3,051 matches
-
intra în prevederile repatrierii a putut, cu ajutorul autorităților locale din unele primării, să-și procure acte necesare de naștere ca fiind născuți în localitățile respective. De asemenea, pe un plan cvasicentralizat cunoscut cu mare discreție numai de capii de familie basarabeni, puteau fi procurate „acte” prin care se atesta calitatea de refugiat în primul refugiu (28 iunie) 1940. Se poate afirma că lupta pe care a dus-o Comisia Română pentru aplicarea Armistițului, în care aportul principal a fost adus de
12 SEPTEMBRIE 1944-SEMNAREA CONVENŢIEI DE ARMISTIŢIU CU U.R.S.S.. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1670]
-
care au fost În mod abuziv separați de către stăpânirea sovietică atee Între 1940 și În 1944. Reactivarea Mitropoliei Basarabiei a Însemnat nu numai Îndeplinirea unui act de dreptate istorică și bisericească, ci și asumarea responsabilității de sprijinire a românilor ortodocși basarabeni pentru desfășurarea normală a vieții pastoral-misionare În parohii și mănăstiri. Dominația străină pe acest pământ românesc a avut drept consecințe instalarea unui anumit duh al Înstrăinării de Biserică și Neam, distrugeri de biserici și mănăstiri, desființarea Facultății de Teologie din
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Basarabiei, credem că Întreaga conștiință ortodoxă românească din țară și de pretutindeni este chemată să sprijine lupta și strădania Preasfințitului Episcop Petru, locțiitor de Mitropolit al Basarabiei, În mijlocul atâtor furtuni pentru ca, Împreună cu preoții, diaconii, monahii și toți drept măritorii creștini basarabeni să poată duce crucea propovăduirii Evangheliei lui Hristos și iubirii de neam În pământul sfânt al Basarabiei. Iubiți fii și fiice duhovnicești, Prin jertfa și dărnicia credincioșilor săi, Biserica Ortodoxă Română a arătat semnul iubirii sale pentru românii ortodocși basarabeni
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
basarabeni să poată duce crucea propovăduirii Evangheliei lui Hristos și iubirii de neam În pământul sfânt al Basarabiei. Iubiți fii și fiice duhovnicești, Prin jertfa și dărnicia credincioșilor săi, Biserica Ortodoxă Română a arătat semnul iubirii sale pentru românii ortodocși basarabeni Încă Înainte de 1989. Mii de cărți de slujbă sau de zidire sufletească trimise În condiții grele din Țară au mârgâiat sufletele Însetate de hrană duhovnicească de dincolo de Prut, În limba română. În vremea din urmă - și mai ales după reactivarea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Încă eforturi foarte mari. Setea după carte bisericească este arzătoare. De aceea, adresăm În această zi o chemare sfântă către toate parohiile și mănăstirile din cuprinsul Patriarhiei Române și către toate instituțiile și persoanele care au la inimă durerea românilor basarabeni să contribuie la crearea unui fond special destinat sprijinirii Mitropoliei Basarabiei. Având Încredințarea că apelul nostru va fi auzit de către toți românii iubitori de neam și de Întregirea pământului strămoșesc și că - prin jertfa tuturor - creștinii ortodocși români din Basarabia
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
greu să condensez într-un răspuns pentru revistă ceea ce am depănat pe zeci și zeci de pagini, astfel că mă voi rezuma doar la câteva idei, care nu m-ar viza doar pe mine, ci și pe mai mulți scriitori basarabeni care au debutat acum circa patru decenii. Oricât de înzestrați cu har am fi fost, ca și cum "programați" de înnăscut, de ereditar, în precarele condiții culturale rurale, în școli cu dascăli nici pe departe dezmorțiți după șocurile ideologice staliniste, în acele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
acut. Ar fi bine să nu fie și categoric descurajant. În ce mă privește, cred că nu e. Pentru mine, implicit, dar poate că predestinat, în acest ,,împlinit" este codificată și ,,eterna" (sau, poate, deja, doar... terna) problemă de omologare basarabeană, să zicem, întru recunoaștere românească propriu-zisă. Odată amintită ideea, ar însemna că ea mă preocupă și pe mine. Pentru că mă vizează nu? Dar, sincer vorbind, de la un timp, problema sau situația în cauză nu mai e una de prim-plan
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
prind a fi clare. Însă, ca autor ce mai scrie și eseu și, uneori, critică literară, sigur că revin, când e cazul, și la... eternitatea confuziilor panromânești... În fond, despre ce e vorba? Trăind în puținătatea artistică, deci și literară basarabeană, în acest mediu (de acum treizeci, patruzeci de ani, să zicem) supus reducțiunilor, bruiajelor, unde inițiativele de modernizare erau descurajate, amenințate, condamnate de cei de la CC și de realismul socialist al împelițaților de la academie, trebuia să ai ceva curaj pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din cele care nu mi s-au spus sau mi s-au spus "pe invers", pozitiv, de binevoitori, unii chiar declarați prieteni: în anumite cercuri-gășchiste din provincie, inclusiv din România, aș stârni oarece ostilitate nu obligatoriu din considerentul că sunt basarabean, ci pentru că, uneori, se întâmplă, prin scris, să ies în evidență. Uite, ieșitul în evidență nu-i place și pace! românului, prieten și frate, exact ca și basarabeanului "tău" ce ți se jură că te prețuiește mult, până la iubire iproci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
poemul te asigur e bun la transplant și amputare de suflet". (17 mai 2009) II A.B.Domnule Leo Butnaru, ați început anul cu bine: de Ziua Națională a Culturii veți primi Premiul Ministerului Culturii al Republicii Moldova pentru volumul "Lista basarabeană. Copil la ruși" (Ed. "Cartea Românească"). Vă felicit din toata inima. Așa e. Hermes-heraldul și al culturii, al literaturii -, mi-a adus această veste care, bineînțeles, nu mă poate lăsa rece în această iarnă atât de blândă, de călduroasă. Mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cincilei. Premiile sunt acordate în urma voturilor membrilor Colegiului Ministerului Culturii, Colegiu care are un mandat pentru patru ani, în componența căruia intră și președinții uniunilor de creație. A.B.Pentru cei care doresc să citească această carte, ce înseamnă... lista basarabeana? Să răspund chiar cu un pasaj din această carte. Iertare, e ceva mai amplu, însă cred că sunt lucruri demne de a fi reținute, de a nu fi uitate. Este vorba despre deportările masive a populației din stânga Prutului, pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
iunie 1941, Basarabia"! Vă asigur, la cele 7 Premii Oscar (dacă nu e cumva trivial doar să și... amintim de așa ceva... de recompensă, adică... pentru că, totuși, se tot amintește...) pe care le-a luat filmul marelui regizor Steven Spielberg, Lista basarabeană ar putea spori numărul supremelor distincții... Așadar (așa... dar, Doamne!) unde e marele regizor al "Listei din iunie 1941"?! Să-și treacă privirea peste posibilul scenariu din care eu, cititor înfrigurat, cutremurat, oripilat, îmi permit să-i atrag atenția la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
peste vreun an, am început să public, în foileton, romanul memorialistic "Copil la ruși". Însă volumul mai cuprinde și trei subiecte de o structură eseistică, în care, însă, de asemenea e prezent filonul autobiografic: "Românii și enciclopedia sufletului rus", "Lista basarabeană", "Gombrowicz: idei și pentru realitatea românească", texte nedelimitate de literatură, stil, metaforă, mod de a crea/ regiza beletristic în comunicare feed back cu tine însuți. Este spunerea de sine ce întrunești și tezaurizează experiențele și darurile oferite de copilărie, apoi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
nu, chiar în triplă orientare. Pentru că este vorba de cărțile mele la prima ediție, apoi de volumele-retro, adică antologii care au inserat texte din edițiile publicate pe parcursul a câtorva decenii și, în fine, cărțile traduse. Primul vector indică spre "Lista basarabeană. Copil la ruși" și "Dincolo de suprafață" (aceasta, o carte de eseuri și corespondență), antologiile (la prima ediție) "Interviuri din secolele XX-XXI", "Traduceri din secolele XX-XXI", editate, respectiv, la București, Chișinău și Iași. Apoi vin două cărți cu caracter... intermediar, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Simion Bogdănescu, Gruia Novac ș.a. Unii dintre ei s-au stins din viață. A rămas amintirea lor și o bogată corespondență, pe care n-am valorificat-o până acum decât cu totul pasager. Prietenii aparte s-au născut cu scriitorii basarabeni și bucovineni, după 1989: Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Anatol Codru, Nicolae Rusu, Valeriu Matei, Gh. Vodă, Vasile Șoimaru, Andrei Vartic, Ana Bantoș, Alexandru Bantoș, Ion Iachim, Vlad Pohilă, Anatol Ciocanu, Vasile Tărâțeanu (Cernăuți), Vasile Barbu și Ion Stoiț din Serbia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și divertismentului. A.B.Cum arată o zi din viață Dumneavoastră? Am pomenit de treburile editoriale de la contactele cu scriitori, redactori, traducători, corectori, graficieni, tipografii până la distribuitori. Bineînțeles scriu, lucrez la texte, traduc mult. Chiar acum am terminat Antologia poeziei basarabene. Foarte interesantă și competitivă literatura de peste Prut. A fost o plăcere această muncă. Dar mai am treaba în conducerea PEN Clubului maghiar. Și anual particip la multe evenimente literare în lume. Sunt invitat pe lângă festivalurile din Europa la cel din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
informat, se referă, bunăoară, la Generația mijlocie, "pierdută", dar "recuperată", ori întreprinde o Repede ochire asupra generației noi, numită și "80" sau "81". După revoluționarul an '89, grupări și regrupări se proiectează pe fundalul febril al epocii actuale. Înzestratul poet basarabean Emilian Galaicu-Păun vorbește pasional de Poezie după poezie, făcând elogiul postmodernității. Iată-l demonstrând că în literatura noastră primează astăzi generația postmodernă; de unde: "conștiința parodică a textului, conștiința ironică a realului, asumarea corporalității umane, asumarea culturală a civilizațiilor postindustriale, însușirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
element cert fiind prezența lui Bogos la Suceava. Nu există informații despre destinul său nici în Suceava, nici în Pitești, astfel că nu se cunoaște dacă a fost supus la presiuni fizice și psihice. Bogos s-a născut în comuna basarabeană Dudești pe 24 mai 1928 și a fost arestat pentru activitate în cadrul centrului studențesc legionar Iași, unde era student în anul II la Electromecanică. A primit o condamnare de 5 ani, redusă, în urma recursului, la 4 ani de temniță grea1
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
are talent să cadreze. El l-a descoperit. V.A. : Dar să nu ne îndepărtăm de biografia Alinei Mungiu. Vreau să spun că vă citesc de 25 de ani și abia în ultimul timp ați început să vorbiți despre rădĂcinile basarabene ale familiei. Astea mă interesează foarte mult la oamenii cu care stau de vorbă în public ; ele contează foarte mult pentru mine. De când ați început să fiți interesată de rădĂcinile familiei ? A.M.P. : Destul de târziu. N-am avut mare interes
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a povestit Paul Anghel într-o șuetă la Scânteia tineretului. Era ceva cutremurător, era o harababură generalizată cu lumea care nu știa ce să ia cu ea și cum să fugă din fața puhoiului sovietic... A.M.P. : Exact ! Toată istoria asta basarabeană a noastră e tragică. Adică familia, parte grecească din Basarabia, era o familie burgheză în care totul părea așezat pe zeci de ani înainte, cu proprietari de hotel, cu fete aranjate cu lăzi de zestre. Deci lăzile de zestre pierdute
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
cu desăvârșire limba. Asta este : oamenii au fost proiectați în afara spațiului european pentru totdeauna. V.A. : Târziu aveați să aflați istoria acestei familii ? A.M.P. : Nu, nu, am aflat destul de devreme multe lucruri. Bunica mea era foarte pasionată de istoria basarabeană și tragedia asta a provinciei ei și a căminului pierdut a rămas mai puternică decât toate tragediile din România. Deci noi am crescut cu asta, cu nostalgia țării ei pierdute. V.A. : Era foarte nemulțumită de administrația românească din Basarabia
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lui Ion Creangă. V.A. : Erați un mic trib în curtea asta. Erau și bunicii ? Trăiau și bunicii, și părinții împreună ? A.M.P. : Da, sora bunicii mele a locuit la cinci minute de noi, ca atare, da, acest mic trib basarabean a rămas. V.A. : Îl regretați ? CĂ nu mai e la modă acum, nu, ches‑ tia asta ? Copiii pleacă devreme de sub ocrotirea părinți‑ lor, sunt foarte independenți. MĂ uit în Occident, mă uit în America. Alta e moda acum, în
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
precedent în istoria modernă. A.M.P. : Da, era ceva îngrozitor ! Și verii Ăștia ai mei care acum sunt în Kazahstan. Și toată Basarabia care a fost reprimată din tot felul de motive. Eu am văzut ce au publicat unii istorici basarabeni. Era destul să te toarne un vecin că ai vorbit cu un soldat român în timpul ocu‑ pației temporare din război și erai ridicat. LĂsăm deo‑ parte că ai avut legături mai avansate cu românii, cum a avut familia mea. Dar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
XV de Războieni spre comemorarea marelui război susținut la 26 iulie 1476 de Ștefan Vodă cel Mare contra sultanului Mahomet”; cursivul „Constantin de Stamati - Ciurea”, urmare a faptului că „în vremea din urmă, prin revistele noastre săptămânale, numele acestui scriitor basarabean a venit să ne aducă aminte că și în imperiul Autocratului „tuturor Rușilor mai sunt Români care vorbesc limba românească și știu să o scrie”; Mărioara - dramă în două acte de Carmen Sylva tradusă în versuri de H.G. Lecca; Cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
politică, nu însă neglijânduși datoria cetățenească, care-i obligă la un sever control și supraveghere a faptelor politicienilor” - completează Eugen Liteanu în tableta sa „Comentariu” Tribuna independentă publică: „Problema reformei agrare în Bucovina” de C. Loghin; „Sufletul românesc al moldovenilor basarabeni”, amintiri de Ovid Țopa, „Tribuna informativă” de Emil Cososchi, „Deschiderea stagiunii Teatrului Național cu „Înșiră-te Mărgărite” de Victor Eftimiu etc. Se publică în genuri și rubrici diverse: Spectacolele zilei, cronici teatrale („Omul care a văzut moartea” de Victor Eftimiu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]