3,270 matches
-
soția și fetele, căci pentru averea părintească pierdută trebuiau acum ei să plătească, vinovații prin naștere) s-a numărat între cei mai dotați discipoli ai lui Tudor Vianu, adevărat cap filosofic și minte luminată. Cu vederi de centru-stânga, exaltând rolul burgheziei în civilizația modernă (de unde și marea lui admirație față de Thomas Mann), simțindu-se aproape, din motive ideologice, de național-țărăniști, era directorul săptămânalului de cultură Țară nouă (sub oblăduirea Frontului Renașterii Naționale al lui Carol al II-lea). În această publicație
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
garanții ale dreptului nostru moral de a stăpâni acolo (nu ridicaseră de altminteri românii, în scurtul răstimp de două decenii, catedrale impozante pretutindeni în orașele transilvane, nu umpluseră ei provincia de nenumărate școli, din care țâșnise - ca peste noapte - o burghezie românească locală, pe care se putea clădi comod viitorul?), a căzut decizia de arbitraj de la Viena. Mă duceam tocmai la Ion Chinezu, care locuia într-una din clădirile fondului clerical maghiar (vile solide ca instituțiile), situată la una dintre intrările
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
-și producă propriile valori. Totuși, spre sfârșitul secolului al XIII-lea, regii capețieni, în special Filip II August și Ludovic al VIII-lea, au favorizat emanciparea juridică a orașelor, cel puțin atunci când acestea se situau în afara domeniului regal. Alianța cu burghezii viza slăbirea puterii senioriale. Nu putem detalia aici marea diversitate a mișcării comunale*: pretențiile sale au mers de la obținerea unor privilegii în cadrul libertății sub supraveghere (favoruri fiscale, garanții de ordin judiciar împotriva exercitării arbitrare a autorității senioriale, "pacea pieței" etc.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
municipale. Aceste responsabilități devin surse de prestigiu, de recunoaștere socială și de îmbogățire, ceea ce determină oligarhiile urbane să se lupte pentru a ajunge la conducere. Dacă în secolul al XIII-lea notează Jacques Ellul încă există o reînnoire constantă a burgheziei cu fiecare generație, la sfârșitul secolului al XIV-lea, în Franța se formează dinastii burgheze"1. Această închidere progresivă a burgheziei față de integrarea de oameni noi este însoțită de o îngustare a concepției acesteia despre "binele comun". În perioada de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a ajunge la conducere. Dacă în secolul al XIII-lea notează Jacques Ellul încă există o reînnoire constantă a burgheziei cu fiecare generație, la sfârșitul secolului al XIV-lea, în Franța se formează dinastii burgheze"1. Această închidere progresivă a burgheziei față de integrarea de oameni noi este însoțită de o îngustare a concepției acesteia despre "binele comun". În perioada de expansiune economică relativă pe care o cunoscuse Evul Mediu, între secolele XI-XIII, elitele urbane încercaseră să administreze orașul în interesul tuturor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
s-a înfăptuit luarea sub tutelă a orașelor, ceea ce marchează sfârșitul mișcării comunale. "Odată cu domnia lui Ludovic al XI-lea se deschide o nouă epocă de aservire. Atunci se manifesta în orașe, cu o forță mai mare ca niciodată, dominația burgheziei sus-puse, copleșită de atenții și de privilegii personale din partea regelui, dar obligată la o strictă obediență față de el și nevoile lui, fiind cu asprime pedepsită în caz că ar fi opus rezistență"1. Subjugate, elitele urbane regăsesc în secolul al XVI-lea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
întâi Organizarea rațională a ordinii publice. O depolitizare voluntară a spațiului urban Capitolul 1 Crearea orașului modern Lucrările lui Haussmann: alianța viziunii princiare cu speculația Flagelurile orașului Fie că a fost făcută în numele statului monarhic, fie în numele Bisericii sau al burgheziei, guvernarea orașului a constat mult timp doar în înfrumusețarea sau în dotarea sa cu comodități suplimentare. În secolele al XVI-lea și al XVII-lea, ghidate de considerente de prestigiu și de agrement, dar în aceeași măsură și de finalități
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care putea să le revândă la un preț care îngloba și plusvaloarea adusă de lucrările efectuate 1. Beneficiile care au rezultat astfel au fost la rândul lor surse de finanțare a lucrărilor 2. Imperiul trebuia până la urmă să conteze pe burghezia "orleanistă", care percepea totuși exproprierea din motive de utilitate publică ca pe o atingere intolerabilă adusă proprietății. Într-adevăr, exproprierile nu s-au limitat la maghernițele din centrul orașului, ci au vizat în aceeași măsură și locuințele persoanelor importante, precum și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu era rațional din punct de vedere economic să se construiască pentru muncitori locuințe la un preț scăzut. El miza mult pe "mișcarea naturală" care ar fi trebuit să determine populația defavorizată să ocupe locuințele pe care le abandona mica burghezie în favoarea unora mai confortabile. În fapt, nici muncitorii, nici burghezii nu s-au înscris în această logică. Aceștia din urmă nu aveau încredere în locatarii necăjiți care ar fi urmat să le ia locul, iar muncitorii preferau chiriile mici în defavoarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dispunea de priceperea necesară aplicării lor. Jean-Pierre Gaudin a analizat problemele punerii în practică a planificării urbane ca o consecință a echilibrului forțelor sociale pe care se întemeia cea de-a Treia Republică: alianța politică între, pe de o parte, burghezia industrială și bancară și, pe de alta, micii proprietari țărani și meșteșugari. Rezistențele la primele încercări de planificare urbană au rezultat mai ales din presiunile exercitate la nivelul central al statului de către reprezentanții micii burghezii și ai țărănimii independente; aceste
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între, pe de o parte, burghezia industrială și bancară și, pe de alta, micii proprietari țărani și meșteșugari. Rezistențele la primele încercări de planificare urbană au rezultat mai ales din presiunile exercitate la nivelul central al statului de către reprezentanții micii burghezii și ai țărănimii independente; aceste categorii se temeau de orice modificare a principiilor proprietății funciare. În perioada interbelică, reflecțiile asupra planificării urbane nu s-au concretizat în realizări efective. În virtutea respectului scrupulos față de proprietatea privată, puterea politică nu a controlat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în cursul secolului al XIX-lea, deși mai fusese evocată în timpul Revoluției franceze. Luarea la cunoștință a problemelor puse de insalubritatea locuinței populare nu a împiedicat burghezii și muncitorii să conteste dreptul statului de a interveni în acest domeniu. Pentru burghezie, legiferarea în domeniul locuințelor era percepută ca o atingere a dreptului de proprietate, drept pe care Declarația din 1789 îl ridicase la același rang cu dreptul la libertate, siguranță și rezistență la opresiune. Locuința fiind un bun privat, orice intervenție
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
drept pe care Declarația din 1789 îl ridicase la același rang cu dreptul la libertate, siguranță și rezistență la opresiune. Locuința fiind un bun privat, orice intervenție în privința finanțării sale nu poate fi asimilată decât "socialismului pur"2. În plus, burghezia se temea că o politică a locuințelor în favoarea mediilor populare ar fi favorizat constituirea unor masive concentrări de muncitori; or, conform diagnosticului dr.Villermé, un filantrop specialist în starea fizică și morală a muncitorilor, "cei rău intenționați exercită în mod
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
exista o politică a locuinței ca atare, dar exista preocuparea pentru rezolvarea "parcelărilor defectuoase", pentru a face viabile anumite loturi. Aplicarea principiilor solidariste Primele acțiuni privind ajutorul pentru locuință nu decurg, așadar, din revendicările muncitorilor. În sânul fracțiunii luminate a burgheziei, "solidariștii" partizani ai "economiei sociale" și "republicanii progresului" sunt primii inițiatori în acest domeniu, prinși între grija amendării efectelor inacceptabile ale atitudinii liberale tip laissez-faire și intenția de a îngrădi tentația socialismului. În prefața lecțiilor ținute la Școala Superioară de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
determinată mai curând de uzura la locul de muncă decât de insalubritatea spațiului de locuit. Dar în timp ce burghezilor li se prescria un sejur la munte pentru tratarea tuberculozei, această cură igienico-dietetică era refuzată muncitorilor. "La fel, când era vorba de burghezie, se vorbea de surmenaj și odihnă, în cazul muncitorilor, de lene și absenteism"59. Problema tratării tuberculozei ne lămurește în privința lamentațiilor curentelor igieniste, care condamnau faptul că nu se făceau prea multe pentru ameliorarea condițiilor în care trăiau muncitorii. Igieniștii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de a liniști majoritatea, voia să și-o facă aliat"73. În ochii anarhosindicaliștilor, această violență avea avantajul de a da contur luptei de clasă și de a evidenția "rolul statului republican ca instrument de opresiune socială aflat în mâna burgheziei"74. Fiecare răzvrătire servea ca repetiție pentru marea seară a revoluției. Desigur, în afară de astfel de strategii cinice, "exasperarea, furia, disperarea, sentimentul de neputință, mânia au jucat în cazul celor mai mulți manifestanți un rol la fel de mare în cazul celor mai mulți manifestanți, ca și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dovedit a fi nesemnificativ. Din 1958 până în 1963, prețurile terenurilor aproape s-au triplat. Practic, alegerea de a nu interveni asupra prețurilor terenurilor decât în zonele rezervate operațiunilor de urbanism operațional permitea puterilor publice să negocieze cu micii speculanți ai burgheziei mici și mijlocii. Dar și marile operațiuni de urbanism operațional, în mod paradoxal, au permis speculațiile funciare. Timpul cerut de realizarea ZUP încuraja înflorirea unor operațiuni întreprinse de investitorii privați; aceștia sperau să beneficieze și ei de solvabila cerere de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cumulativ: prezența societăților HLM i-a făcut pe investitorii privați să-și schimbe hotărârea de a construi în ZUP, iar absența acestora acolo avea să oblige agențiile să construiască doar în ZUP. Rezultatul: zonele urbane au devenit cetăți HLM, iar burghezia a recucerit orașul tradițional"161. Treptat, s-a realizat o împărțire progresivă a sarcinilor de punere în act a dezvoltării urbane. Statul era astfel constrâns să ia în grijă gestionarea populațiilor cu venituri mici, a populațiilor defavorizate de la periferia orașelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
contextul în care "comportamentele sociabilității cele mai anodine angajau poziții sociale și raporturi cu alte grupuri sociale"199, relațiile erau precare, iar stilurile de viață, cu atât mai vulnerabile cu cât locuitorii nu aveau o vecinătate omogenă. Confruntarea moralei micii burghezii cu condiția populară conducea la conflicte între tineri și adulți, între adulții clasei mijlocii și tinerii claselor populare. "Opoziția etică exprimată pe teren era cu atât mai pregnantă cu cât, pentru grupurile sociale în curs de mobilitate, educația era valoarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
disoluția legăturilor familiale, surse ale tuturor relelor 248. A pregăti tineretul în vederea inserției în activitatea economică devenea o prioritate națională. Elaborarea unei politici a dotărilor sociale și socioculturale se impunea ca antidot pentru dispariției vieții sociale. Astfel, vechile temeri ale burgheziei s-au întâlnit cu entuziasmul militanților Educației populare; aceștia găseau în urbanizare oportunitatea de a face să se țină cont de revendicările lor privind dotarea socioeducativă, precum și ocazia de a căpăta recunoaștere socială. Educația populară constituia referința ideologică a marilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o anumită expoziție, o reprezentație teatrală, fie organizarea unei întâlniri în localul care aparținea municipalității sau era finanțat de aceasta. Aceste dispute ideologice asupra definirii frumosului și binelui au reprezentat ocazii de afirmare a noilor pături în ascensiune față de mica burghezie tradițională."264 Numeroase au fost dotările sociale care au servit drept rampă de lansare acestor noi elite, formării unor purtători de cuvânt ai cartierelor până când ajungeau reprezentanții acestora. O "nouă mică burghezie" aflată în căutarea unor noi referenți a acaparat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
afirmare a noilor pături în ascensiune față de mica burghezie tradițională."264 Numeroase au fost dotările sociale care au servit drept rampă de lansare acestor noi elite, formării unor purtători de cuvânt ai cartierelor până când ajungeau reprezentanții acestora. O "nouă mică burghezie" aflată în căutarea unor noi referenți a acaparat dotările socioculturale, ca un preambul la acapararea instituțiilor teritoriale 265. Avântul asociativ s-a bazat pe credibilitatea Educației populare în tratarea problemei urbane. Asociațiile deveneau echivalentul în mediul urban al sindicatelor din
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o viață care li s-a "închis" deși, ca și celelalte familii, sperau la prosperitate"4. În aceste condiții, mai ales femeile sunt obligate să-și amâne proiectul profesional. Începând cu sfârșitul anilor 1980, Pierre Bourdieu a evocat suferința "micii burghezii" bulversate la gândul că va deveni proprietara unei case, dar conștientă că nu-și va putea niciodată construi viața așa cum crezuse la început. Acești aspiranți la proprietate "determinați să trăiască peste resursele lor, să facă împrumuturi [...] descoperă, cu aceeași durere
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
globalul la scara locală a centrului orașului"518. Adepți ai străzii redate pietonilor și bicicletelor, gentrificații sunt în proximitatea tuturor serviciilor care constituie atracția unui oraș, mai ales în preajma gărilor și aeroporturilor, care răspund nevoilor lor de mobilitate. Contrar vechii burghezii, ei nu au prejudecăți legate de anturajele "exotice", populare, iar scumpirea cartierului, pe care ei o provoacă, nici nu lasă multe șanse vecinilor săraci să rămână acolo. Inițiată de fracțiunea cea mai boemă a claselor avute, aceea care are un
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de interesele particulare în căutarea interesului general. Această ocultare a conflictelor de interese și a mizelor puterii care le însoțeau făcea proiectul de modernizare cu atât mai ambiguu, cu cât politicile urbane ale statului se împletiseră mai bine cu preocupările burgheziei arhaice și autoritare de a-și păstra rentele decât cu cele ale noilor clase conducătoare apărute din dezvoltarea marilor organizații industriale și financiare. Denunțarea acestei iluzii, a acestei viclenii a științei transparente la interese convinsese rapid "forțele vii" mobilizate în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]