10,418 matches
-
ce taină se ascunde În picurii de ploaie, în apa de izvor? M-am întrebat adesea de ce e viața scurtă Și tinerețea trece...și lacrimile dor? De ce pe cer sunt stele și iarna vin ninsori Iar mugurii prind viață în blânda primăvară? M-am întrebat ce lanțuri știe-ampleti iubirea De leagă om cu om și sufletu-nfioară? Am vrut să înțeleg a omului sorginte Și să pătrund cu mintea întregul univers... Am tot căutat tăcerea ascunsă în cuvinte Și-n întrebări nepuse
AM VRUT SĂ ÎNŢELEG... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367762_a_369091]
-
munții cei veșnici ne luminează Pe cei curați credința îi animă Tulburatu-s-au cei răi la inimă Dormitu-au somnul până-n amiază Din cer auzim a Ta judecată Pământul s-a temut și s-a liniștit Pe glob cei blânzi pretutindeni Te cată Și gândul omului Te va lăuda În amintirea gândului fericit Grădina sfântă cu lacrimi vom uda PSALMUL 76 Cu glasul meu către Domnul am strigat În ziua de necaz gândul tânguie Sufletul meu n-a vrut sa
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
sfânt roade va face Har și slavă întru nerăutate Nu va lipsi de roade în cetate PSALMUL 85 Pleacă Doamne urechea Ta sa auzi Că sărac și necăjit sunt eu acum Nu da sufletul meu cuvios pe drum Bun și blând și milostiv ești n-acuzi Și ascultă Doamne rugăciunea mea Ia aminte la glasul rugii mele În ziua de necaz am chemat stele Calea sfântă să fie fulgi de nea Vin neamurile pe care le-ai făcut Și vor slăvi
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (3) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367759_a_369088]
-
cântare nouă Lauda Lui în sfere de cuvioși Cei din Israel trec prin lume voioși În psaltire să-I cânte și când plouă Să laude numele Lui în horă Că mult iubește Domnul poporul Său Și va înălța pe cei blânzi peste rău Cuvioșii laudă că-L adoră Laudele Domnului în gura lor Și săbii cu două tăișuri în mâini Ca să se răzbune pe neamuri de zor Și rău să pedepsească pe popoare Ca să facă între ei pacea de pâini Slavă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (5) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367760_a_369089]
-
Vreau să o văd. Mi-e dor de ea. Nu-i acasă. Ea nu vrea să te vadă, e supărată pe tine. Au ieșit în curte și au stat de vorbă acolo. Îi priveam de după perdea. Tata avea o figură blândă, abia gesticula. Tăcea. Îmi ascundea ceva, o simțeam . Iarna trecuse greu. Așteptam să vină căldura, mă săturasem de frig. Într-o zi, tata ne-a adus un pește uriaș. Nu am vrut să mănânc. Hai la masă, Elena! Nu vreau
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
ți-a dat vestea nașterii lui. Ce fericit erai! Erai Necula, soțul meu iubit”. În picioare, cu fața la fereastră, dusă pe gânduri, nici nu băgă de seamă când doica intră în cameră. - Doamnă, cele cerute au fost pregătite, se auzi vocea blândă a Berthei. - Mulțumesc, Bertha; își șterse lacrimile luându-și de pe noptiera din dreptul patului o altă batisă și, suspinând, continuă hotărâtă: să mergem. Cu fetița în brațe, doica, alături de Ana, cobora treptele spre sala mare a hanului. O voce de
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
noastre fac rugăciunea noastră tot mai curată și mai simțită, o spală cu lacrimi. Iar atunci când ne rugăm cu stăruință, nu se poate ca Hristos să ne lase uitați și întristați, să ne priveze de mângâierea și ușurarea Sa cea blândă. El „Cel ce șterge lacrima de pe obrazul tuturor”, Cel ce șterge suferințele lumii, nu va întârzia la infinit să ne caute. S-ar putea să întârzie, pentru că are de șters lacrimile de pe fețele triste ale multora, pentru că vrea să răspundă
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
buzele-ți că mierea mai îndulcesc o noapte din carnea-ți fragedă cu foame gust îmbracă-mă-n iubire și în șoapte atât de mult îmi place să te-ascult. e trupul tău de desfătări grădină e vocea ta cea blândă de alean descânt alături când îmi ești mă-ndrepți înspre lumină minune ești femeie din toate pe pământ. cât te doresc o știi, cât te iubesc se vede îmi umpli clipele din noapte de divin frumoasă ești de nici nu
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
imaginar, tot spre pragul casei lui, lemn din lemnul pădurilor Țării cu care i se contopește identitatea, ca „țărână din țărână”. „Eu am seva nașterii în munții noștri cu păduri umbroase; / în câmpiile grele de păsări și spice; / în dealurile blânde ca o poveste”. Vatra care l-a pregătit și i-a dat, apoi, cu încredere, drumul din aburul poveștilor zise de Tata moș Timofie este centrul universului: „Veneau de pe toate satele să le facă sănii, care, căruțe [...] Căzi, răcitoare și
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
în faptul că ele sunt porți spre Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, o consistență pe care o resimțim în momentul în care ne ridicăm mintea de la pământul de jos la pământul inteligibil al lui Iisus Hristos, moștenit de cei blânzi, așa cum se precizează în Evanghelia Sfântului Matei, în Predica de pe Munte, în cele nouă Fericiri. Proorocul și Profetul Moise este "...cel ce ca un păstor priceput conduce ca pe niște oi, prin viețuirea pustie de patimi, de materii și de
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
a drumului. Verdele lor strălucea viu sub razele ivite dintre norii încărcați sub cerul senin, deschis înaintea clipelor de viață a celor trei, părăsiți de toată puterea și respectul de odinioară. Alexandru, mândru, întrupând frumusețea maică-si dar și firea blândă și înțeleaptă a tatălui, privea undeva, departe, căzut pe gândurile ce-i frământau sufletul. Ochii săi vulturești, de culoarea tăciunilor, se uneau cu negrul pământului pe care îl părăsea, lăsându-și iubita cu dragostea lor, pentru totdeauna. Își amintea acum
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
pătată Și mi-e frică Tată Vino de mă iartă...” Iată...cum stătea Și cum se plângea O Voce aude Ce-n suflet pătrunde Și-o strigă pe nume Dintr-un loc anume Și vede venind Cu tălpi sângerând Pe Blândul Păstor Tatăl oilor Și la piept o prinde Și cu drag o strânge... Tainic i-a șoptit: Veșnic te-am iubit Și am căutat Lumea-n lung și-n lat Să te regăsesc Căci mult te iubesc! Tu, oița Mea
O ALTĂ ”MIORIȚĂ”... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367028_a_368357]
-
voi face, ce-ți voi spune, cât? / Cum voi izbuti ceva a-ți cere / cu-atâtea vorbe înecate-n gât?” Inteligență, gust ales, măiestrie estetică, strălucire tehnică, mesaj poetic cu implicații filosofice - pe tema panta rhei, mai ales. Poezie fină, blândă și amăruie, magnifică, poezie de toamnă și de amurg, poeme străbătute de „căi de cocori”. O vreme trecută, paradiziacă, un prezent pătimitor-pământesc saturat de vis și un proiect care nu se va materializa, elaborat însă „cu mari rezerve de iubire
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
sinodale și ale sfinților în parte, dar nici măcar n-ar primi în gândul lor aceasta, temându-se de verdictul și condamnarea neascultării. Despre acești evlavioși adevarați spune Duhul Sfant prin prorocul Ilie: Spre cine voi privi, dacă nu spre cel blând, smerit și liniștit și care tremură la cuvintele Mele?"(Ios. 66, 2). Observația a patra Unii promovează ideea conform căreia Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca și mulți alți pustnici și asceți s-au împărtășit o singură dată în toată viața lor
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
Autorului Iluzii Orbise Homer de atâtea iluzii Din taine pierdute prin secole arse; Atâtea cuvinte-n vârtej de confuzii Și-atâtea mistere din fulgere stoarse. Vuiește vremea șiroaie în clepsidre, Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidre În apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluența Blânde suspine în uitatele vești, Orașul cărunt își veghează cadența Cu ramuri stinghere în aceleași ferești. Destinul anemic scâncește-n amurg, Stau roată stejarii-n luminile
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
-n vârtej de confuzii Și-atâtea mistere din fulgere stoarse. Vuiește vremea șiroaie în clepsidre, Păscându-și nisipul din faguri de stele; Alunecă idei ca blândele vidre În apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluența Blânde suspine în uitatele vești, Orașul cărunt își veghează cadența Cu ramuri stinghere în aceleași ferești. Destinul anemic scâncește-n amurg, Stau roată stejarii-n luminile certe. Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curg Și cine pe cine ar putea să mai
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluența Blânde suspine în uitatele vești, Orașul cărunt își veghează cadența Cu ramuri stinghere în aceleași ferești. Destinul anemic scâncește-n amurg, Stau roată stejarii-n luminile certe. Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curg Și cine pe cine ar putea să mai ierte? Acum Acum este acasă primăvară, Printre uluci e știr și iarbă grasă În sol minor,fac semne pe chitară Și în refren e ruga de acasă. Acum se-aprind
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
apa gălbuie cu unde rebele. Prin scorburi de ploi își ascunde fluențaBlânde suspine în uitatele vești,Orașul cărunt își veghează cadențaCu ramuri stinghere în aceleași ferești.Destinul anemic scâncește-n amurg,Stau roată stejarii-n luminile certe.Din lacrimi neplânse blânzi îngerii curgși cine pe cine ar putea să mai ierte? Referință Bibliografică: Poezii / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 196, Anul I, 15 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POEZII de STELIAN PLATON în ediţia nr. 196 din 15 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367088_a_368417]
-
mare interes când a apărut pe scenă. Ca un copil, cu tunica rusească de culoare roșie, sărind in satenul luminos și, in final, auriu, David cerea aplauze și zâmbea tuturor, fără griji sau dureri. În înaltul cerului, fără de geografie, copilăria blândă este la ea acasă ... Singura durere, aceea care mi-a tăiat respirația, durerea dincolo de care nu există lacrimi, frumusețea stiletului înfipt in inimă si subconștientul brusc activat de clapele pianului au rămas de neexplicat încă, fiindcă numai din vis, așa cum
ACASA UNIVERSUL NU ESTE SIMETRIC de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367100_a_368429]
-
cu o rotire-n jungher lăstunii se retrag e-o despletire-n sensuri și ne inundă iarba și orficul mister ne leagă de catarg îngenunchem iubito la viscol și culoare noi doi aprinși de stele pe cerul răsturnat trec naufragii blânde și vine-o întristare iubirea noastră-i portul pe mare eșuat cronologia ierbii e o tocmire aspră prăseaua veșniciei e roua stinsă-n noi rămâne abandonul tăcerilor în doi și clopotul părelnic ce bate la fereastră îmi înflorește rana în
ARS POETICA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367111_a_368440]
-
amețit de lumină, Gioconda dansa vesperal în sărut pe când ochii clepsidrei pândeau din colțuri de umbre. Ploile aveau gust de mierle și toamna cu plete de iarnă cânta la pian. Acolo, umbrele serii dansau printre stelele ce sorbeau limonada unor blânde iubiri. Numai zidul flămând zgâria hieroglife pentru istoria de cândva și-și molfăia cuvintele-n dinți. Apoi, plătind consumația Barmanului ce stătea la taclale cu îngerii, a chemat Gioconda-n surâs și i-a dăruit firele de nisip ale clepsidrei ce
PE ZIDUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367153_a_368482]
-
-i Carte, / La potrivit soroc, odată, / Să îl „citească” Doamna Moarte...; Moarte, cînd mă vei lua, / Să nu vii primăvará / [...] / Să fie-n tîrziu de seară / Și totul un vis să pară...; Și,-mplinindu-se cea soarte, / Să îmi pari mai blîndă, Moarte!...). Și-atunci, versurile cad, exclamativ, încărcate de deferență: În infinita lumilor roire, / Oh, nimeni nu-i ca să te-nfrîngă, Moarte!... Și-ți, Moarte, răvașe scriu // Și-ți, Moarte, răvașe scriu... Temă eminamente romantică, Moartea (cu drag, personificată) se sustrage frumuseții
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
spune. Întreaga mea biografie poate fi privită ca o corabie plutind pe o mare. Numiți marea aceasta poezie, apoi imaginați-vă toate furtunile și toate pânzele care poartă această corabie până se rup și furtunile, dar și pânzele... Numai susurul blând și subțire al Duhului lui Dumnezeu m-a adus la un liman liniștit.” „Duminici albe” Cromatica lui Ionatan Piroșca include și albul, care devine reper. Albul simbolizează puritatea, curățenia, liniștea. Duminica, ziua prin excelență a cultului creștin, este comemorarea învierii
POEZII DE IONATAN PIROSCA DESPRE IZVORUL ADEVARATEI IUBIRI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367191_a_368520]
-
să n-am parte dar te-oi purta în suflet chiar și-n eterna noapte. ARIPI ÎN CEAȚĂ Ceața mantia-și întinde, a mea inimă cuprinde, și trec stoluri de cocori pe sub cenușiii nori. Aripi negre fluturânde, inimi triste, inimi blânde, suferind în astă viață pier stingându-se în ceață. Doar pe vârfuri, sus în plopi, frunze mai tresar ușor și-amaru înecat în dor, se-ngână-n freamătul lor. Negru sumbru e pământul, și puternic suflă vântul, ceața este fumurie și
FANTEZIE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367237_a_368566]
-
fluturașul a adormit. Când Soarele a răsărit în zori “Acel fluturaș de noapte” avea aripile arse și sufletul zdrobit... O rază timidă l-a îmbrătișat, Soarele i-a dat aripi noi. Fluturașul privește lumânarea, apoi raza de soare... Raza e blândă, duioasă... „Știu, tu nu ești Soarele!”, și lacrimi îi scaldă privirile, multe lacrimi, lacrimi de fericire. “Acel fluturaș de noapte” plânge... pentru el a răsărit un Soare nou, Soarele adevărului. CASTELUL DIN FILDEȘ Cu turnuri crenelate, ferstre argintate, castelul înălțat
TRANDAFIRII DRAGOSTEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367222_a_368551]