2,286 matches
-
Veche SĂ București-Pitești 021/310 19 13 021/792 06 04 Rocsin Sever Km 15,2 ────────────────────────────────────────────────────��──────────────────────────────────────────── ILFOV ATRA ECO SRL Com. CHIAJNA, str. 9 Mai nr. 39 0722369499 021/493 61 19 Cherciu Ionel ACUMULATORUL SĂ Corn. PANTELIMON, Bdul. Hojbota Biruinței nr. 98 021/255 34 80 021/255 01 23 Florentin Lista agen��ilor economici care colectează, valorifica și reciclează uleiurile uzate *Font 8* ─────────┬─────────────────────────────────────────────┬──────────────┬──────────────┬──────┬───────────── │Persoană juridică care desfășoară activități │ │ │ │ │ de colectare, valorificare și/sau eliminare │ │ │ �� Județ ├────────────────────┬────────────────────────┤ │ │ │Persoană de │Denumirea societății
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]
-
0232/272165 SUCURSALĂ PECO Iași, Stația 13 Bucium *) ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MOLDOTRANS AUTO SĂ Iași, str. Primăverii 0232/221565 Iași*) nr. 62 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC ROMRECYCLING SRL pct.de Lucru jilava,str. �� Șabărului 1 021/4570263 021/4570269 - Dana Popoiu ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ILFOV SC NEFERAL SĂ Bd. Biruinței 100, com. Pantelimon 021/2552041 021/2552086 - Dan Brânzei SC LEMATEC TRADE sos. Alexandriei 77, Doina IMPEX com.Bragadiru 021/4932389 021/4932389 - Dumitrache ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── MARAMUREȘ SC CORESERV SRL BAIA MARE,str. 8 Martie nr. 38 0262/211750 0262/211750 Osan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]
-
iar prima carte, microromanul Eternitate locală, îi apare în 1973. Umorist dotat cu vervă și cu o capacitate de a observa modul în care limbajul tinde să recreeze imaginea realității, S. izbutește să dea în Eternitate locală și în Solfegiul biruinței (1983), roman scris în colaborare cu Oprea Georgescu, o adevărată comedie a limbajului de lemn al epocii comuniste. Cea dintâi scriere folosește tehnica flashbackurilor în notele de subsol și surprinde viața dintr-un orășel de provincie, animată de întâmplări banale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
simbolic numit „Arta noastră, viața noastră” încearcă să pună în scenă o piesă de teatru intitulată Ei pășesc spre țelul propus, prilej pentru S. de a realiza o parodie a literaturii schematice, după cum apreciază Valeriu Cristea. Și în romanul Solfegiul biruinței alcătuirea și redactarea unui ziar devine un mobil ideal pentru a pune în pagină nenumărate mostre de comedie lexicală, ca simptom al vidului interior. Cărțile de reportaje - Martori oculari (1976, semnată împreună cu Dorin Tudoran) și Evenimente mari, evenimente mici (1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
la o meditație mai profundă asupra condiției degradante a individului în societatea românească a anilor ’70 din secolul trecut. SCRIERI: Eternitate locală, București, 1973; Martori oculari (în colaborare cu Dorin Tudoran), Iași, 1976; Evenimente mari, evenimente mici, București, 1982; Solfegiul biruinței (în colaborare cu Oprea Georgescu), Craiova, 1983. Repere bibliografice: Nicolae Ulieru, „Eternitate locală”, RL, 1973, 13; Gabriel Gafița, „Eternitate locală”, VR, 1973, 7; Valeriu Cristea, „Eternitate locală”, RL, 1973, 35; Zaharia Sângeorzan, Certitudinea debutului, CRC, 1973, 52; Ulici, Prima verba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
7; Valeriu Cristea, „Eternitate locală”, RL, 1973, 35; Zaharia Sângeorzan, Certitudinea debutului, CRC, 1973, 52; Ulici, Prima verba, I, 34-37; Eugen Simion, Un roman satiric, LCF, 1976, 23; Iorgulescu, Scriitori, 243-246; Voicu Bugariu, Analogon, București, 1981, 56-59; Ilie Purcaru, „Solfegiul biruinței”, R, 1983, 9; Poantă, Radiografii,II, 158-159; Cosma, Romanul, I, 210-212; Ulici, Lit. rom., I, 373-375; Popa, Ist. lit., II, 1007. A.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289594_a_290923]
-
1989, 133-140; I. Trivale, Cronici literare, București, 1914, 333-341; Natalia Negru, Helianta. Două vieți stinse, București, 1921; Constantinescu, Scrieri, III, 261-273; Perpessicius, Opere, II, 81-82, V, 11-15; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 33-40; Paul I. Papadopol, Un sol al biruinței: St. O. Iosif, București, 1930; Iorga, Ist. lit. cont., II, 91-97; Dragomirescu, Semănătorism, 66-67; Șerban Cioculescu, St. O. Iosif, RFR, 1939, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 532-535; Ist. lit. (1982), 602-605; Vasile Netea, St. O. Iosif. Viața și opera, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
făgăduieli și să căutați să pătrundeți sufletul acelor care vă cer voturile. [...] Alegători, ceasul acestei lupte a sunat! Listele noastre, ca și anul trecut, poartă semnul celor trei linii în picioare. I I I Vi-l amintim, încredințați că, în biruința PNL, înnoit de acțiunea noastră veți afla chezășia realizărilor sănătoase și rodnice pe care Coroana și țara le așteaptă. Cu acest gând luptăm în alegeri. Tot cu el vom cârmui dacă ne veți cinsti cu încrederea voastră". ("Mișcarea, nr. 461
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
repeta astăzi: Partidul Național Liberal va rezista și va birui numai prin noi, ori nu vom mai fi în viața politică a României. Strângeți rândurile și sus inimile! La luptă, cu neînfrântă credință în puterile neamului, în dreptate și în biruința noastră!". ("Mișcarea", nr. 881, 17 decembrie 1933.) La Cameră a început discuția validărilor Declarațiunea Partidului Național Liberal, citită de dl. N. Constantinescu-Bordeni, deputat de Prahova "....procedeul ce s-a folosit prin hotărârea de la 9 decembrie 1933 rămâne un precedent îngrijorător
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
la bunătatea și mărinimia lui All"h, care „deschide slujitorilor săi porțile... binefacerii” sau deschide inimile și mințile la adevăr 133. Traducerea Isopescu a optat pentru acest sens, deși în context acesta este mai degrabă obscur. Fath mai înseamnă și biruința, de unde Al-Fatt"h ar putea fi înțeles că „Dătătorul de biruința, Izbăvitorul”, sens pentru care a optat A. Arberry. Semnificație de bază: cel care dezleagă pricina, hotărăște între două părți (= judecător). 2.1.10.4. al-F"œil este cvasi-sinonim cu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
porțile... binefacerii” sau deschide inimile și mințile la adevăr 133. Traducerea Isopescu a optat pentru acest sens, deși în context acesta este mai degrabă obscur. Fath mai înseamnă și biruința, de unde Al-Fatt"h ar putea fi înțeles că „Dătătorul de biruința, Izbăvitorul”, sens pentru care a optat A. Arberry. Semnificație de bază: cel care dezleagă pricina, hotărăște între două părți (= judecător). 2.1.10.4. al-F"œil este cvasi-sinonim cu F"ti≤ în expresia ƒayr al-f"œilna (6, 57): SOI
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
îl evocă pe Dumnezeul cel viu care se manifestă și reacționează la faptele omului. David, copil încă, îndrăznește să-l înfrunte pe uriașul Goliat deoarece e convins că Dumnezeul cel viu, pe care filisteanul l-a hulit, îi va da biruința asupra acestuia (1Sam 17,36). „Fiii Dumnezeului celui viu” (Os 2,1), „oștirea Dumnezeului celui viu” (1Sam 17,26.36) îi înving pe cei care îi insultă Numele. Daniel, „slujitorul Dumnezeului celui viu” (Dn 6,21), scăpa nevătămat din groapa
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
contextele: a) G":Äl ’ElohQynó mikkol h"-’elohm (2Cr 2,4b; cf. Ex 18,11; Ps 135/134,5): „Dumnezeul nostru este mai mare decât toți zeii.” (t.n.) În pasajul din Exod, este o constatare făcută în urma unei biruințe, iar în cel din 2 Cronici exprimă convingerea la care a ajuns Solomon cu privire la superioritatea Dumnezeului israeliților față de zeii altor popoare. b) G":Äl YHWH ó mehull"l me’o: be-‘r ’ElohQynó (Ps 48/47,2; cf. 99/98
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
33,21a): „Domnul este pentru noi aici în toată slavă să.” (BS) Citatatul din 1 Samuel e strigatul de groază al filistenilor când chivotul este adus în tabăra evreilor: ei se tem de zeul/zeii acestora care le-au dat biruința asupra egiptenilor. Toate cuvintele ce conțin radicalul ’DR, printre care și adjectivul ’addr, conțin ideea de grandoare, de măreție. În Ps 76,5, ’addir este în paralelism și deci în cvasi-sinonimie cu n"’Är, „luminos, strălucitor”. În Isaia 33
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
oye>"y (Is 1,24): „De aceea, iată ce zice Domnul, Dumnezeul oștirilor, Puternicul lui Israel: Ah! Voi cere socoteală potrivnicilor Mei, și Mă voi răzbuna pe vrăjmașii Mei.” (C) Semnificație de bază: cel a cărui tărie de neînvins asigura biruințele israeliților. 3.1.7.5. ’Ql/YHWH gibbÄr: „Dumnezău/ Domnul cel tare”/ „puternic” (Ps 24/23), „tare biruitoriu” (Is 9,5) (SC și Blaj); „Dumnezeul cel puternic”, „tare, biruitor” (Is 9,5) (BVA); „Dumnezeu/Domnul cel viteaz/puternic” (G-R, BS
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
31, Petru și ceilalți apostoli proclama în fața Sinedriului: to¤ton ho theòs archQgòn kaì sÄtQÎra hýpsÄsen tQÎi dexiăi auto¤: „Pe acestă Dumnezeu l-a înălțat cu dreapta să Stăpânitor și Mântuitor...” Salvarea pe care o aduce el nu mai este biruința asupra vicisitudinilor istoriei, izbăvire de dușmani sau ajutor în vremuri de restriște, ca aceea de care aveau parte israeliții în Vechiul Testament, ci este o izbăvire spirituală și eshatologica: „...cetatea noastră este în ceruri, de unde îl și așteptăm că Mântuitor pe
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
au semnificațiile de bază „tare”, „biruitor”. Însă, în vreme ce numele coranice sunt, ca de obicei, conceptuale, generalizatoare, Biblia preferă să-i aplice lui Dumnezeu numele metaforic de gibbÄr „războinic, viteaz”, uneori cu adaosul „în lupta” (Ps 24/23, 8), atribuindu-i biruințele poporului israelit împotriva dușmanilor. 4.2.7. Rabb (2.1.7.3.) și ’A:Än"y (3.1.2.), ’A:Än (3.1.8.1.), respectiv (ho) kýrios (3.2.1.1.3. și 3.2.2.1.2.), dynástQs
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Nuanțarea violetului ce amintește de piesele sale de rezistență - „Hibernalele” - expuse anterior, potențată de izbucnirile fove în culori calde, atestă maturitatea ca plasticiană a Vioricăi Toporaș. Regăsim farmecul discret al reveriei, vis și realitate, în mai „stinsele”: „Aristocrate”, „Cumințenie”, „Visare”, „Biruința plăpînzilor”. Impresionismul din „Balerinele”, în care adevăratul erou este lumina și în care tușa este elementul ordonator al panoului, îi succed piesele fove citate, la care adăugăm „Făclierele” și „Verdele soarelui”. Cât de tonică și de invidiat - în sensul bun
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
atunci constituie, în plus textul pe care am încercat să-l dezvolt mai amănunțit în lucrarea de față o introduc aici (Der menschliche Gedanke, § 158): "Există un punct de vedere în care, prin amestecul de viață între tragedie și comedie, biruință și înfrîngere, s-a obținut o stare sufletească fundamentală, ce are în același timp caracterul seriozității prin măreția trăită și prin durerea ce i-a fost adeseori prețul și al ironiei față de orice încercare de a voi să exprimi în
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
și înfățișări, părțile realiste din creația lor. De aceea multe opere din perioada respectivă au o înfățișare complexă, greu de apreciat din primul moment. Astfel, la început, critica literară a etichetat nuvela Ana Roșculeț drept «exemplară pentru ceilalți scriitori», «o biruință de seamă a literaturii noastre» etc. Iar apoi, presa a calificat aceeași nuvelă drept o manifestare virulentă a naturalismului. Formele concrete sub care apare naturalismul diferă uneori chiar de la scriitor la scriitor (...) În Ana Roșculeț, rădăcinile naturalismului constau în poziția
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
general guvernează (I. Ludo). În schimb volumele de nuvele și povestiri sunt mult mai numeroase: Din tată-n fiu și Povestiri adevărate de Petru Dumitriu, Candidatul de partid de Sergiu Fărcășan, Matca și Un flăcău pe plac de Dumitru Mircea, Biruința de Mircea Șerbănescu, Tinerețe de G. Sidorovici, Moartea fără stăpân de Dumitru Drumaru, Cazul R-16 de H. Zincă, De pe șantiere de N. Vălmaru, precum și alte volume semnate de Petru Vintilă, Gh. Bejancu, Vasile Bâgu, Teofil Bușecan, Eusebiu Camilar, Al. Jar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
grea e munca-n față ce te-așteaptă, Dar mergi pe calea muncii, cale dreaptă; Partidul muncii te-a crescut; și bine-i Că nu-n zadar sorbi sclipetul luminii. Din Kremlin, STALIN vede stăruința. Și-ți spune: -„E aproape biruința”. Din Wall-Street îți vor moartea căpcăunii, Vor sânge Forestal-ii și nebunii. Dar nu pot să înșele iar popoare, Nu pot să-ntunece al vieții soare, Nu pot să-mbrace-n negre straie; Te-nalță dârz și luptă, Nicolae! xUtemist, în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Andrei: Orașul Stalin, recte Brașov - n.n.] în: Almanahul literar, nr. 4 (41), apr.; - Radu Cosașu. - Unele sfaturi ale Domniei Sale Ionuț Păr-Negru. În: Contemporanul, nr. 48 (373), 27 oct. - Mihai Gafița. - O temă importantă în nuvelele unui scriitor tânăr (Mircea Șerbănescu: „Biruința”). În: Viața românească, nr. 9, oct., 1953 - D. Carabăț - O schiță valoroasă (Ștefan Luca: „Cișmele și noroi”). Idem - Al. Săndulescu - C. Ignătescu: Mitruț al Joldii. În: Contemporanul, nr. 36 (351), 4 sept. 50. Silvian Iosifescu - G. Călinescu: „Bietul Ioanide”. În
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din oseminte format și frământat/ Din sângele străbun și din sudoare,/ Ești trupul meu cel viu și-adevărat,/ Fără-nceput, nici margine sub soare.// Prin truda ta trecând - când basm, când foc -/ Timpul te-a-mpodobit cu Putne și Posade,/ Cu alte biruinți din loc în loc,/ Și nu știu ce ascuns, și care arde...” (Închinare). Transcrierea fervorii se face cu scrupuloasă cenzură artistică, născând poeme de un lirism esențializat, ce amintesc de Blaga sau de Barbu prin geometrismul sever al rigorii formale, ilustrată atât de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
spațiu sacru, ca Olimpia sau Delfi, care uneau cultul eroilor cu cel al zeilor. Învingătorul Își găsea modelul În erou, dar totodată el devenea motiv de faimă pentru propria cetate. Poeți ca Bahilide sau Pindar serbau izbânda prin imnuri de biruință, ducând astfel acea victorie dincolo de limitele temporale ale sărbătorii. Premiul, o cunună de lauri, la Delfi, de măslin sălbatic, la Olimpia, de țelină, la istmice, de pin la nemeene sau ulei din măsline sacre, la Atenaxe "Atena", era de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]