3,939 matches
-
aprins focul de tabără. M-am dezmeticit când am văzut întregul rug, înalt de câțiva metri, cuprins până în vârf de limbi răsucite, roșii-portocalii, de flacără troznitoare. Acele de brad, transformate în scântei, se repezeau cu sutele în sus, pierzîndu-se-n noapte. Becurile care până atunci luminaseră tremurător terenul fuseseră stinse, așa că singur focul, țroznind sub stele, rămăsese centrul transparent și vioi al universului. M-am apropiat și eu de el cu aceeași fericire atavică pe care o vedeam pe fețele roșii, încinse
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
câte o schiță de obraz sau niște ochi cu sprâncene pensa te... Se aduseseră între timp microfoanele, stațiile și boxele din sala de discotecă. Pentru că rugul căzuse pe o rină și flacăra i se domolise, s-au aprins din nou becurile. Diverși țipi au început să se agite în jurul mesei acoperite cu pânză roșie. Avea să înceapă, târziu în noapte, programul "oficial", cu premiile, concursul de "miss", carnavalul și celelalte. Nelăsând sticlele din mâini, ne-am adunat din nou cu toții în mijlocul
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
să se agite în jurul mesei acoperite cu pânză roșie. Avea să înceapă, târziu în noapte, programul "oficial", cu premiile, concursul de "miss", carnavalul și celelalte. Nelăsând sticlele din mâini, ne-am adunat din nou cu toții în mijlocul terenului de sport. Lumina becurilor colora totul spectral. Profesorii, bătrâni și grași ca niște babuini, se țineau deoparte, supraveghind cu priviri ostile hoarda trăncănitoare. Puștii făceau mișto de ei, mai ales de profesoare, ale căror țâțe se prefăceau că le strâng în palme cu pasiune
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
crustă albă și pufoasă -, rugul radia mai departe valuri de căldură. Spațiul pur dintre stele și noi devenea tot 135 mai adânc, așa cum se limpezește un pahar în care apa a curs turbulent. Muzica s-a-ntrerupt brusc și, o dată cu stingerea câtorva becuri, un tip care părea deja student a-nceput să vorbească-n microfon, repede și sictirit, anunțând începutul concursului de "miss". Se înscriseseră vreo șase candidate care s-au și ivit, în costume de baie, în fluierăturile și aplauzele celor de pe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Nu se uita la mine, dar simțeam, împietrit ca de-o revelație, că mă pândește. începuse să danseze lent, din șolduri, pe când toate fețele celelalte, de măscărici și vedete de cinema și vampiri 140 și arabi, se estompaseră ca niște becuri stinse. Se rotea lent, ca în transă, cu gâtul ud de transpirație, cu botul porcin roșu ca o petală de mac, cu buclele înfiorate de briză. își ridica în sus, pe pulpele groase, în ciorapi sidefii, fustița, până când deasupra jartelelor
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
un târziu am zărit în penumbră intrarea unei scări. Am luat-o într-acolo și m-am repezit în sus pe treptele-nguste, sărind mai multe deodată, frecîndu-mă de pereții vopsiți în ulei vernil, lucioși în lumina îmbeznată a câtorva becuri chioare. Ca și cu câteva nopți în urmă, am urcat treptele scârțâitoare, de lemn stacojiu, ale scăriței sucite care ducea sub boltă. Când am ajuns în cupolă am auzit scârțâitul primelor trepte de jos sub pașii lui Lulu, care mă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
pâlpâiau încă pe pereții craniului. Am intrat în părculeț, am trecut pe lângă statuia nimfei celei pudice din mijlocul havuzului și am urcat treptele scării de la conac. Am deschis încet ușa dormitorului. într-o lumină verzuie (pe fereastră se vedea un bec aprins în vârful unui stîlp), colegii mei dormeau, mulți îmbrăcați, respirând greu. Aerul era înăbușitor. Putea a bere și a ciorapi murdari. M-am culcat, scoțîndu-mi doar pantofii, 162 m-am acoperit cu pătura peste cap și am adormit imediat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
mi-a mai zis mama, și m-a lăsat, urlând după ea, pe un culoar nesfârșit, în grija unei femei în veșmânt alb. M-am pomenit pe o masă cu cearșaf aspru pe ea, sub o mare farfurie plină de becuri orbitoare. Un cap bărbos s-a aplecat deasupra mea, am mai țipat o dată, cu disperare și n-am mai știut nimic. Am plâns apoi săptămâni întregi după rochițele și păpușile mele, dispărute pentru totdeauna... 180 Toate astea-mi veneau deodată
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
ți-a dat numărul de telefon, s-o suni să-i spui când poți să-i dai cartea, nu vă mai întâlneați la facultate pentru că începuse vacanța, îi voi duce cartea acum, Alimentara din colț, deschisă și acum, la lumina becului de la stâlpul uriaș plantat la marginea trotuarului citesc plăcuța indicând numele străzii, Aurel Vlaicu, pe dreapta numerele cu soț, iar pe stânga cele fără soț, trec pe trotuarul numerelor fără soț, ajung în fața unui bloc cu două etaje, numărul 27
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
desfășurată în jurul ei și stând îndrăzneață în iarbă, lumina ce juca atunci de la flăcările lămpii pe chipurile lor mi se părea că are o cu totul aparte strălucire, iar când venea brusc, neștiut curentul, și începeau să ardă cele trei becuri de sub globurile mate ale candelabrului, totul pierea de sub ochii mei, lumina becurilor mi se părea atât de palidă pe lângă, mama făcea lampa mică și sufla deasupra ei, risipindu-mi de dinaintea ochilor delicata imagine, până a doua seară când, maestrul și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
de la flăcările lămpii pe chipurile lor mi se părea că are o cu totul aparte strălucire, iar când venea brusc, neștiut curentul, și începeau să ardă cele trei becuri de sub globurile mate ale candelabrului, totul pierea de sub ochii mei, lumina becurilor mi se părea atât de palidă pe lângă, mama făcea lampa mică și sufla deasupra ei, risipindu-mi de dinaintea ochilor delicata imagine, până a doua seară când, maestrul și-a umplut din nou pipa, cu gesturi tandre, măsurate, ca și cum ar mânui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ce e mai bun în mine, tac iarăși așteptând cuvintele părintelui Ioan, tace și el dus pe gânduri, de parcă nici n-ar fi auzit ceea ce i-am spus, de parcă nici n-ar mai avea cunoștință de prezența mea acolo, un bec simplu, golaș arde în tavan, de dincolo de ușă se aud de afară greierii în noapte, părintele pe locul lui preferat, pe lavița de sub fereastră acoperită cu același pled vârstat, își ține mâinile îmbinate în poala sutanei negre și-și ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
acoperit cu o pătură decolorată de prea desele spălări, Dar el se întoarce spre lavița de lemn din colțul odăii și se așază cu mișcări încete, e cald în încăpere, nu îndrăznisem să deschid fereastra din pricina gângăniilor atrase de lumina becului meu, îi propun părintelui să las ușa deschisă și să stingem lumina din odaie, să las aprins numai becul de afară agățat la unul din stâlpii din pridvor, e de acord părintele și aerul nopții pătrunde în încăpere în valuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
odăii și se așază cu mișcări încete, e cald în încăpere, nu îndrăznisem să deschid fereastra din pricina gângăniilor atrase de lumina becului meu, îi propun părintelui să las ușa deschisă și să stingem lumina din odaie, să las aprins numai becul de afară agățat la unul din stâlpii din pridvor, e de acord părintele și aerul nopții pătrunde în încăpere în valuri de răcoare, prin ferestrele joase și înguste ce dau în pridvor, lumina palidă a becului de afară ridică, între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să las aprins numai becul de afară agățat la unul din stâlpii din pridvor, e de acord părintele și aerul nopții pătrunde în încăpere în valuri de răcoare, prin ferestrele joase și înguste ce dau în pridvor, lumina palidă a becului de afară ridică, între mine și părintele Ioan, umbre, Veneam din biserică, vorbește el, unde am cântat cu credincioșii, le-am dus și niște pături să doarmă acolo, au venit și astăzi mulți la mănăstire, oamenii au tot mai multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
religioase la bolnavii săi avea un rol precumpănitor în ivirea și agravarea unei maladii de ordin psihic, Eu tac, îl las pe părinte să vorbească din colțul odăii și sutana lui neagră întunecă pereții și fâșia slabă a luminii de la becul din pridvor se lasă ștearsă între noi către mijlocul încăperii, apoi peste fereastra dinspre pădure va răsări în curând luna și părintele vorbește despre lucruri care nu mă privesc personal, dar au o tainică legătură cu mine însumi, La începutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
să pălăvrăgească cu șoferul, care hotărâse că ei doi erau prieteni la cataramă. —...iar cel mai vechi prieten al meu se descurcă de minune cu mâinile. E cel mai de treabă afurisit din lume, ar face orice pentru oricine. Schimbă becuri, asamblează mese, taie iarba, toate babele de pe strada noastră îl adoră... Lisa era convinsă că șoferul o enervează de moarte, dar când a coborât din mașină și-a dat seama că îi lipsea. Și acum nu mai avea cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
strâns închiși. Era atât de îngrozitor. Ieri, la aceeași oră, lucrurile nu puteau fi mai normale. Făcuse tocăniță la cină, Craig o scuipase la loc în farfurie, ea se uitase la Coronation Street, îl pusese pe Dylan să schimbe un bec, Molly dăduse cu unt de arahide pe pereții dormitorului. Retrospectiv, părea o epocă de aur, neatinsă de durere sau grijă. Cine ar fi crezut că viețile lor vor fi aruncate în aer și rearanjate, într-un timp atât de scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
n-am auzit nimic. Lee scoase un inel de chei-șperaclu din buzunar și le introduse pe rând în broască, până când una se potrivi și mecanismul cedă cu un clic ascuțit. Am pătruns într-o odaie încinsă și întunecoasă. Lee aprinse becul din tavan și lumină un pat lat acoperit cu animale din pluș - ursuleți panda și tigri. Cuibușorul duhnea a transpirație și un soi de miros de medicamente pe care nu știam de unde să-l iau. Am strâmbat din nas, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
alte douăzeci de priviri ostile și tot atâtea răspunsuri negative, toate pe o tonalitate englezească tipică. Când am intrat în La Verne’s Hideaway, eram pe jumătate trotilat și șucărit fără vreun motiv anume. În La Verne’s era întuneric. Becurile cu abajur din tavan răspândeau o lumină difuză pe pereții acoperiți cu un tapet ieftin, cu palmieri. Cuplurile de lesbiene gângureau între ele în separeuri intime. Priveliștea a două femei care se sărutau m-a făcut să mă holbez, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
lista convorbirilor de la telefonul lui Roach, dar am alungat-o imediat. Apelurile din centrul L.A.-ului, din Madison, către Webster nu erau considerate convorbiri interurbane, deci nu erau înregistrate. La fel și cele din Biltmore. Atunci mi s-a aprins becul, uriaș și hidos. Adio, Bleichert cel din stația de autobuz, adio, căcatule, fostul care n-ai fost niciodată, ciripitorul, gaborul din mahalaua cioroilor! Ai dat o grădină de fată pentru o fofoloancă împuțită, ai transformat tot ce-ai atins în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de pereți despărțitori, iar mesele de lucru ale jurnaliștilor se revărsau unele peste altele. Teancuri de hârtie, bilețele galbene și măzgălite se scurgeau de pe un birou pe următorul, ca Într-o avalanșă filmată cu Încetinitorul. Monitoarele computerelor licăreau sub lumina becurilor din tavan, iar posesorii lor, cocoșați deasupra tastaturilor, concepeau știrile de a doua zi. În afară de omniprezentul bâzâit al computerelor și de murmurul copiatorului, redacția era ciudat de tăcută. Logan se repezi la prima persoană pe care o găsi: un individ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
bine-venit. Trebuia să fie o petrecere! Îl găsise pe Richard Erskine. Viu! Logan puse capăt serii după doar două halbe și-o porni spre casă, via cel mai apropiat magazin de cartofi prăjiți. Nu văzu Mercedesul gri-Închis care pândea sub becul din fața apartamentului său. Nu-l văzu nici pe bărbatul bine-făcut care coborâse de pe locul șoferului și-și trăsese o pereche de mănuși de piele. Nu-l văzu cum Își troznește degetele cât timp Logan ținea În echilibru Într-o mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Așa că se Îmbrăcă rapid și-și făcu loc prin zăpada până la glezne până la Castlegate și la cel mai apropiat chioșc de ziare. Era un magazin mic, genul acela care Încerca orice o dată. Pereții erau ticsiți de rafturi: cărți, vase, tigăi, becuri, cutii cu fasole boabe... Logan găsi ceea ce căuta pe podeaua de lângă tejghea - un teanc gros de ziare proaspete, Încă Învelite În plastic protector pentru ca zăpada să nu Înmoaie hârtia. Proprietarul, un tip masiv cu trei degete lipsă la mâna stângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
se ivi pe fața inspectorului. — Să sperăm. Nu se zâmbea În camera de interogatoriu numărul trei. Era plină până la refuz cu inspectorul Insch, sergentul McRae, o agentă plouată și Duncan Nicholson. Casetele din unitatea de Înregistrare se Învârteau fără rost, becul roșu al camerei de filmat clipea În colțul camerei. Insch se aplecă Înainte și afișă genul de zâmbet pe care crocodilii Îl păstrează pentru antilopele africane. Sigur nu vrei să mărturisești, domnule Nicholson? Întrebă. Ne-ai scuti pe toți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]