KorAP: Find »[drukola/base=beat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...195 >

4,866 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201

încercat să anulez întâlnirea la telefon, dar nu m-ai ascultat. Am așteptat. — Te-am așteptat, am spus eu. Am auzit oftatul Martinei. — Erai beat. E mult prea mult să pretinzi cuiva să-și petreacă o seară cu un om beat. Am știu dintotdeauna care e adevărul în această privință. Bețivanii știu care e adevărul despre ei. Dar, de regulă, oamenii sunt suficient de politicoși ca să evite subiectul. Adevărul e complet lipsit de tact. Ăsta e necazul cu non-alcoolicii - niciodată nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
cu non-alcoolicii - niciodată nu știi ce urmează să spună. Da, ciudați mai sunt oamenii care nu beau: imprevizibili, limitați și selectivi. Dar noi ne înțelegem cu ei cât putem de bine. Hai să ne întâlnim deseară. Nu voi mai fi beat, promit. Îmi pare cât se poate de rău pentru ce s-a întâmplat aseară. — Aseară? — Da. Mi-au cam scăpat lucrurile de sub control. — Aseară? — Da. Nu prea știu ce mi s-a întâmplat. — Nu a fost aseară. A fost acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
mine. Timpul înseamnă bani. La dracu’, Felix. Sunt un om ocupat. — Cum? făcu Felix, scuturându-și capul. Păi, ieri nici n-ai fost aici. Am crezut că te-ai dus pe undeva pentru week-end. Te-ai întors ieri seară. Târziu. — Beat? — Beat? zâmbi el larg. Ceilalți nu sunt de acord cu mine, dar eu cred că așa te-ai fi putut numi în cel mai fericit caz. Pe cap aveai un coif de hârtie. Toată fața îți era plină de ruj

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
Timpul înseamnă bani. La dracu’, Felix. Sunt un om ocupat. — Cum? făcu Felix, scuturându-și capul. Păi, ieri nici n-ai fost aici. Am crezut că te-ai dus pe undeva pentru week-end. Te-ai întors ieri seară. Târziu. — Beat? — Beat? zâmbi el larg. Ceilalți nu sunt de acord cu mine, dar eu cred că așa te-ai fi putut numi în cel mai fericit caz. Pe cap aveai un coif de hârtie. Toată fața îți era plină de ruj. Beat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
Beat? zâmbi el larg. Ceilalți nu sunt de acord cu mine, dar eu cred că așa te-ai fi putut numi în cel mai fericit caz. Pe cap aveai un coif de hârtie. Toată fața îți era plină de ruj. Beat? Nu s-a inventat încă acel cuvânt care să descrie halul în care erai. Mergeai și te băteai cu o sticlă. Erai... erai deja mort. Mare porcărie, zău așa. Nu-mi aminteam nimic din ce se întâmplase noaptea trecută, ieri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
sau complicații, nu bani, doar contactul uman fără adversități. Păi, așa ceva nu mi-e de nici un folos, mi-am spus eu prima dată. Sobrietatea și reținerea de la alcool mă scoseseră din minți - mă simțeam năuc, mă simțeam de-a dreptul beat după ce luasem masa cu psihopata asta, care nu vedea în mine decât propria mea persoană. Doamne, cu cel fel de perversă am ajuns să am de-a face? Și, cu toate astea, am reușit să-mi păstrez cumpătul, discuția urmându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
restaurantul Kreutzer. Și, în timp ce Selina trăncănea plină de vervă despre fleacuri, ștromeleagul meu îmi ajunsese până la buric. Șampanie, carne din plin, vin cât cuprinde. Tot tacâmul. Am dus-o înapoi la oceag conducând mașina în viteză, cu îndemânare, deși eram beat. N-a vrut să se culce cu mine. Din chestia asta chiar mi-au sărit capacele. După socoteala mea, intrase deja în posesia cărții de credit americane sau a Vantage Card-ului - posibil a amândurora. Și, cu toate astea, nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
scandalurile, cu el mă hârjoneam și mă băteam toată ziua. Am încetat cu hârjoana și bătăile pe la douăzeci și cinci de ani. Durea prea tare. El nu pierdea niciodată. Azi îmi e frică de Fat Paul și am grijă să nu fiu beat când mă aflu alături de el. Scoate doctorul buni pentru că e mai bun ca mine când e vorba de violență. Fără îndoială că m-aș fi perfecționat în materie de violență despre existența mea ar fi depins de ea, așa cum e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
am dat batista mea. L-am bătut amical pe umăr. Nu prea eram eu bun la chestii din astea. — Două săptămâni, am spus, două săptămâni și ai scăpat de aici. Două săptămâni, după care tu și cu mine vom zace beți în vreun cazinou cu două gagicuțe pe lângă noi. — Ba nu, eu nu. Eu voi fi cu Ella și cu copiii. Numai pentru asta trăiesc acum. Îmi oferi un rânjet disprețuitor. Beat într-un cazinou cu tine și cu două curve

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
săptămâni, după care tu și cu mine vom zace beți în vreun cazinou cu două gagicuțe pe lângă noi. — Ba nu, eu nu. Eu voi fi cu Ella și cu copiii. Numai pentru asta trăiesc acum. Îmi oferi un rânjet disprețuitor. Beat într-un cazinou cu tine și cu două curve. Ce mișto. Chiar crezi că nu m-am săturat de așa ceva? M-am dus să-i aduc cafea și ciocolată. De zece ani se tăvălea Alec pe la periferia societății. I-au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
m-am prăbușit din nou, de data asta având serioase probleme cu regăsirea echilibrului. — Sunteți atât de amabil, domnule, să veniți cu noi la secție și să repetați și acolo ce ați declarat? Hai, Steve. Am impresia că ăsta e beat mort. Nu-mi asum responsabilitatea pentru multe din gândurile mele. Ele nu vin din mine. Ele îmi vin de la toți vagabonzii și intrușii care sălășluiesc prin capul meu, de la tipii ăștia care trec plimbându-se pe lângă mine și mă lasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-o în Village, la un restaurant vegetarian, unde personalul seamănă cu niște ortodontologi și mâncarea are termen de garanție pe viață și în toaletă se înalță un stejar chiar din vas, am făcut ceva din adâncul sufletului. Și nu eram beat. Mă luptam cu obișnuitele pahare de vin alb, mari cât niște bideuri - nu tărie, nu altceva. Mi-am pus mâna peste mâna ei care se odihnea pe masa goală și i-am spus: — Poate că ești puțin dezamăgită. Te rog

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
tot ce se poate în materie de mirosuri: scrumiere, explozii din cantina săracilor, cabine ponosite din prăvălii pornografie, unsoare de armă, vapori de alcool. Nu încape nici o îndoială că zdreanța asta și-a trăit veacul pe niște tipi foarte grași, beți și bolnavi. Mi-am scărpinat nasul. Pfui. De la subsuoara dreaptă se înălță o altă bășină ticăloasă. Martina pufnea și se chircea. Să procedăm cu delicatețe, mi-am spus eu și am încercat să stau nemișcat și transportat. Soarta mi-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
la o braserie selectă pentru niște chifteluțe clasa-ntâi din carne de cal sau calburger sau ce dracu o fi fost... Parisul a fost o provocare extraordinară pentru mine. Am pierdut o grămadă de vreme pe bulevardele de pe malul stâng, beat, croindu-mi drum prin mulțimea pornită după cumpărături, învârtindu-mă în jurul oamenilor cu bani, oprindu-mă la fiecare cincisprezece pași atunci când vedeam vreo blondă cu un bronz turbat înrămat de cadrul de sticlă al vitrinei, sau vreo singurică cu coafură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
trec dincolo de bariera durerii dacă aș găsi-o. Pe lângă asta, sunt sigur că adevărații mușchi îi am în cap, mușchii mortificării. Fui, sper să-i mai am încă acolo. Sper să nu se fi atrofiat. Sper să nu fie prea beți. Trebuie să-mi antrenez creierul, de asta am eu nevoie. Am nevoie de un halterofil sadic care să-mi stoarcă creierul până îl va aduce la condiția optimă. Am nevoie ca acest creier al meu să simtă ce înseamnă efortul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
eu voi spune întregii lumi - pe prima pagină din Daily Minute. S-a stins, străbătută de fiorul fericirii. Fără îndoială că e amețită de cocaină și de o automulțumire neîntemeiată. Da, asta am pe mână, o cățea turbată, tâmpită și beată. Dar am pus-o să jure că-și va ține gura deocamdată și, după ce s-a întors Spunk, s-a dus și ea la toaletă, părând cât se poate de convinsă. De fapt, a zăbovit acolo așa de mult, încât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
care a împins liniștit un pion. — Continuă. — Fetele alea despre care spuneai că-ți făceau ochi dulci. Erau și ele pe statul de plată. Ori că erau angajate, ori dădeau probe. Dar tu nu erai chiar așa de tâmpit sau beat, cum a sperat el. Tu ai rezistat. Prietena aia a ta, titrata. Poate că era un joker, exact ca și mine. Poate că al doilea joker. În fine, am echilibrat situația cu un contraatac surpriză. Și, în fine, e greu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
unde întotdeauna mă așteptam să se întâmple ceva groaznic. Și unde ceva groaznic s-a întâmplat. Fielding m-a dus la budă să mă liniștesc. După care s-a întors de la cabină ținându-și sula-n mână. A spus: „Ești beat de-a binelea, nu-i așa, Slick?“ - și mi-a tras un jet de pișat de-a curmezișul pantalonilor mei... Mi-am amintit de Ninetty-Fifth Street, când am ieșit cu Doris Arthur e restaurantul presei, și răspunzând invitației mele de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
oglinda din spatele barului cum placă, mut, înțepat, speriat. Mi-am jucat câștigul până la 30, de la 50 la 70, la o liră 40. Am jucat din nou. Robotul s-a oprit, a înghețat și a scuipat o monedă de zece penny. Beat fiind, am pus moneda din greșeală în fanta câștigurilor. S-a blocat și eu am fost aruncat afară, ca de obicei, pentru că am dat cu pumnii în automat... Poate crezi că banii pe care-i capeți de pomană au o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889

un castel, Departe, Secolul XVIII. Ceaiuri pișcoturi Și-acadele. Acolo, pace Acolo, Și-acolo. Orașul fermecat. Acroplan. Un tren, Un vapor. Un monstru Va fi ucis de un erou. Răsună Un megafon... Mistere Pe ecran. * GLOSSĂ Privește savant Cu inima beată De iubire Natura-i statică. Amorul renaște, Cu focul de vară, Cu diamante De iarnă. Metempsihoză, Metamorfoză, Și câte încă. La revedere, Sau la adio. Privește savant. Dacă nu-i Cu cine vorbi, Se scrie. * DE ARTĂ Cafeneaua Cu visători

Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311

în Elbaroom. Făcea în mod regulat jurăminte și își încălca promisiunile fără păreri de rău. Era înclinat spre accese de violență, dar se considera un om rezonabil. Nu era oră din zi ori din noapte când să nu se prăbușească beat criță, dar se considera un om puternic. Era dus la culcare în fiecare noapte într-un abur de dezmăț și vomă, dar era convins că e un stâlp al comunității. Recita poezii la fel de ușor cum făcea și porcării. Pentru Elfrida

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
vagabond aflat la capătul puterilor murdar și cu o pană strâmbă în păr. Fețele s-au dat la o parte, ca să-l lase să treacă. încăperea era plină de ceață. Flann O’Toole și Dolores O’Toole în pat. El beat criță, ea cu ochii larg deschiși, întorcându-se spre el. Flann Napoleon O’Toole mormăi în somn: — Nu în seara asta, Josephine. — Dolores, îl corectă ea rece. apoi adormi. Când își aminti, O’Toole sparse un pahar în mână. TREIZECI

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
îi porunci apoi și când el ezită, îi luă nervoasă mâna și i-o așeză pe stomac. Simți ceva? îl întrebă. Nu, zise el. Un stomac. Păi, atunci pipăie-mi sânii, se enervă ea. El clătină din cap, neînțelegător. Era beată? Sau era vorba de o încercare de seducție? — Pipăie-mi sânii, repetă ea, trăgâdu-i mâna în sus. Ei? El clătină iarăși din cap. — în definitiv, de ce-ai face-o? oftă ea. Tot timpul mi se pare că trebuie să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
cu fructe. O dâră roșie și subțire i se prelingea de pe limbă pe bărbia despicată, proaspăt bărbierită. Stătea pe un pat scund. Kamala Sutra era întinsă lângă el, iar madame Iocasta își ținea capul așezat pe genunchii lui. Virgil era beat criță. Vultur-în-Zbor se opri în pragul ușii, rămas fără cuvinte la vederea spectacolului. Virgil Jones își luă mâna stângă de pe mademoiselle Kamala, își aranjă pălăria și își puse mâna la loc. — A, zise el, vechiul meu prieten. Amicul meu atât

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
auzit tu să n-aibă nici un fel de obsesie? declamă Ignatius Gribb. Obsesia este calea spre împlinirea de sine. Singura cale, domnule Vultur, singura cale. — Virgil Jones spune că ea reflectă frica de lucrările minții, zise Vultur-în-Zbor. Era suficient de beat încât să nu-i mai pese de ce zicea, iar familia Gribb era suficient de bine-crescută încât să pretindă că nu era beat deloc. Totuși Elfrida stătea la masa de prânz într-o tăcere posomorâtă. — Virgil Jones este o epavă umană

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]