2,854 matches
-
faptului că era Însărcinată, și că dăduse naștere chiar În noaptea aceea unui fiu pe care monarhul, reținut la Rye de crivăț, Îl botezase două zile mai târziu, dăruindu-i un pocal de argint aurit și o sută de guinee (băiețelul primise, desigur, numele de George). Era plăcut să redescopere motivul botezului, care Îl legase de familia Warren Încă de la prima lor Întâlnire, În istoria veche a acestei case, pe care ajunsese În mod atât de miraculos să o posede cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nu a trecut mult și s-a văzut iar aruncat Într-o depresie acută. Cu vremea, și-a revenit, În mare parte datorită Îngrijirilor acordate de fratele și cumnata lui, și a scris alte cărți, cu deosebire volumele autobiografice Un băiețel și altele și Note despre un fiu și frate, primite cu căldură de o lume literară acum dispusă să Îl prețuiască așa cum prețuiești o relicvă rămasă dintr-o altă epocă. Dar nu a mai dus la bun sfârșit nici un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Pozele pe care le doream cu atâta ardoare redau capodopere ale picturii europene. În felul acesta am învățat de timpuriu să pronunț greșit numele artiștilor Giorgione, Mantegna, Botticelli, Ghirlandaio și Caravaggio. Carnea dezgolită de pe spatele unei femei culcate, căreia un băiețel înaripat îi ține oglinda în față, era legată, pentru mine, încă din anii copilăriei, de numele pictorului Velázquez. Dintre toți Îngerii cântând ai lui Van Eyck mi-a rămas întipărit mai cu seamă profilul îngerului din spate de tot; cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
tot ce avea mai scump pe lume. Oricât de multe necazuri i-am făcut - repetenția mea într-a șaptea, schimbarea repetată a școlilor din cauza firii mele recalcitrante -, ea își păstra mândria pe care nimic nu i-o putea umbri pentru băiețelul ei care citea și mâzgălea fel de fel de personaje, care numai strigat direct accepta să părăsească lumile de vis ale trecutului pentru ca apoi - la dorința ambilor - să-i facă pe plac, ca unui copil răsfățat ce era. Lăudăroșenia mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
bine“ sau „foarte bine“. Nimic nu atestă începuturile mele. Sau poate că ar trebui să mă conving pe mine însumi: ce bine că nu a rămas nici un petic de hârtie? Cât de penibil ar fi dacă printre efluviile poetice ale băiețelului aflat la pubertate s-ar găsi rime care, purtând data de 20 aprilie și influențate de stilul imnic-expresiv al barzilor Tineretului Hitlerist, Menzael, Baumann, von Schirach, ar celebra credința de nezdruncinat în Führer. Perechi de rime precum „onoare și moare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în locul insectei prinse acolo, care tocmai ce se dovedea a fi o căpușă, mă recunosc pe mine de sus până jos: la paisprezece ani și în pielea goală. Penisul meu care, în stare de repaus, este încă cel al unui băiețel, în comparație cu al lui Amor, pe care un pictor genial, dar și capabil de crimă, l-a zugrăvit pentru una din pozele mele din cutiile de țigări, vrea să treacă drept adult de îndată ce, din simplu neastâmpăr sau după câteva atingeri agitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care se schimba de la o săptămână la alta, fie pagina de mică publicitate. Uneori ajuta și tatăl. Așa, lipind mărci, ajungeam să ne apropiem. „Lenchen“, așa o numea el pe soția lui. Ea îi spunea „Willy“. Mă mine mă strigau „băiețel“. „Daddau“, sora, nu ajuta aproape niciodată. În timp ce lipiciul se usca, radioul transmitea emisiunea duminicală Melodia preferată, care cuprindea și câteva dintre cântecele îndrăgite ale mamei: Ah, cum de-am pierdut-o..., Ascultă porumbelul cum strigă..., Singur, iarăși singur..., Cântecul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care se numeau Parisienne și care îmi erau oferite dintr-un pachet galben. În orice caz, adunarea familială din jurul măsuței de cafea era complet absorbită de un schimb de replici parțial în germana literară, parțial în germana elvețiană, când un băiețel, să tot fi avut vreo trei ani, fiul surorii clarvăzătoarei mele prietene amatoare de cinema, cu o tobă pentru copii atârnată de gât, a intrat în sufrageria plină de fum și a început să bată în ea cu niște bețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
dar apoi am băut totuși două țuici la tejgheaua uneia din dughenele înșirate una lângă alta vizavi, motiv pentru care respirația mea mirosea atunci când Anna a sosit punctuală și arătând mai tânără de douăzeci de ani. Era ceva colțuros, de băiețel, în mișcările ei. Frigul îi înroșise nasul. Ce să fac cu puștoaica asta de la prânz încolo și toată după-amiaza? Să o car cu mine în camera subchiriașului, căruia văduva îi interzisese vizite feminine, nu mi-a trecut prin cap sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
vorbească Mariana mai întâi. Să ne spună ce a aflat pe internet despre acel munte... Cum se numește muntele acela și.. în ce țară este, că am înțeles că nu se află la noi, în România, îl întrerupse George, un băiețel mărunt, cel mai scund din clasă. Muntele despre care doriți să aflați câte ceva se numește..., se numește... Sfântul Munte Athos, îndrăzni Mariana să vorbească, oarecum nesigură, roșie la obraji și cu privirea în pământ. Cum? Sfântul? o întrerupse Sandu lungindu
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
a terminat? l-am întrebat apucându-l de mână și încercând să-l fac să se uite la mine. Pentru că am promis, mi-a răspuns el scuturându-se de mâna mea, dar fără să mă privească și arătând ca un băiețel care a fost mustrat de profesoară. Pentru că ai promis? am spus eu încercând să înțeleg. Dar mi-ai promis o grămadă de lucruri. De pildă, să mă protejezi și să mă iubești până când moartea ne va despărți. —Ei, îmi pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
telenovelă plictisitoare destinată exclusiv gospodinelor. M-am întors, gata să-i zâmbesc cu blândețe lui Adam și să întind spre băiat o mână cu pielea răzuită, care puțea a parmezan. Dar am avut un șoc. Ăsta nu era unul dintre băiețeii timizi cu care umbla Helen de obicei. Ăsta era bărbat în toată regula. Sigur, unul tânăr. Dar, incontestabil, bărbat. Avea peste un metru optzeci și doi și era foarte sexy. Picioare lungi. Brațe musculoase. Ochi albaștri. Maxilar pătrățos. Zâmbet larg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
L-am privit pe Adam. Preț de un minut ne-am fixat unul pe celălalt. Mi-am dat seama că murea de rușine. Clar știa că dăduse cu bâta-n baltă. Părea așa de tânăr și de înfricoșat. Ca un băiețel neastâmpărat. Camera dădea pe-afară de-atâta tensiune și jenă. Ei, ar trebui să ne întoarcem la Helen și la eseu, a zis el grăbit, practic aruncând-o pe Kate în direcția pătuțului ei și fugind din cameră fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
trebuia să se descurce fără taică-su. Pur și simplu nu puteam să-l înțeleg pe James. Oare nu era chiar deloc curios în privința lui Kate? Nu pricepeam chiar deloc. Oare era din cauză că era fetiță? Dacă bebelușul ar fi fost băiețel, oare James ar fi încercat să dreagă mariajul? Cine putea ști? Eu nu făceam altceva decât să încerc să înțeleg logica unei situații ilogice. Și cum rămânea cu apartamentul nostru? Îl cumpărasem împreună și era pe numele amândurora. Cum trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Nu știu cum, dar Adam a reușit să găsească un scaun liber. Genul ăsta de bărbat era Adam. Ești o figură, i-am spus zâmbindu-i. —De ce? m-a întrebat el deschizând larg ochii ăia albaștri și adoptând o expresie inocentă, de băiețel. —I-ai spus bietei fete că sunt o prietenă veche, i-am răspuns. — Păi, așa și ești, a zis el. Ești veche. „Veche“ în sensul de „mai în vârstă ca mine“, a adăugat el rapid când a văzut că începusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
arătând ca un idiot. Acum toată această putere a mea dispăruse. Cum arăta James? Era altfel? Oare Denise îl îngrășase? Oare era prost îmbrăcat? Oare Denise îl echipase cu aceleași jachețele și pantalonași croșetați în care își îmbrăca cei trei băieței ai ei? Cu aceleași împletituri purpurii sau turcoaz? Foarte urât! Oare James avea să arate ca un ticălos crud și fără inimă, care venise să-mi ia casa și copilul de lângă mine? Însă James arăta atât de normal. Mergea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pe luptă. Vrei să recunosc c-am făcut o greșeală. Foarte bine. Recunosc. Asta ca să înțelegi cât de mult îmi doresc ca mariajul ăsta să funcționeze. A făcut o pauză, după care a continuat cu o voce cântată, ca de băiețel, genul de băiețel pe care-ți vine să-l ucizi: —„Am Făcut o Greșeală.“ Ești mulțumită așa? —Ăăăă, mulțumesc, i-am spus politicoasă. Nu voiam decât să-l văd plecat. — Sigur că dacă ai de gând să continui să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
să recunosc c-am făcut o greșeală. Foarte bine. Recunosc. Asta ca să înțelegi cât de mult îmi doresc ca mariajul ăsta să funcționeze. A făcut o pauză, după care a continuat cu o voce cântată, ca de băiețel, genul de băiețel pe care-ți vine să-l ucizi: —„Am Făcut o Greșeală.“ Ești mulțumită așa? —Ăăăă, mulțumesc, i-am spus politicoasă. Nu voiam decât să-l văd plecat. — Sigur că dacă ai de gând să continui să fii ranchiunoasă și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Oameni de toate naționalitățile, îmbrăcați în tot felul de haine exotice, treceau grăbiți pe lângă mine, discutând în toate limbile pământului. De ce se grăbea toată lumea într-un asemenea hal? Iar zgomotul era asurzitor. Prin megafoane se auzeau tot felul de anunțuri. Băieței pierduți. Bărbați pierduți. Bagaje scumpe pierdute. Răbdare pierdută. Oameni care-și pierduseră cumpătul. Oameni care-și pierduseră o doagă. Spuneți voi ceva, orice vă trece prin cap, și există șanse ca acel ceva să fi fost pierdut. Uitasem că așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
șocului. Într-un fel pervers, aș fi fost fericită dacă l-aș fi surprins făcând prostii. De pildă, dacă l-aș fi găsit în timpul unui act sexual sado-maso cu o fetiță de paișpe ani. Sau, și mai bine, cu un băiețel de paișpe ani. Sau, chiar și mai bine, cu o oaie de paișpe ani. Sau, cel mai bine, uitându-se la Every Second Counts (ei, asta chiar e o chestie odioasă și de neiertat). În felul ăsta, n-aș mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
mă Întîlnesc cu mame tinere cu alți copii, Încerc să-l folosesc pe-al meu pentru a intra-n vorbă cu doamnele, a schimba opinii, ce cărucior frumos aveți, ce copertină, cu suspensie, unde l-ați găsit, e minunat, și băiețelul dumneavoastră, cît este de drăgălaș, e fetiță, poate-i mai bine, felicitări, ia zi tu lu’ nenea cum te cheamă, cîți ani..., nu-i nimic, se ia cu detergent, zic exuberant cînd copilul scapă biberonul pe pantalonii mei, numai de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
n-o să te apuci acum să-i aduci tu modificări, tai cu atenție singurele lucruri care-ți purtau amprenta de copist ce-o mai ia chiar și el uneori razna, și Înhați premiul Oscar, că tot Îl cheamă ca pe băiețel. Poate la vremea aceea filmul să fi fost șocant (cu toate că nu văd de ce), inedit, lugubru. Acum nu mai e. Transpui În două dimensiuni, că n-am vrut să spun trei, un roman care are pe puțin zece, și iei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
simplificat, a micșorat această hiperconștiință a lumii nu neapărat doar germane, pînă la dimensiuni de Înțeles doar pentru spectatorul intelectual, ăla cu fesul pe sprînceană, și a tot redus-o pînă nu a mai rămas din Oskar decît un simplu băiețel de trei ani, cu trăsături inocente, de handicapat. Și asta pentru că regizorul s-a obosit doar să preia fără cel mai mic efort imaginativ capitole, blocuri Întregi din Grass, care i s-au părut lui mai percutante, mai cauzatoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
psihanaliștii care spun că totul e normal și are o definiție, pînă și ceasul cu cuc, apoi apoteotica Încheiere: „Anii mei de cercetare mi-au confirmat un lucru pe care orice femeie Îl știe: În fiecare bărbat se ascunde un băiețel”. Păcat de atîta muncă, gemete, deces. CÎnd mai simplu ar fi fost ca anii ei de cercetare să se concentreze asupra uimirii unuia dintre corespondenți: „De fiecare dată mă minunez de cantitatea de păr ce se ascunde În intrările ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Biznisurile lu’ Tyrone sînt biznisurile lu’ Tyrone. Ed Întinse mîna sub masă și găsi comutatorul pentru camera 3. — Sugar, Tyrone mi-a zis că la Casitas tu ai fost fetiță. Nu puteai să suporți detenția și ți-ai găsit un băiețel alb și mare care să aibă grijă de tine. A zis că ți-au spus „Sugar“ pentru că o luai la cioc așa de dulce... Coates izbi cu pumnul În masă. Ed apăsă comutatorul. — Ce zici, Zăhărel? — Zic că eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]