă pentru supraviețuire. —Doamnelor și domnilor, strigă Walter. Vă puteți Întoarce la autocar acum, iar pentru aceia dintre dumneavoastră care vor să mai facă niște cumpărături sau să mai viziteze, Întâlnire la autocar Într-un sfert de oră. Prietenii mei se risipiră, Wendy se duse să se ascundă de soare În autocar, Moff și Rupert să mai hoinărească pe ulițe, iar ceilalți să caute ceva de fotografiat ca mărturie a faptului că fuseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
la autocar acum, iar pentru aceia dintre dumneavoastră care vor să mai facă niște cumpărături sau să mai viziteze, Întâlnire la autocar Într-un sfert de oră. Prietenii mei se risipiră, Wendy se duse să se ascundă de soare În autocar, Moff și Rupert să mai hoinărească pe ulițe, iar ceilalți să caute ceva de fotografiat ca mărturie a faptului că fuseseră În acest oraș, oricare ar fi fost numele lui. Undeva Într-un colț al pieței, Bennie găsi o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bun, propria umanitate, desenul, murăturile. Acceptă cu recunoștință punguța roz cu tot cu conținutul ei murat, acest gest universal de prietenie. Era incredibil, Îi Încălzea inima. O va păstra mereu - sau până când se va Întâmpla o nenorocire, adică peste numai câteva ore. Autocarul o porni mai departe, roțile sale rostogolindu-se acum pe Drumul Birmaniei, o șosea cu două benzi, pavate grosier, pe care-o Împărțeau cu vacile brahmane, atât cu cele din specia hoinară, cât și cu cele Înjugate la căruțe. Prietenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
dacă semințele erau aduse până aici de vânt. — Primele semințe au ajuns aici probabil cu vaporul, spuse Moff. Dar sub formă de cadouri de la diplomați dintr-o altă epocă. Aici e un ecosistem bun pentru orice fel de plante. După ce autocarul mai parcurse câțiva kilometri, Walter li se adresă din nou. —Meritați felicitările mele, le spuse el pasagerilor, sunteți probabil primii vestici care călătoresc pe această porțiune a drumului venind dinspre China. Anul trecut drumul nu era practicabil și mi-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Dacă mai aveți răbdare, ne vom mai opri o dată, puțin mai Încolo. Motivul pentru care v-am adus aici este să vedeți una dintre tradițiile noastre, respectată de aproape toți locuitorii, indiferent de religie sau trib. Se dădu jos din autocar și se Îndreptă spre un fel de dispozitiv de hrănit păsările, din bambus, decorat cu beteală de pom și Înfipt În scorbura unui copac. — Acesta e un mic altar pentru un Nat... În continuare, le explică ce sunt Nații, spirite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mai multe cotituri, care În curând se transformară În serpentine. Doar Walter mai era treaz. Se uită În spate la călători. Capetele acestora se bălăbăneau de la stânga la dreapta, În sus și-n jos În ritmul hurducăturilor și al salturilor autocarului. Capetele săltărețe aduceau cu dansul morților executat de păpuși. Se Întoarse și se uită pe geam. Umbrele norilor treceau peste dealurile Împădurite, lăsând pete vineții pe versanții Înverziți. Nații trăiau În natură, În copaci și butuci, câmpuri și pietre. Dedesubtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
călători se agățaseră ca scaiul de hainele triburilor persecutate și ale armatelor Învinse care băteau În retragere spre Birmania. Oare n-aveau și prietenii mei niște autostopiști temperamentali agățați de țeava de eșapament sau așezați pe bara din spate a autocarului? Nații au fost Întotdeauna asociați cu dezastrele. Ei erau coincidența accidentelor. Și creșteau În importanță Încontinuu, alimentați de nenumăratele tragedii și morți. Nici o religie nu reușise să scape de ei, nici budiștii sau baptiștii, nici metodiștii sau mormonii. Walter privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care călătoresc În același spațiu, În același timp, dar vorbesc două limbi diferite. Dar când și când, Walter se gândea la blestemul pe care-l reprezentase limba engleză pentru familia lui. Oare el urma? Cum se va Întâmpla? Și când? Autocarul se oprise. Încet-Încet, se treziră și prietenii mei trosnindu-și gâturile amorțite. Walter se ridică: — Mă tem că nu ne-am oprit să facem poze. Acesta este un alt punct de control. Vom rămâne aici o jumătate de oră sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
se ridică: — Mă tem că nu ne-am oprit să facem poze. Acesta este un alt punct de control. Vom rămâne aici o jumătate de oră sau mai mult. Pentru siguranța și protecția dumneavoastră, v-aș ruga să rămâneți În autocar. Siguranță? Protecție? Aceste cuvinte În sine Îi făceau pe prietenii mei să se simtă În nesiguranță și neprotejați. Walter adună pașapoartele, se dădu jos și se Îndreptă spre o cabină. Afară, soldați În uniforme de camuflaj, cu puștile la vedere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Cuțu, acum sănătos, cu care să doarmă, iar el o va avea pe Marlena cu care să se joace. Își băgă mâna liberă În buzunar, extrase o bomboană cu mentă și și-o vârî În gură. Walter se Întoarse la autocar. —Doamnelor și domnilor, am primit permisiunea de a ne continua drumul. Câțiva dintre membrii grupului Începuseră deja să se simtă rău de la stomac, dar dădură vina pe emoțiile legate de punctul de control. De fapt, fără ca ei să prindă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
roșu sângeriu, pentru ca apoi soarele să se scufunde dincolo de limita câmpurilor, totul devenind negru, pământul la fel ca și cerul, mai puțin secera lunii, câteva stele risipite și fumul auriu al focurilor pentru gătit. 7tc "7" Jacarandatc "Jacaranda" Î n autocar se aprinseră luminile de deasupra capetelor, o strălucire slabă, verde care arunca asupra fețelor tovarășilor mei de călătorie o paloare ca de murătură. Pe ultima porțiune din Drumul Birmaniei, În timpul urcușului spre orașul Lashio, sistemul de eliminare a gazelor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
luminile de deasupra capetelor, o strălucire slabă, verde care arunca asupra fețelor tovarășilor mei de călătorie o paloare ca de murătură. Pe ultima porțiune din Drumul Birmaniei, În timpul urcușului spre orașul Lashio, sistemul de eliminare a gazelor de eșapament al autocarului se stricase, iar acum gazele toxice erau absorbite prin sistemul de aer condiționat; prietenii mei erau amorțiți de greață și durere de cap. Walter observă că până și cei mai gălăgioși - Wendy, Moff, Bennie și Vera - se potoliseră, cuprinși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cuprinși de amețeală. Apoi, domnul Joe, care era În mod normal un șofer morocănos, țipă că a văzut un Nat călare venind către el. Walter dădu dispoziție să oprească imediat ca să ia toată lumea aer. Toți bărbații se năpustiră spre ușa autocarului, căutând puțină intimitate În bezna de afară și În vegetația necunoscută. Femeile preferară să aștepte să ajungă la hotel, lucru care urma să se Întâmple În următoarea jumătate de oră, conform spuselor lui Walter. Erau de fapt 45 de minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Walter. Erau de fapt 45 de minute, dar știa că dacă le-ar fi spus așa li s-ar fi părut insuportabil de mult. În premieră, Harry nu simțea nevoia să se ușureze. Dar se dădu și el jos din autocar ca să-și mai limpezească gândurile. Marlena și cu el erau dintr-odată supărați unul pe celălalt, iar el nu Înțelegea de ce. După părerea lui, nu făcuse decât să Încerce să-i arate puțină afecțiune - mai exact, o pipăise pe fund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]