12,392 matches
-
în Balcani. Bate la ochi în Norvegia, e mult prea multă violență. Cred că Norvegia este un colț foarte liniștit al Europei, a fost o țară săracă, nu prea am avut nici nobilime, nu am avut conace, nu am avut boieri. Și, poate, de aceea, o țară mai egalitară a dezvoltat această atitudine. Vineri, o să vorbesc la Ambasada României la Oslo despre poetul național Mihai Eminescu și o să fac o comparație cu poetul nostru național, Henrik Wergeland, care s-a născut
Cazul Bodnariu, prin ochii norvegianului Steinar Lone () [Corola-blog/BlogPost/338223_a_339552]
-
nici o săptămână! Tu mă iei cu Becali... - Mă, Liviule, stai mă, că n-am vorbit nimic pentru astă seară. Nici Grindeanu nu știe, cum să băgăm acum ordonanțele? - Lasă că-l sun eu! Dragnea îl sună pe Grindeanu: - Ce faci, boierule? Ești bine? Mda, ok. Intrăm în ședință imediat, că avem avizul pe buget. - Da, bravo, că și știi ce e în bugetul ăla... Ți l-am dat pe tavă, te-am adus de la mama vântului să te fac premier la
Adevăratele stenograme din „noaptea ca hoții” () [Corola-blog/BlogPost/338811_a_340140]
-
toate aceste detalii, e rău să-i vinzi poporului iluzia că există o masă gratuită pe lumea asta. E rău să-l ții captiv în ulucile gardului și să-i arunci din când în când câte un os de la masa boierilor. E rău să-l ții dependent de un sistem de gândire în care așteaptă permanent „să i se dea” ceva, „să i se facă” ceva, „să i se mărească” ceva. Așa cum Ceaușescu „băga” carne la Gostat când lumea cârâia de
Ia de la Dragnea () [Corola-blog/BlogPost/339004_a_340333]
-
să le bem noi doi, laolaltă...” Totodată, Goga consemnează că a fost prietenos și cu... temnicerul. Iată cum a anunțat acesta vizita lui Caragiale: „Un străin, o cam rupe pe ungurește. Vine de departe. Trebuie să fie însă un mare boier, că ne-a miluit pe toți. E un om tare cumsecade, mi-a mângâiat pe frunte amândoi nepoțeii când i-am descuiat poarta... I-a întrebat cum îi cheamă și le-a dat câte o coroană.” Generozitatea asta caragialiană era
Dragă societate civilă, pot accepta criticile legate de metodele noastre de predare, dar nu pot accepta să îi subestimez pe elevi () [Corola-blog/BlogPost/338553_a_339882]
-
Din mila lui Dumnezeu, noi Ilie voievod, domn al Țării Moldovei, și fratele domniei mele, Ștefan voievod. Facem cunoscut, cu aceasta carte a noastră, celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, că această adevărată slugă și boier al nostrum credincios, pan Dan Mesehnă, a slujit mai înainte sfîntrăposatului părintelui nostrum cu dreaptă și credincioasa slujbă. De aceea, noi, văzînd dreapta si credincioasa lui slujbă către noi, l-<am> miluit cu deosebita noastră milă și i-am dat
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
său, pan Pașco, credința panului Hodco de la Mamurinți <și a fratelui>1 său pan Leu, și a copiilor lor, credință <pan>1ului <Crîst> ea <Negru>2, credința panului Stanciul comis, credința <panului> One Carcică, credința panului Roman și credința tuturor boierilor noștri, mari și mici. Iar după viața noastră, <pe cine> îl va alege Dumnezeu să fie domn al țării noastre, Moldova, sau din frații noștri sau din <copii> noștri sau din neamul nostru, acela să le întărească și să le
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
Din mila lui Dumnezeu, noi, Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor auzi citindu-se, cînd aceasta va fi de trebuință cuiva, că au venit înaintea noastră și înaintea boierilor noștri slugile noastre, anume Ivașco comis To(to)ma Dimitrescul și Coste Turbure, și s-au pârât pentru satele anume Săsești, pe Bârlad, și pentru satul Românești, unde a fost Roman, pe Jeravăț, amândouă părțile. Și s-au pârât ce
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
făcând o retrospectivă asupra celor mai apropiați prieteni pe care i-a avut, exclamă nostalgic: “Mi-e dor de toți, dar în special de Radu Bumbaru! Era un om calm, care nu se enerva niciodată, un oltean din neam de boieri care trăiau mai mult în Franța, decât în țară. Citit, manierat, inginer de profesie, avea un șarm al său și un suflet ales, care te făcea să te simți minunat în preajma lui”. Îmi place să-i ascult povestirile, pentru că are
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339923_a_341252]
-
să le citească în faza lor incipientă au fost și fiicele sale Laura, Eleonor și Jenny, care le retranscriau pentru editură - n.n.), îți dai ușor seama cât de sensibil a fost Marx la suferințele țăranilor români, pe cât de năpăstuiți de boierii lor, pe atât de jefuiți și schingiuți de către ruși. Kutuzov declara cu cruzime: „Vi se lasă ochii, ca să puteți plânge”. Referindu-se la răscoala lui Tudor Vladimirescu, K. Marx face următoarea remarcă elogioasă: „Vladimirescu era patriot român... Pentru el rusul
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
enorme... Bibescu - un țigan înfumurat - era acum stăpân absolut”. Karl Marx enunță și un alt adevăr istoric, tăinuit și până acum: „Ideea politică fundamentală a Revoluției din 1848 de la București, când orice ofițer sau slujitor devotat Rusiei putea fi numit boier, a fost o mișcare împotriva protectoratului rus”. Românii din Transilvania „sunt opriți să poarte haine și pantaloni de postav, cizme, pălărie mai scumpă de un florin și cămașă de pânză fină. Ei erau numiți „plebea vagabondă”, deși formau 2/3
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
sau pe Matias Corvin (Matei Corvin) numai din simplu motiv că în vine le curgea sînge românesc. Românismul este în mod indispensabil legat de Ortodoxie, iar cei din familia Huniadi-Korvin demult se convertiră la catolicism (o condiție obligatorie pentru un boier român din în Transilvania de atunci pentru a-și păstra statutul de nobil). Dealtfel, nu știu cum Iancu de Hunedoara (Ianuș Huniadi), dar Matei (Matiaș) Korvin, la sigur că nu mai cunoștea nici un cuvînt românește. [v] Fenomenul în cauză a fost destul de
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
care le pretinsese pe ambele provincii. Numai iminenta campanie a lui Napoleon a determinat Petersburgul să-și modereze cererile, astfel că Imperiul Rus, prin mijlocirea Marii Britanii la Poartă, prin trădarea diplomatului turc care a condus tratativele, ulterior executat, prin cumpărarea boierilor localnici și a domnului Moldovei, deja deposedată la 1774 de Bucovina, a ocupat întreg teritoriul dintre Prut și Nistru. Basarabia a devenit gubernie, fiind supusă unui intens proces de rusificare, înfăptuit metodic în răstimp de mai mult de un secol
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! () [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
-ntelesei nimic din ea. Azi, fusei la cimitir, la alde taticu și muica. Să îmi traducă prezicerea. Pe drum, o muiere de la țară, cu o ramură de brad, în mână. Cât ceri, maica, pe o rămurica? Cât mi-ei da, boierule. O treime de pâine, e bine? Bine. Ia colea încă una. Perfectarăm afacerea. La mormânt, legai rămurica cu sfara la crucea de piatră. Zic. Da nu zisai nimica. Văzui viitorul, măi fraților. Era acolo, în fața mea. Cuminte. Liniștit. Pace. Aer
Liviu Florian Jianu: NEA MARIN SI VIITORUL () [Corola-blog/BlogPost/339315_a_340644]
-
Bicicleta Unchiul avea o bicicletă. El era student și numai în vacanțe o stăpânea și manevra și aceasta, foarte rar. Se mai ducea pe șaua ei, într-un loc al tineretului în sat, la „heleșteu”. Fusese lacul unui boier, până în 1947, când lacul a fost secat (de către comuniști) și transformat în teren de fotbal. Prin urmare, bicicleta stătea în posesia bunicului meu patern, care ce să fi făcut cu ea? O ținea încuiată în pătul. Era un Tohan albastru
Bicicleta. Povestire, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339369_a_340698]
-
trei secole. Satul a aparținut mult timp Mânăstirii Glavacioc. Pe la 1885 devine proprietar Maria Al. Manos, apoi moșia este moștenită de grecul Guma, de unde i s-a tras și numele de Siliștea-Gumești. În timpul desfășurării acțiunii din roman mai rămăseseră dintre boieri doar cucoana Marica „cu vreo patru sute de pogoane...”. În roman descrierea satului este la fel ca în realitate, cu lux de amănunte. Locul de taifas al moromeților era poiana din fața fierăriei lui Iocan. „...Adunările cele mai zgomotoase aveau loc în
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
gălețile din locașul motorului, iar uiumul s-a dus pe gârlă. N-a fost pagubă mare, că acolo erau fierotine, nu le păsa de apă, pe când mobilierul, arhiva, documentele școlare curente..., a îndrăznit să insiste directorul Năstăsescu. - Aia era moara boierului, lumea nu-l suferea, pe când școala este a poporului, va sări tot satul ca s-o apere de ape. Trebuie să mai schimbăm modul de gândire, să mai vedem omul satului și în noua ipostază, aceea de proprietar, tovarășe director
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment () [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
calea complotului, găsind un aliat chiar în persoana lui Radu cel Frumos (fratele bun al lui Vlad Țepeș) care uneltise fără scrupule împotriva propriului său frate. Sultanul l-a numit pe Radu cel Frumos domn al Munteniei și mai mulți boieri au trecut de partea lui, speriați, pesemne, de firea aprigă a lui Țepeș și dornici să aibă un domn mai usor de manipulat. Țepeș s-a retras în Ardeal (în 1462), așteptând sprijin de la Matei Corvin. Dar, deși acesta a
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
parte a timpului. După ce, inițial, se opusese turcilor, el a inteles, în cele din urmă, ca pentru a domni trebuia să aibă sprijinul Înaltei Porți otomane (așa erau vremurile!). Susținut de turci și de neamul Craiovestilor, o puternică familie de boieri din Oltenia, el a ocupat, în cele din urmă, tronul Valahiei, pe care l-a păstrat până în 1529. Și aici i se încheie povestea - și totodată viața. Tragicul sau sfârșit e descris în chip impresionant de istoricul Constantin C. Giurescu
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
în chip impresionant de istoricul Constantin C. Giurescu; să-l citam, asadar: Recunoscut de turci și sprijinit de Craiovesti, Radu ar fi putut domni vreme îndelungată dacă nu cădea victima unui complot ticălos. Spre sfârșitul anului 1528, o sumă de boieri [...] nemulțumiți probabil de influență puternicei familii de pește Olt, se ridică împotriva domnului. Acesta, surprins, neavând la îndemână oastea spre a li se opune, e nevoit să fugă. [...] pe drum, însă, boierii îl ajung la Râmnicu Vâlcea și, nerespectând nici
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
ticălos. Spre sfârșitul anului 1528, o sumă de boieri [...] nemulțumiți probabil de influență puternicei familii de pește Olt, se ridică împotriva domnului. Acesta, surprins, neavând la îndemână oastea spre a li se opune, e nevoit să fugă. [...] pe drum, însă, boierii îl ajung la Râmnicu Vâlcea și, nerespectând nici lăcașul dumnezeiesc în care Radu se refugiase, îl ucid în bisericuța de pe dealul Cetățuii, sub ochii îngroziți ai preotului [....] S-a întâmplat această mizerabilă crimă - unică prin împrejurările ei în istoria noastră
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
Cetățuii, sub ochii îngroziți ai preotului [....] S-a întâmplat această mizerabilă crimă - unică prin împrejurările ei în istoria noastră - în ziua de 2 ianuarie 1529; ea pune în lumina cea mai urâtă boierimea munteana din acea vreme. 4. Trădat de boieri: Petru Rareș Domn al Moldovei în două rânduri, 1527-1538 și 1541-1546, Petru Rareș, fiu nelegitim al lui Ștefan cel Mare, a pierdut tronul celei dintâi domnii din pricina unui complot al boierilor. Pentru a fi drepți, trebuie să recunoaștem că Petru
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
urâtă boierimea munteana din acea vreme. 4. Trădat de boieri: Petru Rareș Domn al Moldovei în două rânduri, 1527-1538 și 1541-1546, Petru Rareș, fiu nelegitim al lui Ștefan cel Mare, a pierdut tronul celei dintâi domnii din pricina unui complot al boierilor. Pentru a fi drepți, trebuie să recunoaștem că Petru Rareș însuși, extrem de ambițios, măcinat de dorința de a cuceri posesiuni cât mai întinse (printre altele, a încercat să cucerească Ardealul), a trecut de mai multe ori dintr-o tabăra în
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
între moldoveni și poloni; Petru Rareș o ocupase în 1530). Dar invazia turcească, sub conducerea lui Soliman Magnificul și care luase aspectul unei expediții de pedepsire, nu a putut fi oprită. Iar domnitorul nu s-a putut bizui pe loialitatea boierilor și asta l-a făcut să piardă domnia. Boierii, poate nemulțumiți de firea dificilă a voievodului, poate temându-se de represaliile care s-ar fi abătut asupra lor în cazul unei victorii a turcilor (victorie foarte probabilă, dată fiind superioritatea
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
1530). Dar invazia turcească, sub conducerea lui Soliman Magnificul și care luase aspectul unei expediții de pedepsire, nu a putut fi oprită. Iar domnitorul nu s-a putut bizui pe loialitatea boierilor și asta l-a făcut să piardă domnia. Boierii, poate nemulțumiți de firea dificilă a voievodului, poate temându-se de represaliile care s-ar fi abătut asupra lor în cazul unei victorii a turcilor (victorie foarte probabilă, dată fiind superioritatea lor numerică) l-au părăsit pe domnitor, au refuzat
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
măgulitor, recunoscandu-i marele merit de a se fi împotrivit turcilor și afirmând că era foarte îndrăzneț și viteaz, fiind, de aceea, foarte iubit de soldați și de popor dar, din păcate, nu și de boierime și cler. Pentru numeroșii boieri intriganți, un domn cu o fire aprigă nu era un conducător comod, după cum nici pentru acesta veșnicele sforarii și comploturi ale dregătorilor nu erau ușor de suportat. Ioan Vodă a ales să fie aspru cu boierii și mai îndurător și
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]