3,579 matches
-
4. 80. Lup Ballai Erzsebet, născută la 22 decembrie 1962 în Târgu Mureș, județul Mureș, România, fiica lui Ballai Francisc și Elisaveta, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Schweizertalstr. 1/B17, cu ultimul domiciliu din România, Odorheiu Secuiesc, Str. Breslelor nr. 17/15, județul Harghita. 81. Granberg Dan, născut la 10 mai 1962 în București, România, fiul lui Rădulescu Dumitru și Rădulescu Popa Elenă, cu domiciliul actual în Suedia, 94139 Pitea, Furubergsvagen 4 A, cu ultimul domiciliu din România, București
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
89. Lup Ballai Alexandru, născut la 30 octombrie 1957 în Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiul lui Lup Alexandru și Roșa, cu domiciliul actual în Austria, 1130 Viena, Schweizertalstr. 1. B. 17, cu ultimul domiciliu din România, Odorheiu Secuiesc, Str. Breslelor 17I15, județul Harghita. 90. Cozma Dorina Viorica, născută la 22 august 1965 în Baia Mare, județul Maramureș, România, fiica lui Polgar Vasile și Veronica, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Visna, Kriehubergasse 13/ 23, cu ultimul domiciliu din România, Baia Mare, str.
HOTĂRÂRE nr. 465 din 7 august 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121467_a_122796]
-
322. Ferencz Levente, născut la 10 ianuarie 1963 în localitatea Cristuru Secuiesc, județul Harghita, România, fiul lui Attila și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 2651 Reichenau a.d. Rax, Schulgasse 13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Breslelor nr. 9/15, județul Harghita. 323. Ferencz Bibiana, născută la 25 aprilie 1967 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Pall Iosif și Berta, cu domiciliul actual în Austria, 2651 Reichenau a.d. Rax, Schulgasse 13, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
Ferencz Bibiana, născută la 25 aprilie 1967 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiica lui Pall Iosif și Berta, cu domiciliul actual în Austria, 2651 Reichenau a.d. Rax, Schulgasse 13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Breslelor nr. 9/15, județul Harghita. 324. Duma Dorian, născut la 29 aprilie 1963 în Arad, județul Arad, România, fiul lui Ilie și Cornelia, cu domiciliul actual în Austria, 1040 Viena, Kolschitzkygasse 9-13/2/6, cu ultimul domiciliu din România, Arad
HOTĂRÂRE nr. 368 din 21 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118610_a_119939]
-
județul Caraș-Severin. 433. Sztojka Laszlo, născut la 18 mai 1970 în Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiul lui Laszlo și Klara, cu domiciliul actual în Austria, 2344 Maria Enzersdorf, Zacharias Wernerg. 11, cu ultimul domiciliu din România, Odorheiu Secuiesc, str. Breslelor nr. 11, județul Harghita. 434. Mârza Rodica, născută la 15 mai 1965 în localitatea Întregalde, județul Alba, România, fiica lui Marian Gheorghe și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, 29434 Solvesborg, Linnev. 11, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bucium-Poieni
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
Sibiu. 390. Frank Dominik, născut la 2 august 1969 în localitatea Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiul lui Barabas Dominic și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 79112 Freiburg-Munzingen, Romanstr. 2b, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Odorheiu Secuiesc, Str. Breslelor nr. 6/15, județul Harghita. 391. Zerbes Alexandra, născută la 21 octombrie 1968 în Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Popa Alexa și Ana, cu domiciliul actual în Germania, 85774 Unterfohring, Munchnerstr. 123, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str.
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
și 8 ani interdicție, condamnare redusă în urmă recursului înaintat la Tribunalul Suprem București, la 5 ani închisoare și mai puțini ani de interdicție. Preotul Casin Bucescu a stat 5 ani în închisorile comuniste (1958-1963) datorită lașității unor colegi de breaslă, a intransigenții regimului comunist ateu și curajului sau de a înfrunta dictatură și de a apăra credință și biserica ortodoxă. Spunea cu durere dar și cu mândrie, ca după ce a fost închis în anul 1958, și-a „desăvârșit” studiile universitare
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
reprezentat în orașe de șerifi sau viconți rămîne încă apăsător. El va fi tot astfel, în secolul al XIII-lea, pe teritoriile Capețienilor, regele intervenind din ce în ce mai des pentru a ține sub control finanțele și ordinea publică, pentru a revizui statutele breslelor și a reduce scutirea de taxe. La acea dată, "comuna", care-i unește prin jurămînt pe toți locuitorii unui oraș, devine, de altfel, secundară, dacă nu chiar caducă. În cadrul statelor care renasc, doar puterea regală sau princiară poate asigura menținerea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al X-lea, între populația cetății și acest loc al sociabilității și comunicării între indivizi care este catedrala, în navă sau naosurile laterale, poporul citadin circulă, mănîncă, doarme, ba uneori își introduce și animalele. Aici se dau întîlniri de afaceri. Breslele care au finanțat și realizat o parte din lucrări (zidari, dulgheri, sticlari etc.) își țin adesea aici reuniunile. Construirea edificiului, întinsă pe mai multe generații, se face cu ajutorul maselor citadine ale locuitorilor întregului ținut, folosiți la căratul grinzilor și pietrelor
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
pragmatic-instrumental, acela de a unifica Prusia prin intermediul educației dirijate de stat. Educați să se identifice înainte de toate cu statul și țelurile sale, subiecții prusaci erau astfel scoși din cercurile lor inferioare de socialitate care le suscitau adeziunea sentimentală (stări sociale, bresle profesionale, comunități țărănești, land-uri etc.) și puși într-o relație directă cu statul. Consecința socio-politică ce decurgea fără cusur din această strategie educațională consista în dizolvarea solidarităților sociale intermediare ce se interpuneau între statul prusac și subiectul său. Sistemul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
faptul că raportul lui Bogdan a fost dat publicității - fapt cu totul inedit, fără precedent, pentru lucrările comisiei -, suscitând reacții din partea lui Tocilescu, căruia i s-au raliat și alți autori respinși, ca de pildă I. Găvănescul. Incidentul a polarizat breasla istoricilor, linia de falie coincidând, în mare parte, cu demarcația generațională. Disputa istoricilor nu era doar una în care tinerii se răsculau împotriva veteranilor, încercând să răstoarne gerontocrația tradițională a breslei cu o phaedocrație, ci își avea resorturile într-un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
respinși, ca de pildă I. Găvănescul. Incidentul a polarizat breasla istoricilor, linia de falie coincidând, în mare parte, cu demarcația generațională. Disputa istoricilor nu era doar una în care tinerii se răsculau împotriva veteranilor, încercând să răstoarne gerontocrația tradițională a breslei cu o phaedocrație, ci își avea resorturile într-un fundamental diferendum de concepție. Acest fapt s-a văzut cel mai în clar în disputa dată în jurul raportului național-universal. Moștenitoare a românismului de secol XIX, școala tradițională ținea cu dinții de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Bogdan - învestit acum cu prerogative ministeriale ce îl înzestrau cu puteri cenzoriale - se angajează consecvent pentru opțiunea integratoare, particularul românesc trebuind subordonat universalului istoric. Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
memoria națională românească. În perioada interbelică, opera memoriei naționale românești a fost, practic, desăvârșită. Venirea comuniștilor la putere va ocaziona restructurarea radicală a conștiinței istorice românești, care va fi reașezată de pe temelia ideologiei naționaliste pe fundația doctrinei materialismului-dialectic. Destructurarea vechii bresle a istoricilor și configurarea noului câmp istoriografic socialist, cu toate luptele intestine pentru putere profesională care au însoțit acest proces, este detaliată minuțios în monografia Politică și istoriografie în România: 1948-1964 (Müller, 2003). Din rațiune ce țin de economia textuală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alții, profesorul Gh. Mustață a scris și scrie despre înaintași, despre biologi români și străini, medalioanele publicate de el înscriindu-se în istoria biologiei ieșene; toate sunt scrise cu multă căldură sufletească, cu respectul avut față de profesorii și colegii de breaslă. Nu pot să nu-mi amintesc de cele 15 ediții ale simpozionului „Personalități ale biologiei românești și universale”, organizat de profesorul Gh. Mustață pentru studenți, la care întotdeauna am participat cu deosebită plăcere, ascultându-l cu cât patos vorbea despre
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
chirie ce s-ar căde ...și din dughenile ce sântu în târgu...să să afle totdeauna stătătoare și nestrămutată cheltuiala săracilor de bolnavi, ce să cade după orânduială.” Apoi „S-au socotit și s-au hotărât ca să fie în epitropiia breslei neguțitorilor din Iași; și cel orânduit...să poarte grijă pentru toate veniturile și cheltuielile cu frica lui Dumnezeu.” - N.A.Bogdan mai spune că Stefan Bosie, ctitorul bisericii Sfântul Spiridon, a început și construirea spitalului, fapt ce l-a dus la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pot multiplica indefinit. E vorba de figuri prestigioase, pe care și cititorii, și universitățile și teologii „profesioniști“ sunt gata să-i ia în serios. Numai la noi, cu puține excepții, această „specie“ e deficitară și, în general, privită strâmb de „breasla“ specialiștilor în sutană. În schimb, foarte prezentă e confruntarea de opinii cu privire la Biserica instituțională. Cum e cu câștigurile ei, cum e cu Catedrala Neamului, cum e cu preoțimea nevrednică, cum e cu dreptul de a fi incinerat, sau de a
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
al bunei-cuviințe. Evident, aș fi încântat să constat că jurnalistul are, când scrie, și o notabilă înzestrare literară. Dar mă mulțumesc și cu simpla folosire decentă a limbii române. Pe acest fundal, declarația unei tinere și drăgă lașe reprezentante a breslei, cum că ocupația ei de predilecție este să mănânce politicieni pe pâine, mă tulbură. Adică cum? Ce să înțeleg? Că pleacă „pe teren“ cu șișul în geantă? Că, de câte ori vede un politician, îi vine să-l muște? Că vrea sânge
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
se Înnăbușă sub șosele; tot ea e otrăvită de pesticide și Îngrășăminte, dar și de mercurul bateriilor ori cianura care vă ajută să adunați aur. Iarăși rămân dator. Iată de ce eu, zeița Bastet, Îmi doresc cât mai mulți colegi de breaslă, cât mai mulți zei, ca barem aceia să vă silească să măsurați de două ori Înainte de a tăia, ori de câte ori interesul vi se manifestă În afara voastră, adică În Natură. Teamă mi-e Însă că nu mai știți de frică, de când cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din seva apoteotică a propriei noastre existențe și de fiecare dată rămâneau cuvintele, pildele de viață și asocierile făcute. Nu știu cât de mult era iubit, dar cu siguranță era respectat în comunitatea noastră. Într-o lume, la vremea aceea plină cu bresle și structuri profesionale, tata schimba pe undeva registrul, în sensul că ducea mai departe tradiția de ceferist în familie așa cum o inițiase bunicul, iar fratele tatei avea o funcție extrem de importantă la una din marile întreprinderi ale Brăilei. De mică
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Magna, Iași, 2008. Este o culegere de cugetări și aforisme, dar și un Jurnal intim, ținut în perioada 1970-1975, o mini-istorie a literaturii vremii, văzută dintr-un unghi inedit, acela al dascălului de țară cu legitimă pretenție de accedere în breasla literaților, un "Jurnal de cărți" cu diagnostice pe cât de sincere, pe atât de pătrunzătoare, o culegere de eseuri pe marginea unor opere demne de real interes, un crochiu de roman sentimental, o mărturisire de credință din toate, câte ceva. Este un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
creșterea cotidiană, în vreme ce confrații, după ușă, se prăpădeau de râs... În deceniu 6 al veacului trecut, cei care lucrau la revista "Cronica" erau renumiți pentru poantele (unele, de-a dreptul crude!) cu care-și păcăleau colegii de redacție și de breaslă. Suplimentul "Odată-n e anul nou!" publica delicioasele parodii semnate de Ion Pogorilovschi, George Pruteanu ș.m.a., iar mensualul "Iașul literar" îl lansa pe Marin Sorescu în calitate de titular al rubricii iconoclaste și plină de haz "Singur printre poeți". Râdeam mult, râdeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ignorat Filimon Taniac. El își spunea, simplu, "publicist". De când Caragiale l-a făcut pe Rică Venturiano "studinte în drept și publicist", termenul s-a cam ofilit, ajungând să nu mai desemneze o profesie, ci mai degrabă un hobby. Cele două bresle de condeieri, a ziariștilor și a scriitorilor, și-au hotărnicit domeniile; sunt tolerate incursiuni dintr-o arenă în cealaltă (de regulă, ale scriitorilor pe tărâmul gazetăriei) și cam atât. Documentele salvate de Moș Toader Hrib pot atesta, cu egală îndreptățire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
expună antisemitizării sălbatice, oarbe, a holocaustologilor locali". Nu cred că Goma are totdeauna dreptate în emiterea asprelor sale judecăți la adresa contemporanilor, dar, cu certitudine, de multe ori are. Cum, de ceva vreme, la noi s-a rupt brutal solidaritatea de breaslă, fiind înlocuită cu aceea de grup, iritările și susținerile vizavi de Goma s-au delimitat cert și nenuanțat, evidențiindu-se mereu același genus irritabile, deprins să accepte sau să respingă strict în funcție de dicteul umorilor și interesului. Dacă există un simptom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
neliniști: ce-o fi aia "anchetator politic" (345003)? Brrr! Securitatea redivivus, sau e vorba doar de-o traducere bleagă și-ar trebui să se citească "analist politic"? Dar ce spuneți de "chevrasames", ori "dusisator-polizator", "gardinator", "majghian", "formator mănuși fibre liberiene"? Breasla confecționerilor înfățișează o listă... de te umflă râsul: "confecționer gămălii de chibrituri" (1824005), ori "confecționer cretă școlară" (733109), ori "confecționer plute" unde-or mai fi plutind plutele meșterite de specialiștii 723104? Interesant este că sunt considerate meserii distincte aceea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]