4,354 matches
-
Mașa Îl așeza cât mai departe de canapea. Totuși, mirosul iute ce emana de-acolo Îi determina pe rarii ei vizitatori să tragă cu ochiul spre respectivul loc intim, sortit odihnei trupului și desfătării. Poate că Înseși coșmarurile ce-o bântuiau la fiecare sfârșit de lună Își aveau izvorul În grămada de boarfe mucegăite și pline de păianjeni ce putrezea sub pat... Noaptea demonii căutau murdăria. Unde vedeau un pic de apă sau un loc umed sau un pic de jeg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
combinație stranie, un amestec ciudat de elemente yin și yang, un organ care-și schimbă mereu Înfățișarea, luând forme la care nici nu poți să visezi. Acesta e un sex intuitiv, de ordin metafizic, o rămășiță a substanței divine care bântuia În noi Înainte ca acea glandă de care ți-am vorbit să ne fi fost extirpată. El ne ajută să ne dividem fără a apela la semenii noștri pentru acest fapt. Dar, la drept vorbind, ne putem divide și fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
n-ai fi reușit să-ți cumperi mai mult de două legături de pătrunjel. Copeicile se Învârteau pe platou Într-un mod ușor indecent, căutând pe undeva o crăpătură prin care să dispară În hău. O Întrebare neliniștitoare continua să bântuie conștiința Mașei: oare la ce putea fi folosit cel de-al treilea sex, dacă nici pentru diviziune nu era absolut necesar? - La nimic, spuse Extraterestrul, ghicindu-i iarăși gândurile. Pur și simplu, la nimic... Mașa Îl privi ușor speriată, continuând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În miere, pâine de secară și câte o sticluță de rachiu. Babulea devenise un fel de zeu al locului, un zeu pe cât de bun, pe atâta de nebun, care apăra casa de fulgere, de tunete și de duhurile rele ce bântuiau prin preajmă. Capra nu stătea liniștită o clipă, se fâțâia de pe un picior pe altul, mestecând tainul pe care i-l pusese Mașa lângă iesle. Femeia trebuia să aibă mare grijă de găletușa pe care o ține strânsă Între genunchi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cînd lui Buddha, cînd oricărui zeu sau dumnezeu, În loc de miel, cerea să i se aducă iepure șchiop. De altfel, nonagenara avea o poftă nebună: mânca orice și se plângea la vecini că n-a mâncat. Cum avea insomnii cumplite, noaptea bântuia prin frigider. În fiecare dimineață, Mașa trebuia să gătească din nou. Băga În ea tot ce-i cădea la Îndemână, decojea până și pereții, hrănindu-se cu var. Privind-o cum dezghioca zugrăveala, Mașa Își aducea aminte de babulea Tatiana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
găletușa strânsă Între picioare, Mașa stătea privind pierdută la această zbenguială matinală ale celor două păsăruici, gândindu-se mereu la ale ei. Trecuse atâta amar de timp de când se Întorsese din Țara Sfântă, Însă chipul fardat puternic al nonagenarei Îi bântuia și acum prin amintiri. Tot gândindu-se la Țara Sfântă și la Bertha, abandonase mulsul și se uita pierdută-n gol. Abia behăitul nedumerit al caprei și lovitura de copită În podea o aduseră Înapoi, dar nu pentru mult timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
fabuloasă, În care timpul curgea tumultos, amestecând de-a valma oameni și lucruri, peste care de mult s-a așternut uitarea. Gligori acum e praf și pulbere. Praf și pulbere sunt și Fevronia și Nicanor și babulea Tatiana, ce mai bântuie din când În când prin curte, numărând orătăniile. Pentru micuța Mașa, lumânările erau țurțurii, iar crengile Încărcate de chiciură - sfeșnice și candelabre. Pentru ea, dar și pentru toate aceste viețuitoare, unele pașnice, altele pornite pe gălăgioase, lucerna cosită și cartofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
codea să ducă gâștele la păscut sau refuza să aducă de la fântână apa pentru spălat și pentru gătit, Mașa Îi șfichiuia piciorușele de cârpă cu o nuielușă sau o Închidea În cutia de la pantofi. Sau o speria cu moartea, care bântuia prin ograda lor. Cu un glas pițigăiat, păpușa o Întreba: „Cu ce se ocupă oamenii când mor?“. Iar Mașa Îi răspundea țâfnoasă: „Cum cu ce se ocupă? Repară ceasuri...“ „Repară ceasuri?“, se mira păpușa. „Da, răspundea Mașa, după ce repară toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să-mi aducă un pic de noroc În casă? Nu, mai bine nu, se răzgândi din nou Mașa, te pomenești că ghicitorul e Subotin sau vreun neam al lui! Mai bine mă las păgubașă, altfel mă mai trezesc cu Increatul bântuind prin casa mea... Mâine-poimâine mă trezesc mulgând halatele sau prefăcând frunzele de răchită În dolari! Aș face-o și pe asta, dar cu ce preț? Nu vreau să-ncap nicidecum pe mâna Increatului și nici a celor doisprezece acoliți ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
se risipesc și se strâng la un loc ca o armonică... Un trup de-al meu a poposit În casa ta, celelalte s-au răspândit prin alte case...“ „Și-și fac mendrele acolo“, replică Mașa cu năduf. Ideea că Extraterestrul bântuise sau bântuia acum și prin alte case tăvălindu-se prin pat sau cine știe prin ce alte locuri cu alte femei n-o Încânta deloc... „Poate că-și fac, ce te interesează? Nu cumva te Încearcă gelozia?“, behăi oaspetele. „Văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și se strâng la un loc ca o armonică... Un trup de-al meu a poposit În casa ta, celelalte s-au răspândit prin alte case...“ „Și-și fac mendrele acolo“, replică Mașa cu năduf. Ideea că Extraterestrul bântuise sau bântuia acum și prin alte case tăvălindu-se prin pat sau cine știe prin ce alte locuri cu alte femei n-o Încânta deloc... „Poate că-și fac, ce te interesează? Nu cumva te Încearcă gelozia?“, behăi oaspetele. „Văd că ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
urcat să-și salute fiul. Zece Când a venit vara, legătura mea cu Sheba era deja bine stabilită. Nu trecea o săptămână fără să ne vedem măcar o dată în afara școlii. Sue Hodge nu se volatilizase pur și simplu, ci mai bântuia pe acolo, târându-se după noi la Traviata. Dar zilele îi erau în mod evident numărate. Acum, în după-amiezele când ploua eu - și nu ea - eram cea care îi puneam bicicleta Shebei în portbagaj și o duceam acasă. (Aflasem, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
la toată scenografia de aici. Nu cred că a mai avut interacțiuni cu credincioși până acum. Dar, deocamdată, totul a mers uns. Pretinde că e încântată de sora mea și de cumnatul meu. Ce fericiți sunteți, le tot spune, în timp ce bântuie prin casă în cămașă de noapte. Deși mi se părea că detectez o nuanță de haut en bas în vorbele lor, Marjorie și Dave erau foarte flatați. — Nu-i așa că e drăguță?, șoptea Marjorie, ori de câte ori Sheba era cu spatele. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
au fost doborâți în Londra într-o singură noapte. Mă întrebam unde reușeau să se întâlnească Sheba și Connolly, dacă se întâlneau. Eu dormeam foarte prost. Chiar și când mă simt bine, somnul nu mă cuprinde ușor. Am tendința să bântui cu orele înainte de a mă băga în pat, încercând să amân cât mai mult momentul în care trag cearșaful rece peste mine și e limpede că s-a mai dus o zi. În acea perioadă, umblam prin apartament până la trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
defectele. — Sheba, cum poți să spui asta? Eu doar... Nu-mi spune mie ce să spun, a țipat ea. Sunt Cea Mai Detestată Femeie din Anglia! Am toate șansele să ajung la pușcărie! Pot să spun tot ce vreau! Acum bântuia prin casă ca o nebună. — Sheba, am strigat. Mi-am pierdul slujba din cauza ta! Ia gândește-te la asta! Și eu am suferit, știi? Suntem împreună în asta, tu și eu, știi? Dacă vrem să trecem de asta, trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nici bărbat, dar nici pește nu era. Lângă coaste i-au apărut branhii, inima lui caldă a început să pompeze un sânge nefiresc de rece, iar vârfurile degetelor au prins să-i sclipească din cauza solzilor argintii. Omul-pește a început să bântuie malurile râului, icnind în căutarea apei și ajungând să cunoască mai bine somonii decât oamenii. Când, în sfârșit, soția s-a întors la el, trupul femeii n-a mai izbutit să-l încălzească. Brațele alunecoase ale bărbatului au lunecat printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
respectiv când ea nu-i pomenise nimic despre râu, nu-i povestise ce i se întâmplase lui taică-su. În primii ani, Jina a dormit pe podeaua din camera lui Danny, cu toate că știa că pe ea n-avea s-o bântuie nimeni. Zach fusese cel care își pierduse viața, dar ea era cea care se transformase într-o fantomă. Genunchii i s-au tăiat abia după ce s-a așezat pe scaunul de la volan. Mamă ? a întrebat-o Danny cu o voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Jina a folosit banii de pe asigurarea de viață a lui Zach ca să cumpere căsuța asta, un bungalow micuț, ca o idee apărută pe ultima sută de metri între căsoaiele renovate dimprejur. Prin preajmă nu exista nici un râu care s-o bântuie, dar vecinii din partea stângă au cheltuit optzeci de mii de dolari pe o cascadă cu bolovani falși, care funcționa zi și noapte. Jinei ar fi trebuit să-i facă rău s-o audă, dar, în loc de asta, ea deschidea ferestrele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
I-a înconjurat umerii cu un braț, ca un bărbat exemplar și stăpân pe situație ce era. Un bărbat prudent, care se teme de oameni răi, de apă și de promisiuni, de orice s-ar putea întoarce cândva ca să-l bântuie. Danny nu știe nimic din toate astea, a spus Mike. Ce se întâmplă dacă află ? N-o să afle, i-a răspuns Jina, deși cu vocea sugrumată. O să vrea să știe totul despre tatăl lui. Tu ești singurul tată pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
urmă cu doi ani, atunci când o vizitase în spital. Îi luase mâna lui Alice într-ale ei - mâna cu încheietura bandajată, și-i spusese „Nu sunt decât niște cuvinte, Alice. Doamne, Dumnezeule !”. Dar era dificil să legi femeia palidă și bântuită de dorințe suicidale și creatura asta care vorbea în ritm alert, la celălalt capăt al firului. Mary s-a întrebat dacă Alice realizase grozăvia situației, dacă într-adevăr conștientizase această transformare care nu fusese generată de ea însăși, ci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
băiatul. Asta a tot încercat să-mi transmită. Cine ? a sărit Irene. Naji ? Irene o mângâia pe Mary pe umeri, dar cu cealaltă mână luase una dintre broșurile lui Danny. Copilul a provocat-o pe Jina cu o privire directă. Bântuie râul, a continuat el. Danny. Jina a vrut să-l ia în brațe, dar puștiul s-a lipit cu spatele de zid. Uneori oamenii văd ceea ce vor să vadă, i-a explicat ea. Nu ceea ce există într-adevăr. Danny a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
pas către el. Ce-ai zis ? Destul, le-a spus Jina cu asprime, iar Irene și-a dat seama că, într-adevăr, era destul. Jina s-a îndreptat spre microbuz posomorâtă. Se uita la munți de parcă aceștia ar fi fost bântuiți. Treceți imediat în microbuz. Lui Mary i se umpluseră pantofii cu pietricele, așa că femeia s-a descălțat și i-a urmat pe băieți în picioarele goale. Irene a pus mâna pe ușă când Alice i-a apărut în spate. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
inventat-o. Chiar era acolo. Mi-a arătat chestii legate de locurile astea, Naji l-a fixat cu privirea, apoi, într-un final, a dat din cap. În general, musulmanii nu cred în fantome. Sufletul omului nu e liber să bântuie după cum vrea el sau să-și rezolve problemele rămase neterminate din timpul vieții. Când moare, omul se desprinde complet de lumea asta, da ? Ajunge în custodia lui Allah. Danny a luat un băț și l-a rupt în bucățele mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Jina l-a privit pe Danny, care se luase după Charlie și-și îndesase bățul în jăratic. Apoi puștiul a început să agite capătul înflăcărat pictând panglici de lumină. La un moment dat, pe parcursul excursiei, Danny încetase să mai fie bântuit, în schimb Jina era acum cea urgisită de trecut. Fără Mike lângă ea - cel care-o ținea ancorată în realitate, cel care-i spunea ce-i logic și ce nu, ba chiar și ce e corect - Jina ajunsese să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o răsuflare de vânt cât de toamnă îmi este mie că rostirea mi-e fără cuvânt să-ți scriu pe o rază de lună când nopții îi alungă abisul și tu nu mai vii ca o zână doar coșmarul îmi bântuie visul să-ți scriu pe clipa ce bate cât ne-am irosit noi amândoi să le uit apoi pe toate nescrise ramână teancuri de foi poete mă risipesc în cercul care se strânge se tot strânge un punct va rămâne
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]