3,179 matches
-
în Nicolae. Doamne, ce frumos ar fi să fie așa! Vă invit la o busuioacă de Bohotin pentru a ni se dezlega mai bine limbile. La un ceas de taifas uns cu o asemenea binecuvântată licoare se poate drege și busuiocul (aflu recent că expresia asta este greșită, nu busuiocul este dres, el drege apa, sfințind-o). Nicolae e un nume augural și devoțional antic, de la Nikolas, un compus care cuprinde nike (victorie) și laos (popor). Ajungem apoi la Nicolae sfântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
așa! Vă invit la o busuioacă de Bohotin pentru a ni se dezlega mai bine limbile. La un ceas de taifas uns cu o asemenea binecuvântată licoare se poate drege și busuiocul (aflu recent că expresia asta este greșită, nu busuiocul este dres, el drege apa, sfințind-o). Nicolae e un nume augural și devoțional antic, de la Nikolas, un compus care cuprinde nike (victorie) și laos (popor). Ajungem apoi la Nicolae sfântul și dăruitorul, făcătorul de minuni, născut prin părțile Lichiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
prin părțile Lichiei (Asia Mică). Ne mândrim cu numele pe care îl purtăm, cel puțin în măsura în care reușim să nu compromitem și să nu vulgarizăm aceste nume în scurta și nesigura noastră viață. Latinescul Ocimum basilicum (ochiul templului) este echivalentul românescului busuioc, floarea căreia i se atribuie o mulțime de însușiri. 78 Da, alături de multe cărți (peste 6000 volume) am și diverse obiecte de artă. O pasiune mai veche. Am colecționat până acum peste 150 de sfeșnice și peste 80 de icoane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Editura Tehnopress, 1997; Editura Junimea, 2008. BUCIULEAC, Florin. Tâmpla/ Fizionomii convorbiriste/ Convorbiri literare, Iași, 2008; Chipuri. Album. Iași, Editura Opera Magna, 2013. BOTEZ, Demostene. Memorii. București, Editura Minerva, 1970. BOTEZ, C., PRICOP, A. Prin hanurile Iașilor. București, Editura Sport-Turism, 1989. BUSUIOC, Nicolae. Oglinzile Cetății. Interviuri ieșene. 3 vol., Iași, Editura Omnia, 1993, Chișinău, Editura Știința, 1994-1996; Iașii dintre milenii. Editura Universitas XX, 2001; Scriitori și publiciști contemporani. Dicționar, Ediția a III-a, Iași, Editura Vasiliana '98, 2009. BUSUIOC, Nicolae, DONOSE, Vicențiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Editura Sport-Turism, 1989. BUSUIOC, Nicolae. Oglinzile Cetății. Interviuri ieșene. 3 vol., Iași, Editura Omnia, 1993, Chișinău, Editura Știința, 1994-1996; Iașii dintre milenii. Editura Universitas XX, 2001; Scriitori și publiciști contemporani. Dicționar, Ediția a III-a, Iași, Editura Vasiliana '98, 2009. BUSUIOC, Nicolae, DONOSE, Vicențiu. O istorie de suflet și de minte. Biblioteca "Gh. Asachi" 80. Iași, Editura Vasiliana '98, 2000. CAZIMIR, Otilia. În târgușorul dintre vii... Iași, 1939; Urbanistica Iașului. (Manuscris aflat în colecția Muzeului N. Gane). CÂNTEC, Florin. Vasile Conta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
cu Veronica Micle. Iași, Editura Cronica, 1996; Strada Lăpușneanu de altădată. Iași, Editura Tehnopress, 2002; Vechi locuri și zidiri ieșene. Iași, Editura Tehnopress, 2003, vol. 2, 2006; Urcând Copoul cu gândul la Podul Verde. Iași, Editura Tehnopress, 2006. MOSCOVICI, Liviu, BUSUIOC, Nicolae. Ghidul bibliotecilor ieșene. 1990. MUSCALU, Ion. Osândă și izbândă. /Despre voievodul martir Miron Barnovschi/. Iași, Editura Danaster, 2007; Dafina Doamna. Viața plină de mister și legendă a Doamnei lui Dabija Vodă. Iași, Editura Danaster, 2009; Lupu Alb /Domnia lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
A., 183 BRĂTIANU, Gh. I., 81 BRĂTIANU, Ion, 68 BROASCĂ, Ștefan, 262 BRUMĂ, Aurel, 74, 115 BRUNETIÈRE, F., 191 BUCIULEAC, Florin, 254 BUCUȚA, Emil, 69 BUDA, Cezar, 108 BUDDHA, întemeietor al Budismului, 201 BURADA, Teodor, 146 BURY, Richard du, 76 BUSUIOC, Nicolae, 91, 214, 258, BUTNARU, Leo, 104 BUZATU, Gheorghe, 255 BUZDUGAN, Ion, 26 BYRON, G. G., 59 C CADEȚCHI, Costache, 154 CANTACUZINO, G. M., 19, 21, 26, 109 CANTEMIR, Dimitrie, domn al Moldovei (1710-1711), 15, 25, 47, 51, 72, 76
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
2009. 19. Basarabia de suflet. Lecturi și dialoguri esențiale. Editura Știința, Chișinău, 2010 (Bursă Copyro). 20. Între sensibilitate și rigoare. Introducere în arta și știința lecturii. Editura Vasiliana '98, Iași, 2011. 21. În oglinzile celorlalți. Comentarii despre cărțile lui Nicolae Busuioc. Editura Vasiliana '98, Iași 2012. 22. Omul și natura. Între contemplație și ostilitate. Eseu. Editura Vasiliana '98, Iași, 2013. 23. Aperto libro. Cronici, lecturi, idei. Editura Vasiliana '98, Iași, 2014. 24. Timp în cerc și cerc de timp. Poemul existențelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Seara, la lumina unui foc haiducesc, Mihai a asistat la o „șezătoare cu parfum arhaic”, cu sunete de bucium, cântece din frunze, „jocuri săltărețe cu strigături haiducești”. La miezul nopții, „Voievodul a adormit într-o casă țărănească cu parfum de busuioc și iasomie, împodobită pretutindeni cu mândre velințe de Muscel”. Dimineața, Voievodul a asistat la slujba religioasă, oficiată în biserica de la Corbi, după care s-a urcat în mașina, pe care o conducea chiar el, și s-a îndreptat împreună cu suita
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a luat pe badea Farman, străjer la primărie și epitrop la biserică și pe Moloce Ion, gospodar enoriaș, să-l însoțească la Iordan, la sfințit prin sat. După slujba de sfințire a aghiazmei, au luat cofița cu aghiasmă, struțul de busuioc și-au pornit pe lan, urmați de vreo 5-6 băieți. Aceștia strigau din răsputeri "chiralesaaaa!", "chiralesaaa!" de răsuna lanul. Câinii lătrau, vecinele ieșeau cu lumânări aprinse la poartă și totul se desfășura după tradiție. Preotul Arcadie Repta era neîntrecut la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stăteau mirii la cununie. În biserică, se aruncau bomboane, ca viața tinerilor miri să fie dulce. Mirii, apoi erau conduși de alai și muzică până la fotograf. La biserică, preotul oficia cununia. Când ajungeau la casa mirelui, mama soacră-mare ieșea cu busuioc și agheasmă și-i stropea pe miri. Miresei i se dădea o fărâmitură de pâine, ca să fie blândă. Druștele strigau strigături potrivite. La masa de cununie se așezau invitații după rang: în capul mesei nunii cei mari, în fața lor mirii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Acestea erau sfințite și le luam acasă, punându le cu grijă la icoane. Bătrânii spuneau că menirea lor este să aducă noroc și sănătate în casa, care are frică de Dumnezeu. La Ziua Crucii, pe 14 septembrie, făceam cruci din busuioc și le puneam prin casă. Mirosul lor era binefăcător. Din această zi începeam să batem nucii, considerând că nucile au ajuns la maturitate, au miezul tare. Bătrâna Doca lui Gherman ne-a spus de multe ori că de ziua Crucii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un lucrător mai tânăr l-a atârnat sus, în vârful casei. Alt bun vecin, Ion Moloce, și-a dat cu părerea că, în vârful casei noi, trebuie să se pună și o cruce de cetină și două cruci de lemn, busuioc cu flori și semințe. Tata a vorbit cu meșterii și s-a respectat și această tradiție, specifică satului românesc. Când stăteau toți la masă, în ogradă, primarul Chiriluță a venit să vadă cum merg lucrurile. S-a minunat ce repede
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a plătit țiganca și-a alungat-o afară. Fiind îngrozită, a strigat-o repede pe bătrâna, Doca lui Gherman, care nici una, nici alta, a spus că e vorba de un deochi. S-a dus acasă, a adus un struț de busuioc, un castron cu agheasmă și stropindu-mă, a început a mă descânta: Fugi deochi, dintre ochi, Că te ajunge, te roșește Și amar te pedepsește Sabia de foc cerească, Pronia Dumnezeiască, Să te duci, să piei Cum pier negurile, Când
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
întrajutorări între săteni. La construirea unei case noi, la temelie, la colțuri se așezau bani (monede), pentru bogății. Când se ajungea cu ziditul până la căpriori, se punea un ștergar alb frumos țesut și două cruci de lemn, cu cununițe de busuioc. Noaptea nu este indicat să se fluiere în casă, căci apare riscul de-a rămâne pustie. La biserică întotdeauna să te duci cu flori și să le depui la icoana Maicii Domnului, ca semn al respectului pentru credința creștină. Când
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de asemenea sărbătoare sfântă. Putea să fie cât de ger. Circula și zicala: "Frig ca-n gerul Bobotezei!". Fiecare, tânăr, copil sau adult își lua cu el o cană frumoasă, legată cu șnur sau undiță roșie și câteva fire de busuioc înăuntru. În niciun caz nu putea lipsi de la un asemenea mare eveniment al satului. Crucea de gheață se observa de departe și-i atrăgea pe săteni, ca un magnet. Temperatura cobora de obicei cu mult peste normal, dar nimeni nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
stafide). Se întocmește o listă (pomelnic) cu cei decedați. Pe mormânt de așeză o față de masă și pe ea pun: colacii mari (într-un coș), 10-15 ulcioare (sau căni) cu colăcei și lumânări deasupra coliva, un castron cu struț de busuioc și agheasmă. Dacă enoriașul dispune, poate avea lângă mormânt 1-2 saci cu colăcei pentru sărmani, sucuri și vin (pentru cunoscuți). Se vorbește cu preotul (care vine în cimitir) și se așteaptă sfințirea mormântului (celui apropiat). Preotul însoțit de un cantor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
l-a născut Așa să se zbuciume și el Pân-ce n-a veni la mine. Iar la mine de-o veni Cu dânsul când oi grăi Ca cu mir l-oi mirui. La dânsul când oi căta Ca cu busuioc l-oi sufla. La dânsul când oi zâmbi Mărgăritare-a zări. NOTE PARTEA I 1. N. Petrescu-Comnen (născut 1881) jurist și om politic. 2. Sebastian Moruzi (născut 1888) gazetar, fost prefect de Covurlui, Tulcea și Suceava. 3. Artur Stavri (1869-1928
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dintr-un lexem în altul instaurează dimensiunea sacrului în care totul pare familiar, datorită simțirii tradiționale superioare, dar nu seamănă cu nimic din profan. Un alt procedeu constructor de aură mitică se bazează pe apozițiile dezvoltate: Petrea FătFrumos, șteblâ de busuioc, născut la mn ’iezul nopțî, Ileana Simziana, cosiță de aur, câmpul înverzește, florile-nflorește. Titulaturile magice și funcția sacră, vegetațională, sunt motivate întotdeauna de evoluția basmului. Petrea Făt-Frumos are ca supranume clipa nașterii, fiindcă în momentul crucii dintre zile începe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tărâmul interzis profanilor să-i recunoască supremația. Flăcăul s-a născut dintr-o uniune simbolică, principiul vegetal însuși a rodit într-o fecioară pentru a face lumea să fructifice gesturile arhetipale. Adeseori numele vine din sfera florei: eroul se cheamă Busuioc Verde, dublul lui Busuioc este Siminoc în basme, al lui Afin e Dafin, Măr-Păr, (cei doi nu se pot despărți în analiza semnificațiilor), un alt protagonist este Florea/Florian (al cărui superlativ absolut este Florea Înfloritu), Trandafir, iar Urmă galbână
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-i recunoască supremația. Flăcăul s-a născut dintr-o uniune simbolică, principiul vegetal însuși a rodit într-o fecioară pentru a face lumea să fructifice gesturile arhetipale. Adeseori numele vine din sfera florei: eroul se cheamă Busuioc Verde, dublul lui Busuioc este Siminoc în basme, al lui Afin e Dafin, Măr-Păr, (cei doi nu se pot despărți în analiza semnificațiilor), un alt protagonist este Florea/Florian (al cărui superlativ absolut este Florea Înfloritu), Trandafir, iar Urmă galbână își trasează itinerariul cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în turn privește o floare deosebită, după care „a făcut băiat și l-a botezat Florea, că din floare a fost făcut”) și este datoria lui să regenereze vitalitatea planului vegetal de care depinde viața însăși. Ca și Urmă galbână, Busuioc Verde face să răsară planta omonimă unde atinge pământul cu tălpile, iar numele lui apare mult mai târziu în basmul cules din Fundu Moldovei, Suceava. Momentul numirii este clipa în care flăcăul se naște la nivel mitic, ia o identitate
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pământul cu tălpile, iar numele lui apare mult mai târziu în basmul cules din Fundu Moldovei, Suceava. Momentul numirii este clipa în care flăcăul se naște la nivel mitic, ia o identitate încărcată de energie numinoasă, datorită reiterării acțiunii sacre. Busuioc Verde se prezintă singur tatălui când hotărăște să plece în incursiunea pe care frații au ratat-o. Mezinul are cunoașterea lăuntrică ce îl înscrie pe traseul arhetipal, dar tatăl împărat este contrariat de ideea dispariției lui: „ - Da - zîci - dragu tat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ratat-o. Mezinul are cunoașterea lăuntrică ce îl înscrie pe traseul arhetipal, dar tatăl împărat este contrariat de ideea dispariției lui: „ - Da - zîci - dragu tat’ii! Cum sâ vin io sâ t’i caut? - Tatâ! Mn’ii-m iesti numili Busuioc - Verd’e! Pi uni ma duc ieu, creșt’e busuioc verd’i, șî dumn’eta ai sâ ma găsășt’i pi urma busuioculi verd’e. Pi uni calc io cu pk’icioru, sâ șt’i câ-n urma mș creșt’e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
traseul arhetipal, dar tatăl împărat este contrariat de ideea dispariției lui: „ - Da - zîci - dragu tat’ii! Cum sâ vin io sâ t’i caut? - Tatâ! Mn’ii-m iesti numili Busuioc - Verd’e! Pi uni ma duc ieu, creșt’e busuioc verd’i, șî dumn’eta ai sâ ma găsășt’i pi urma busuioculi verd’e. Pi uni calc io cu pk’icioru, sâ șt’i câ-n urma mș creșt’e busuioc verd’e.Bin’i, dragu tat’ii”. Pare greu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]