5,546 matches
-
raspuns printre contradicțiile sale: "Urăsc scrisul și am și scris foarte puțin. De cele mai multe ori, nu fac nimic. Sunt cel mai inactiv om din întregul Paris"90. Rafael Rattia, în articolul citat mai sus, spune că toată viața acestui scriitor balcanic a fost dedicată unei "dolce farniente", că avea dreptate când spunea despre el însuși că "numai o curva fără clienți poate fi mai inactiva ca mine", făcând referire la eternă să condiție de parazit desprins din arborele existenței comune și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
foarte neglijent, e limba lor, în fond, si ei nu mai cred în limba lor, însă eu, ca metec, am luat-o foarte în serios, toate cărțile le-am scris de cel puțin două ori"93. Se autodefinește ironic un balcanic ajuns la Paris ca să facă exerciții de stil în franceză: "Ce să vă spun? De la Coasta Boacii la chestia asta... a fost un efort teribil, să lupți împotriva temperamentului tău scriind, nu e deloc ușor"94. "De ce scrie Cioran, de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Et.: ap. deal + ap. stână, pentru care mulți lexicografi indică o etimologie necunoscută, dar A. Scriban crede că provine din vsl. stanŭ. În realitate, așa cum a demonstrat I.I.Russu, termenul e de origine traco-iliră, fiind răspândit în română, în limbile balcanice și în unele limbi slave. DEASUPRA ȘCOLII, deal și islaz din localitatea Motocești, situat chiar lângă școala din localitate. Et.: adv. deasupra d. de + asupra (lat. de + ad + super ) + ap. școală, cu etimologie multiplă (bg., scr., rus., pol.) - škola. DẦMBUL
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
sau mixte reprezintă cheia pentru o politică industrială solidă, pentru modernizarea tehnologiilor industriale. Transparența și obiectivitatea sunt condiții esențiale pentru ca administrația publică centrală să susțină o politică adecvată în acest domeniu, nepotismul și corupția trebuind excluse definitiv. Continuarea acestor practici balcanice este de natură să diminueze rolul inovativ al competiției, element cu rol major în dezvoltarea însăși a sectorului de cercetare. România este dependentă de importuri, iar investițiile străine directe sunt sărace. Este necesară dezvoltarea preferinței pentru investițiile străine directe în locul
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
la Berlin, pe 7 aprilie 1921. Furioasă din cauza acestui act de indisciplină, IC declară "neoficial" congresul și organizează ea însăși un al II-lea congres la Moscova la 9 iulie 1921, fapt ce marchează sfîrșitul oricărei independențe a ICJ. * Federația Balcanică Comunistă este înființată la Sofia în 1920. Este vorba aici despre o întîlnire a vechilor partide socialiste din Bulgaria, Grecia, România și Serbia, care fondaseră Federația Socialistă Balcanică la Belgrad în 1910. Lipsa de importanță a acestor partide lasă organizația
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
9 iulie 1921, fapt ce marchează sfîrșitul oricărei independențe a ICJ. * Federația Balcanică Comunistă este înființată la Sofia în 1920. Este vorba aici despre o întîlnire a vechilor partide socialiste din Bulgaria, Grecia, România și Serbia, care fondaseră Federația Socialistă Balcanică la Belgrad în 1910. Lipsa de importanță a acestor partide lasă organizația golită de sens și de conținut. După război, aceste partide care s-au alăturat IC vor să repună în practică această veche idee. În timpul celei de a doua
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
această perioadă, divergențele dintre Tito și Stalin se manifestă în principal în privința unei autonomii pe care liderul iugoslav înțelege să o practice în politica internă și internațională. Voința iugoslavă, susținută de Gheorghe Dimitrov, de creare a unei federații de state balcanice suscită furia lui Stalin. Se ajunge la schimburi de scrisori caustice și, pînă la urmă, la condamnarea de către Kominform a atitudinii iugoslave. Sediul organizației este transferat la București. Această primă breșă în autoritatea Moscovei trebuie eliminată cît mai repede. Reamintirea
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
cât mai curând independența națională. Aceste demersuri îndrăznețe ale lui Mihail Kogălniceanu, nefiind luate în considerare, se vede nevoit să recurgă la alte mijloace. La 20 iulie/1 august 1876, într-o notă trimisă agenților diplomatici, Kogălniceanu aprobă lupta popoarelor balcanice și exprimă intenția României de a le ajuta. El învinuiește Turcia pentru actele samavolnice săvârșite în țările balcanice, declarând că, armata noastră este gata să parte la luptă. Mai mult, câteva zile mai târziu într-o nouă notă diplomatică, el
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
nevoit să recurgă la alte mijloace. La 20 iulie/1 august 1876, într-o notă trimisă agenților diplomatici, Kogălniceanu aprobă lupta popoarelor balcanice și exprimă intenția României de a le ajuta. El învinuiește Turcia pentru actele samavolnice săvârșite în țările balcanice, declarând că, armata noastră este gata să parte la luptă. Mai mult, câteva zile mai târziu într-o nouă notă diplomatică, el precizează că guvernul va fi nevoit să renunțe la neutralitate în cazul în care nu se va de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ruso turc. Mihail Kogălniceanu este prezentat ca afirmându-și voința de a practica o politică de neutralitate și de respect a tratatelor. Eforturile depuse pentru a salva neutralitatea statului român, aveau aprobarea Rusiei care nu voia ca popoarele din Peninsula Balcanică să se elibereze fără intervenția sa militară. Politica lui Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate, dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei otomane îl determină pe ministrul de externe
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
respecte tariful vamal fixat de Turcia. Aceste obligații apăsau greu asupra economiei țării. Povara o resimțeau masele populare, ele năzuiau spre dobândirea independenței, nădăjduind că odată cu eliberarea țării li se va îmbunătăți și traiul. Încă din anul 1875, în Peninsula Balcanică începuseră o serie de răscoale care s-a transformat într-un război al Sebiei și Muntenegrului împotriva Turciei. Cum forțele turcești erau mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în sprijinul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
transformat într-un război al Sebiei și Muntenegrului împotriva Turciei. Cum forțele turcești erau mai puternice, Rusia care urmărea slăbirea și alungarea turcilor din Europa, a hotărât să trimită armatele în sprijinul sârbilor și muntenegrenilor. Dar, ca să ajungă în Peninsula Balcanică armata rusă trebuia să treacă prin România. În vederea acestui scop s-au dus tratative între reprezentanții Rusiei și României, în localitatea Livadia din Crimeea. Înțelegerea sau convenția stabilită acolo a fost apoi semnată la București, de către Mihail Kogălniceanu. Această convenție
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
între reprezentanții Rusiei și României, în localitatea Livadia din Crimeea. Înțelegerea sau convenția stabilită acolo a fost apoi semnată la București, de către Mihail Kogălniceanu. Această convenție stabilea că armatele ruse pot trece pe teritoriul României în drumul lor spre Peninsula Balcanică, România obligându-se să pună la dispoziția trupelor ruse mijloace de transport, al căror cost era acoperit de guvernul rus. De asemenea, Rusia se obliga să apere drepturile politice ale Românei. Radu Băldescu descrie în continuarea lucrării desfășurarea conflictului Rusiei
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
legături care erau tari când românii erai slabi”. Aceste legături deveniseră cu totul anacronice și trebuiau să facă loc altora mai conforme cu spiritul veacului. Relații noi izvorând din acest drept - existență liberă - urmau a fi statornicite după încheierea conflagrației balcanice. Edificatoare pentru viziunea sa - a lui Kogălniceanu - prezentată de Gheorghe Ghițescu, în cartea sa, Războiul neatârnării. „După stăruințele a trei generațiuni, după stăruințele și sacrificiile părinților noștri, statul român s-a format. A sosit acum timpul ca acest stat să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
1876 în Bulgaria, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman, în condițiile în care acesta din urmă trecuse la reprimarea sălbatică a luptei naționale a popoarelor supuse. Rusia se pregătea de război, la rândul său, pentru a veni în ajutorul popoarelor balcanice. De fapt, ea continua să urmărească, sub haina sprijinirii ”fraților ortodocși”, expansiunea în Balcani și către strâmtorile Bosfor și Dardanele. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu multă simpatie și a sprijinit lupta popoarelor din Balcani. Astfel, a activat
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
constituit prologul războiului cu Imperiul Otoman. Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu au continuat eforturile diplomatice pentru a obține recunoașterea neutralității teritoriului românesc, în condițiile în care Poarta tindea tot mai mult să considere România, alături de alte zone din Peninsula Balcanică, provincie turcească. În august 1876 premierul român i-a salutat la Sibiu pe Frantz Iosif și l-a asigurat de ”amiciția” țării noastre. Cum un conflict ruso-otoman putea avea ca teatru de desfășurare spațiul românesc, Ion C. Brătianu s-a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
teritoriu ocupat. Discuțiile au continuat în noiembrie 1876 la București, urmărindu-se semnarea unei convenții între cele două țări. Între timp s-a încercat, prin conferințele internaționale de la Constantinopol (1876-1877) și Londra (1877), o mediație a Marilor Puteri în conflictul balcanic. România a continuat să insiste și aici în vederea obținerii unor garanții speciale din partea Marilor Puteri europene. Noua constituție otomană din 11/23 decembrie 1876 menționa însă România ca o ”provincie privilegiată” a Imperiului, ceea ce a stârnit numeroase proteste la București
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
România, asumându-și astfel toată răspunderea”. Lucrarea ne prezintă proclamarea independenței, antecedentele și urmările acesteia astfel: În primăvara anului 1877, Rusia a cerut României să semneze convenția privind trecerea trupelor sale pe teritoriul țării noastre în drum spre 37 teatrul balcanic de operații militare. După multe tratative, la 4/16 aprilie 1877 s-a semnat la București, de către Mihail Kogălniceanu și agentul diplomatic rus, baronul Dimitrie Stuart, Convenția ce reglementa tranzitul trupelor ruse prin țară noastră. Rusia s-a obligat să
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
masa tratativelor de pace, mai ales că intenționa să obțină, pe seama ei, noi achiziții teritoriale. Armata rusă s-a concentrat la Dunăre, între Giurgiu și Zimnicea, scria Gheorghe Ghițescu în, Războiul neatârnării, din 1927. Autorul descrie desfășurarea evenimentelor pe frontul balcanic subliniind că armata rusă, la 1415/26 -27 iunie 1877 ea a trecut fluviul cu sprijinul artileriei, infanteriei și a vaselor românești de pe Dunăre. Ulterior, a început înaintarea pe trei direcții și anume Nicopole, Târnovo-Șipka Stara Zagora, Biala-Rusciuc. Înaintarea s-
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Comandantul fortăreței rea Osman Pașa. Plevna constituia cheia operațiilor din Balcani, aflându-se într-o poziție strategică, ce controla direcțiile Nicopole Constantinopol și Vidin-Târnovo. Primele asalturi rusești au fost respinse cu pierderi mari. Situația militară, ce devenea critică pe frontul balcanic a determinat comandamentul țarist să solicite concursul armatei române. Se adăugau oprirea trupelor ruse la Șipka și înfrângerile de pe teatrul militar din Caucaz. La 19/31 iulie 1877 Marele Duce Nicolae Nicolae adresa lui Carol I cunoscuta telegramă : „ Prințului Carol
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
rănit s-a predat colonelului Mihail Cristodulo Cerchez. Erau capturați, totodată, 45 000 de soldați otomani, dintre care 2 500 ofițeri. Erau ocupate, astfel, în sfârșit, Grivița II și Opanez. După capitularea Plevnei Armata română a acționat în nordvestul Peninsulei Balcanice, iar rușii, după ce a trecut Munții Balcani, au înaintat pe direcția Sofia-Filipopol-Adrianopole, ajungând aproape de Constantinopol. Ostașii români au luptat în zona VidinBelogradicik, ce controla căile de acces spre Serbia și Sofia. În urma unor puternice încleștări, în ianuarie 1878, Vidinul era
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
deci fără industrie de armament, România înconjurată de mari imperii cu interese anexioniste, divergente, în permanentă concurență pentru întâietate în zona Dunării de Jos, nu putea aborda singură și dezarmată lupta cu dușmanul secular încă puternic. Cooperarea numai cu popoarele balcanice, aflate într-o situație, militară, economică și politică mai grea decât a României nu putea asigura victoria. De aceea, țara noastră s-a îndreptat spre alianță cu Rusia. Ea lua astfel în considerare interesul vechi și manifest al Imperiului Țarist
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
lui era semnată însă în aprilie 1877. Între timp Rusia se asigurase că nu mai era posibilă realizarea unei coaliții de forțe în jurul Turciei și împotriva ei ca în 1853. Acum, în 1877, Turcia respingând orice mediație internațională în problema balcanică deschidea drum liber acțiunii militare Țariste în Balcani. Pregătindu-se pentru război Rusia obținu-se neutralitatea Austro-Ungariei, acceptând cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei, asigurându-și prin aceeași convenție din 1877 de la Budapesta, reanexarea celor trei județe din
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
picior de război ilustra hotărârea nestrămutată a României de a obține independența prin participarea directă și efectivă la înfrângerea Imperiului Otoman. Ea propusese Rusiei cooperarea militară încă de la sfârșitul lui aprilie 1877. Marele Duce Nicolae, comandantul forțelor ruse de pe frontul balcanic, accepta ideea, dar cererile române cu privire la convenția militară și bază proprie de acțiune erau respinse de Țar și de cancelarul Gorceakov. Chiar și în aceste condiții armata română a avut o participare însemnată în luptele de la Dunăre. Navele militare românești
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
sectoare ale armatei ruse din Balcani cel mai important se dovedea a fi în iulie 1877 cel de la Plevna, punct strategic aflat la întretăierea a trei drumuri. De cucerirea Plevnei depindea așa cum practic a demonstrat-o războiul, victoria pe frontul balcanic. Capacitatea de rezistență a Plevnei fusese însă considerabil întărită de comandantul ei Osman Pașa, unul din cei mai capabili generali turci. El înconjurase cetatea cu un puternic sistem de fortificații în care erau cuprinse 14 redute, apărate de o importantă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]