6,391 matches
-
HUMINT) în culegerea de informații; • terorismul din spațiul cibernetic poate fi mai periculos decât cel tradițional (câteva clicuri pot să conducă la distrugerea economiei și afectarea multor vieți omenești - un mouse poate fi mai periculos decât un glonț sau o bombă); • de evitat un posibil Pearl Harbour electronic - pentru asta, în SUA, sunt necesare cel puțin cinci ani și 200 de milioane de dolari. Sunt căi mai simple și mai ieftine de atacat infrastructurile principale: telefoane false, automobile-capcană, pirați ai aerului
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
considerate niște trape sau uși secrete, sunt mecanisme de soft ascunse care permit înșelarea „vigilenței” programelor cu scop de asigurare a securității sistemelor. Activarea lor este netransparentă, efectuându-se prin secvențe speciale de chei aleatorii de la un terminal; • Logic bombs, bombele logice, se declanșează sub forma unor acțiuni cu rezultate devastatoare, cum ar fi ștergerea întregii suprafețe înregistrabile a discului sau distrugerea programelor; • Cancers, cancerele, sunt secvențe de programe care se dezvoltă și se extind asupra întregii baze de date, afectând
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
infiltrează în programul-fișier întregul cod al fișierului-virus, ci doar un cod scurt care, la rândul lui, va lansa întregul conținut al virusului. Acești viruși sunt periculoși pentru că nu se încarcă întotdeauna odată cu fișierul-gazdă, ci doar în anumite condiții, pe principiul bombei logice, permițându-li-se să „doarmă” în fișier o lungă perioadă de timp. 4. Virușii companion nu umblă la structura fișierului inițial prin infestare, ci doar îl clonează, iar în execuție va fi lansat noul fișier, cel clonat. De exemplu
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
stocat fișierul infectant; • la următoarea accesare a unității în care se află suportul infestat apare eroarea Sector not found. Cernobyl: • cunoscut și sub numele W95/CIH; • numele vine de la accidentul înregistrat la centrala nucleară de la Cernobâl; • se propagă pe principiul bombei logice, în aceeași zi și în aceeași lună când s-a produs accidentul - 26 aprilie -, dar face aceleași ravagii în toate zilele de 26, indiferent de lună; • când este îndeplinită condiția, se declanșează intenția de suprascriere a flash BIOS-ului
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pseudonime diferite; • infestează fișierele COM, EXE, SYS, BIN, PIF, OVL și poate reinfecta aceleași fișiere de mai multe ori; • la o jumătate de oră după prima infestare, sistemul infestat își încetinește viteza de zece ori; • funcționează, de regulă, pe principiul bombei logice, intrând în acțiune în zilele de vineri, 13, din orice lună; • șterge toate programele lansate în execuție de utilizator. Junkie: • cunoscut și ca Junkie-Boot, este un virus în partizi multiple, care infestează fișierele COM și EXE, corupe fișierele COM
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
evoluează și Adăpostul Sobolia, unde un cuplu de tineri are revelația, intrând într-un adăpost bucureștean în timpul unui bombardament, că trăiește un absolut al comunicării sufletești, dar iubirea lor durează, tragic, doar până fac primii pași în afara adăpostului, când o bombă îi spulberă pe amândoi. Romanele, mai ales cele de maturitate, vor avea protagoniști problematici, devorați de angoasele omului modern, clamându-și foamea de răspunsuri capitale și afini, prin exemplaritatea acestor tensiuni, cu eroii lui André Malraux, Antoine de Saint-Exupéry, Jean-Paul Sartre
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
vrem pământ!, București, 1938, vol. III: Pământ... mormânt, București, 1943; Iliuță copilul, București, 1938; Ochii strigoiului, I-III, București, 1942; Carlton, București, 1944; Adăpostul Sobolia, București, 1945; Omul de zăpadă, București, 1945; Războiul lui Ion Săracu, București, 1945; Cocârț și bomba atomică, București, 1946; Tapirul, I-II, 1946-1947; Doctorul Negrea, București, 1949; Neghiniță, București, 1949; Două inimi tinere, București, 1951; Nepoții gornistului (în colaborare cu Mihai Novicov), București, 1952; Despre scris și scriitori, București, 1953; Nepoata lui Moș Ursachi, București, 1953
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
pentru momentele limită din existența umană. O conștiință poetică mutilată de experiența războiului se exprimă în versuri patetice, deseori retorice, pe un ton declarativ, ce se vor ecou al cântecelor semenilor de pretutindeni: „Nu pot să uit nici morții, nici bombele, nici vina./ Eu sunt ecoul unor chemări suind din lut/ Prin mine se-ntregește din pulberi Hiroșima/ Și brațul meu e spada și brațul meu e scut” (Cântec de pace). Cel dintâi volum personal, Vârsta cunoașterii (1962), perpetuează aceeași imagine
MUNŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
de el din două relatări contradictorii: după opinia uneia dintre odraslele lui Spirache, Traian, părere împărtășită unanim de familie, cuvântarea este un dezastru, spulberând definitiv întreaga lor strădanie, pe când agentul electoral dă un verdict de politician profesionist: „O lovitură, o bombă căzută în tabăra dușmanului tocmai la momentul oportun”. De fapt, prestația electorală a lui Spirache este în perfect acord cu structura lui. Dacă politicii i se acordă un spațiu secundar de desfășurare, prim-planul descripției comice este acaparat de tabloul
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
liric; dimpotrivă, civilizația, „tiehnica” și sofisticăria reprezintă echivalențe ale unei căderi din raiul agrest: „Nu vei fi/ Cu nimic mai frumoasă dacă mergi cu o sută la oră/ Nici dacă radioul ne ține suspendați/ În muzică și prostii. Nici măcar/ Dacă bomba va exploda sau gargaragiii/ Vor răguși.// Nu o să se schimbe nimic. Doar metabolismul bazal/ Al corpului tău, în care am investit/ Miliarde de imagini și neuroni. Doar pistruii/ De pe umărul stâng or să lunece/ În moartea termică, întocmai/ Mult mai
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
Altân-Bey, București, 1976; Panică la căsuța cu zorele, București, 1977; Anchetă în infern, București, 1977; Al cincilea as, București, 1978; Logofătul de taină, București, 1978; 320 de pisici negre, Cluj-Napoca, 1979; Ochii jupâniței, București, 1980; Ștafeta, București, 1981; ed. (O bombă pentru Revelion), București, 1999; Letopisețul de argint, București, 1981; Nopți albe pentru Minerva, București, 1982; Întâlnire la „Elizeu”, București, 1983; Anonima de miercuri, București, 1984; Apel din necunoscut, București, 1985; Violeta din safe, București, 1986; Dispariția statuii din parc, București
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
fapt singurul mijloc de a înainta nu numai spre o înțelegere obiectivă a evenimentelor, ci și spre o lume a înțelegerii și a coexistenței pașnice. Și acest lucru nu este un simplu deziderat. El a început să fie o realitate. Bombele atomice de la Hiroshima și Nagasaki nu mai sunt considerate din punctul de vedere al celui care a învins atunci, ci dintr-o perspectivă mai generală, la care pot subscrie toate națiunile. Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiuneatc "Explicația fenomenelor istorice. Comprehensiunea" Există
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se află într-o criză internațională majoră. Țara A ar putea bombarda țara B chiar înainte de a începe o negociere, în speranța că astfel va forța niște concesii mai mari, sau ar putea încerca să negocieze înainte de a recurge la bombe. Întrebarea ar fi ce nivel de câștig s-ar obține din negocieri fără bombardament. Oare bombardamentul ar produce sau nu concesii mai mari în valoare decât costul condamnării internaționale? Oare bombardamentul ar înfuria țara B și ar determina-o astfel
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tipar ce este altfel stabil. În sfârșit, există evenimente ocazionale care merită să fie studiate deoarece sunt absolut unice și pentru care nu există comparații utile. Nu există decât o singură situație în care o națiune să fi aruncat o bombă atomică asupra alteia; nu există decât o singură situație în care două super-puteri nucleare să fi ajuns pe punctul unui război catastrofic. Numărul situațiilor atât de deosebite este cu adevărat foarte redus. Mai mult, existența lor nu elimină necesitatea de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de caz „unic” trebuie să analizeze măcar un număr de explicații teoretice alternative contrastante care să poată stabili care dintre acestea pare să acopere cel mai bine faptele. De exemplu, studiul deschizător de drumuri al lui Graham Allison privind criza bombelor cubaneze, unica situație în care o superputere a avut un stand-off nuclear, identifică trei abordări teoretice diferite în literatura de specialitate internațională - maximizarea alegerii raționale, procesele de decizie și rutinele organizaționale standard, precum și interesele birocratice competitive - și reportează același eveniment
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
imitate de indivizi, care, altfel, nu ar fi avut resurse personale de a le concepe. Modelarea este folosită În explicarea efectelor de contagiune observate În evenimentele de mare publicitate - știri - În media: deturnări de avioane, dezordine civilă, răpiri, atentate cu bombe, emigrare, trafic de ființe vii etc. Repetarea lor, similaritatea procedeelor, demonstrează că, cel puțin, unii privitori imită ce văd. Interesul major Îl are Însă imitația În domeniul ficțional, prin confuzia frontierei dintre real și ficțional. Media - factor de distorsiune psihologică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1979; Zoria, București, 1980; Lilium breve, București, 1981; Peregrinul în azur, Craiova, 1984; Verbul de mărgărint, Timișoara, 1988; Dumnezeu între sălbatice roze, Timișoara, 1992; Mihai Eminescu și mitul etnogenezei dacoromânești, Timișoara, 1996; Zalmoxianismul și plantele medicinale, I-II, Timișoara, 1997; Bomba cu neuroni, Timișoara, 1997; Stelele dalbe... dintr-o „Colindă la Timișoara în decembrie însângerat, la anul 1989”, Timișoara, 1998; Fulgerul sferic - Éclair sphérique, ed. bilingvă, tr. Chantal Signoret în colaborare cu autorul, Timișoara, 1999; Nichita Stănescu și paradoxismul, Timișoara, 2000
PACHIA TATOMIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288603_a_289932]
-
al doilea război mondial, Libby s-a mutat la Columbia University, la Divizia de Cercetări pentru Război, participând la realizarea Proiectului Manhattan. Principala lui contribuție a reprezentat-o producerea unor mijloace de separare a izotopilor de uraniu necesari pentru construirea bombei atomice. Această a presupus aplicarea câtorva din principiile pe care Libby avea să le evoce în lucrarea să despre datarea cu carbon radioactiv. După război, Libby s-a transferat la Institutul pentru Studii Nucleare de la University of Chicago, condus de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
PETRONEL MOISUC, clasa a XII-a C MOTTO: „Pare-mi-se, treptat ne apropiem de cunoașterea lumii subatomice, nu se știe, însă, cât de mult am avansat pe această cale”. (R. Feynman) Eforturile oamenilor de știință de a construi o bomba atomică în timpul celui de-al doilea război mondial au fost coordonate de fizicianul teoretician american J. Robert Oppenheimer. Gerlad Holton scria: „Este unanim acceptată ideea că nimeni altul nu ar fi putut conduce un grup atât de mare de oameni
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
al comunității științifice internaționale, dar în anii ’50 vocea lui n-a mai avut nici un răsunet în guvernul american. El s-a opus cursei înarmărilor care s-a declanșat împotriva Uniunii Sovietice și nu a fost de acord cu construirea bombei cu hidrogen. La primul test al bombei atomice din iulie 1945, Oppenheimer a rostit cuvintele care aveau să devină celebre: „Știam că lumea nu va mai fi aceeași” și a recitat din străvechea epopee hindusa „Mahabharata”: „Acum am devenit Moartea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
50 vocea lui n-a mai avut nici un răsunet în guvernul american. El s-a opus cursei înarmărilor care s-a declanșat împotriva Uniunii Sovietice și nu a fost de acord cu construirea bombei cu hidrogen. La primul test al bombei atomice din iulie 1945, Oppenheimer a rostit cuvintele care aveau să devină celebre: „Știam că lumea nu va mai fi aceeași” și a recitat din străvechea epopee hindusa „Mahabharata”: „Acum am devenit Moartea, distrugătorul lumilor”. Cariera lui este o sugestiva
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
stabilească relații între fizicienii teoreticieni și experimentatori, fapt care îi va servi în ceea ce avea să devină principala înfăptuire a vieții lui. După declanșarea celui de-al doilea război mondial în Europa, s-a luat în considerare ideea construirii unei bombe cu fisiune; lucrurile s-au precipitat o dată cu intrarea în război a Statelor Unite, la sfârșitul lui 1941. La acea vreme, Oppenheimer începuse deja să facă cercetări de fizică nucleară, iar una din primele lui realizări a fost evaluarea cantității de uraniu
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
precipitat o dată cu intrarea în război a Statelor Unite, la sfârșitul lui 1941. La acea vreme, Oppenheimer începuse deja să facă cercetări de fizică nucleară, iar una din primele lui realizări a fost evaluarea cantității de uraniu U-235 necesar pentru construirea unei bombe atomice. Spre sfârșitul lui 1942, Oppenheimer a devenit directorul noilor instalații de cercetare de la Los Alamos, laboratorul ultrasecret asociat cu Oficiul pentru Cercetări și Dezvoltare Științifică, în care a fost proiectată și construită prima bomba atomică. Oppenheimer a câștigat încrederea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
U-235 necesar pentru construirea unei bombe atomice. Spre sfârșitul lui 1942, Oppenheimer a devenit directorul noilor instalații de cercetare de la Los Alamos, laboratorul ultrasecret asociat cu Oficiul pentru Cercetări și Dezvoltare Științifică, în care a fost proiectată și construită prima bomba atomică. Oppenheimer a câștigat încrederea oamenilor de știință, dintre care mulți erau imigranți din Europa, iar capacitatea lui de a extrage rezultate practice din teorie i-a impresionat pe militarii americani. Deși nu avea experiență administrativă, s-a dovedit că
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
dirijat activitateaa a circa 4500 de oameni. Guvernul avea să-i reproșeze un singur neajuns: până la izbucnirea războiului, Oppenheimer se considerase un pacifist. Pe 16 iulie 1945, la ora 05:29, a fost detonata în deșertul din New Mexico prima bomba atomică, denumită „Fâț Mân”, care a 52 topit nisipul și a creat un crater gigantic. Oppenheimer a făcut parte dintr-un comitet de patru oameni de știință care au recomandat utilizarea bombei în Japonia, decizie pe care ulterior a regretat
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]