5,886 matches
-
brăilean Petrea Crețul Șolcanu, G. Dem. Teodorescu a cules în 1884 varianta cunoscută sub numele Oaia năzdrăvană. Această baladă, ce se distinge printr-un viguros patos epic, este considerată reprezentativă pentru tipul muntenesc al Mioriței. Tot așa cum varianta culeasă de la cântărețul Gh. Avasiloaiei din Goești, județul Iași, constituie tipul moldovenesc al capodoperei. În cadrul tipului transilvănean au fost înglobate un număr mare de balade, de cântece lirico-narative și de colinde. Versiunea ardelenească este redusă ca întindere epică, schema fiind simplificată la două
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
scoateți limba și prindeți-o cu degetele, folosindu-vă de cârpă ca să nu alunece. Trageți-o în afară cât de mult puteți și mișcați-o încet, dintr-o parte în alta, timp de câteva secunde. Mulți oameni din showbiz, inclusiv cântăreții, folosesc această metodă de întindere a limbii pentru a avea voci frumoase. Exercițiul relaxează gâtul și eliberează vocea. Metoda poate fi folosită pentru a vindeca durerile de gât sau chiar răceala. În acest fel sunt stimulate primele trei meridiane. Aceste
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Prindeți limba între degetul mare și arătător, trageți-o afară fără să forțați prea mult, apoi mișcați-o dintr-o parte în alta. Aceste mișcări vor avea ca rezultat detensionarea gâtului. Gâtul tensionat este problema de care se plâng cei mai mulți cântăreți, oratori sau crainici. Această metodă de relaxare a fost, spre exemplu, folosită ani de zile de talentatul tenor italian Umberto Sorrentino. „Această metodă îți relaxează gâtul, îți eliberează vocea și te scapă de răceală”, susține el. Reflexologia este metoda prin
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
membri ai companiei. Ea le-a înlăturat senzația de tensiune și durerea din gât, câștigând aprecierea și recunoștința lor. Ceea ce contează este faptul că nimeni nu poate ignora această metodă simplă de menținere a unei voci frumoase, fie că este cântăreț, părinte, actor, cleric, medic, avocat sau șef de trib. Bunicile foloseau reflexologia pentru a diminua senzația de sufocare provocată de angina difterictc "Bunicile foloseau reflexologia pentru a diminua senza]ia de sufocare provocat\ de angina difteric\" O altă metodă de
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
poezia lui Maiakovski: «Adevăratul poet ațâță dintr-o scântee focul cunoștințelor limpezi». O banalizare a lozincii, În poezie, bagatelizează efortul creator al clasei muncitoare, cuceririle proletariatului, clocotul vieții noi, socialiste. Și În același timp Îngreunează mult munca poetică a noului cântăreț - poetul din uzină și de pe ogor care caută În versurile confraților săi, o pildă, un Îndemn. Acest Îndemn el nu-l poate găsi Într-o poezie lozincardă și lipsită de originalitate. Dimpotrivă, condeiele care se ridică astăzi din beznele exploatării
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o Înțeleagă și s-o trăiască În toată amploarea ei, În toate inepuizabilele ei posibilități. Numai atunci poetul timpurilor noi va izbuti să fie așa cum Îl cântă Maiakovski: Și cântecul și versul sunt o bombă și-un steag, și glasul cântărețului ridică masseleă».” PROZA Penuria de proză realist-socialistă deseori invocată În tot cursul anului 1948 este complet depășită În acest an. Faptul e vizibil atât În ponderea crescută a prozei În spațiul publicistic al gazetelor cât și În numărul aparițiilor editoriale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
spere că va ajunge un astfel de poet și-l obligă la aceasta. Învățând mai mult și mai bine de la viață, de la minunatul nostru popor muncitor, A.E.Baconsky va ajunge, fără Îndoială, să se numere printre cei mai iscusiți cântăreți ai constructorilor socialismului din patria noastră. (Ă). Discuțiile (Ă) și-ar fi atins Într-o mai mare măsură scopul, dacă organizarea ar fi fost temeinică. (Ă). Ar fi trebuit să fie antrenați cu acest prilej și oameni ai muncii iubitori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
muncii, al „comunei de aur” - viitorul comunist ș.a. Cele mai reprezentative opere pe aceste structuri tematice sunt scrise de: Cezar Baltag (Comuna de aur), Alexandru Andrițoiu (Cartea de lângă inimă), M.Banuș (Torentul), R.Boureanu (Sângele popoarelor), D.Corbea ( Nu sunt cântăreț de stele), E.Frunză (Cupa cu garoafe), Ion Gheorghe (Căile pământului), Toma George Maiorescu (Ritmuri contemporane), Leonida Neamțu (Cântecul constelației), Gheorghe Tomozei (Steaua polară), Geo Dumitrescu (Alfabet liric), Violeta Zamfirescu (Ceasul de slavă), Demostene Botez (Carnet), Rusalin Mureșan (Era incandescenței
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ilustrează teoria aducând în discuție cazul unui personaj fictiv - o anume Peggy O’Hara, în vârstă de 16 ani. Această adolescentă, care are un prieten, le spune tuturor că un star al muzicii rock este îndrăgostit de ea. Gesturile acestui cântăreț în emisiunile televizate ori interviurile pe care el le acordă unor reviste de renume sunt interpretate de Peggy ca declarații de dragoste adresate ei personal. Tânăra își cumpără lenjerie sexy și o cantitate substanțială de anticoncepționale. Confruntați cu acest comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
personal. Tânăra își cumpără lenjerie sexy și o cantitate substanțială de anticoncepționale. Confruntați cu acest comportament, părinții cred despre Peggy că s-a țicnit, iar prietenul ei, care exista cu adevărat, dispare „în ceață”, locul lui fiind luat de către faimosul cântăreț rock. În acest caz, distorsiunea transformă realitatea exterioară pentru a o face conformă cu visurile lui Peggy, iar prietenul ei se transformă într-un intangibil star rock. Valoarea distorsiunii ca mecanism de apărare rezidă în faptul că, personajul imaginar fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
începuturi, cu valoare de repere pure și purificatoare în mitologia personală a poetului: „pădurile primordiale”, dealul copilăriei, lumina celestă, stelară, de la care, ca și gnosticii, se revendică poetul, el însuși un înger căzut în lume, căldura și inocența căminului unde cântărețul iubirii înalță encomionuri sau așteaptă ca iubita să-l împuște cu „tija unui crin” ori, amândoi, să părăsească „amarul Megalopolis” spre a acosta în „Golful Serenității”. Omul interior (1985) potențează temele primei cărți și lasă să se vadă mai clar
BUDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285911_a_287240]
-
temeinică și aderarea la ideile iluministe îl situează printre exponenții Școlii Ardelene. Ocupă, pentru scurt timp, un post de profesor la Blaj, dar, în urma neînțelegerilor cu episcopul I. Bob, se reîntoarce la Viena, unde își împarte timpul între strana de cântăreț la biserica Sf. Barbara și cancelaria Consiliului Aulic de Război, în calitate de copist și traducător. Din 1787 trece în Galiția și se stabilește la Lemberg (Lvov), funcționând ca secretar de tribunal și consilier de Curte. Mitropolitul Veniamin Costache îl cheamă la
BUDAI-DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
, C.[onstantin] Z. (3.VII.1870, Coasta Lupei, j. Galați - 21.XII.1930, Galați), poet, gazetar și traducător. B. continuă spița unor răzeși din Nicorești: tatăl, Zamfir Buzdugan, era cântăreț de strană, mama, Ghina, trecea ca învățătoare în sat; când ea dispare (victimă a unei epidemii), tatăl și fiul pribegesc peste Dunăre, stabilindu-se în Dobrogea. Admis la Gimnaziul real din Tulcea, ajunge elev la Gimnaziul „Cantemir-Vodă” și la „Sf.
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
pe undeva, Numeni ne te cheltuie, te-aruncă, Putrezit de viu în lumea ta. Stelele s-au stins - nu le-ai văzut? Pentru tine nu vor mai apare; Pasărea măiastră, spre trecut N-a zburat nicicând și n-o să zboare. Cântăreț cu vată în urechi, Trece coasa-n ierburi - cine bate? Din antologiile mai vechi Râd în hohot numele uitate. Dar să încheiem imaginea, fatalmente incompletă, a literaturii „cenușii, monotone”, cu una dintre cele mai cuprinzătoare radiografii pe tema dată, întreprinsă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
calculul și greutatea vine în cap, periclitându-le chiar viața. Bine cel puțin că în poezie nu se pot întâmpla astfel de nenorociri. Oricum, poeziile de mici dimensiuni s-au impus. Poemele de mii de versuri au fost părăsite și cântăreții procurându-și lire mai mici au început să le acorde promițător. Fără îndoială că și în acest domeniu s-au scris unele poezii frumoase pe care cititorii le-au întâlnit adeseori în paginile revistelor, însăși faptul pare destul de ciudat - mulți
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în Orașul Bacovia - titlu emblematic pentru această utopie negativă. „Bocet”, „priveghi” (noțiuni resemantizate în spiritul noii viziuni), „noapte”, „gheață”, „Fundătura”, „Frica” se instituie în vocabule-temă, după cum „insula”, „lațul”, „limitele”, „păianjenul” țesându-și „plasa” peste rostire și gând sunt figuri ale cântărețului fie redus la tăcere, fie riscând să-și vadă versurile „împușcate”. Poeta nutrește, fără ieftin romantism, sentimentul însingurării și claustrării, ale cărui metafore sunt „efectul de seră” și insula: „A fi. Sentimentul de insulă./ Eu - mie - insulă.” Însă din exilul
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
festivalului au protestat de mai multă vreme împotriva construcțiilor înalte din zonă, construcții care afectează imaginea rustică a stațiunii. Chiar și așa, nu e limpede ce caută în această ecuație argumentativă căluții de mare sau de ce autorul contabilizează la grămadă cântăreții și trupele de artiști: 42. În principal, neclaritatea este generată de echivoc. Imprecizia decodării poate să provină din trei neglijențe de ordin: gramatical, semantic și logic. Gramatical. Proasta gestionare a sintaxei duce la multe și nedorite derapaje semantice. Atragem atenția
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de inițiale și prescurtări, este prezent cu schițe, tablete, foiletoane, portrete și reportaje literare în publicații din Transilvania și Banat, dar și de peste munți. Volumele apărute în timpul vieții au un caracter cvasiliterar, fie că este vorba de impresii și amintiri (Cântăreții noștri la București, 1907), de studii monografice (Ciprian Porumbescu, 1908) sau de însemnări pe teme diverse (Pagini răzlețe, 1910). În întregul scrisului său, de la foileton la monografie, trăsătura comună este sinteza dintre cultura variată și experiența de viață deosebit de bogată
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
Istoricul, omul politic, sociologul, publicistul și literatul sunt mereu prezenți. Informației, deseori inedită, i se adaugă judecăți rapide și precise, o ironie fină. SCRIERI: Mureșianu András, Budapesta, 1891; Societatea teatrală „G. A. Petculescu”, Brașov, 1902; Tabla de la Lugoj, Lugoj, 1903; Cântăreții noștri la București, Lugoj, 1907; Ciprian Porumbescu, Lugoj, 1908; Muzică și dansuri la români în veacurile XVI și XVII, Brașov, 1909; Alesandru de Mocsony, Brașov, 1910; Pagini răzlețe, Brașov, 1910; Coriolan Brediceanu, Lugoj, 1911; George Pop de Băsești, Cluj, 1923
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
AO, 1927, 31; Lovinescu, Scrieri, IV, 427, 434, VI, 96; C. D. Fortunescu, „Prour pentru porți uitate”, AO, 1934, 71-73; [G. Călinescu], Cărți, VR, 1934, 7; M. D. Ioanid, „Prour pentru porți uitate”, R, 1934, 1; Paul I. Papadopol, Doi cântăreți tradiționaliști, U, 1934, 240; Metzulescu, Literile, 14-16; Eugen Constant, „Prour pentru porți uitate”, „Condeiul”, 1938, 1; Călinescu, Ist. lit. (1941), 928; Kalustian, Simple note, II, 354-357; Firan, Profiluri, 419; [Ștefan Bălcești], ADLTR, B-148; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. I. Popișteanu
BALCESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
de zi (1962) și Fiul risipitor (1964), poezia baconskyană se situează definitiv în zona lirismului autentic, purtător al principalelor calități care l-au impus pe autor în conștiința literară a epocii. Poetul devine un „estet al melancoliei” (Eugen Simion), un cântăreț al peisajelor toamnei, al luminii care se stinge în amurg și al „somnului crizantemelor”: „O, dalii, tufănici și crizanteme, / Flori târzii, flori de toamnă - / De aramă, de purpură steme / Peste paloarea grădinilor brumate, / Un sentiment nelămurit mă tot îndeamnă / Să
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
omenești și un posibil alter ego al poetului. Pe de altă parte, invocând pactul faustic, poetul-ateu respinge inerția, starea de lâncezeală și-și „cumpără” de la diavol fervența, „sublimul neastâmpăr”, „germenele frumos al furtunii”, neliniștea și dreptul de a fi „greier cântăreț al Universului”, pentru a glorifica omul și valorile lui. Nu este vorba aici doar de o schimbare de registru tematic, doar de lăsarea în urmă a poeziei ocazionale, a cărei caducitate poetul o va fi înțeles într-un târziu, ci
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
Shakespeare, Hamlet, București, 1948 (în colaborare cu Vera Călin); A. S. Pușkin, Poezii, București, 1949, Versuri - Stihi, ed. bilingvă, București, 1964 (în colaborare cu Al. Andrițoiu); N. I. Vapțarov, Poeme, București, 1952 (în colaborare cu Vlaicu Bârna și Demostene Botez); Robert Browning, Cântărețul vrăjitor, București, 1953; Antologia poeziei sovietice, București, 1955 (în colaborare); Pablo Neruda, Strugurii și vântul, București, 1956, Poeme noi, București, 1963; Antologia poeziei bulgare, pref. Cicerone Theodorescu, București, 1956 (în colaborare); Antologia poeziei latino-americane, București, 1961 (în colaborare); J. W
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
toți cei care privesc la TV în decursul unei săptămâni, indiferent de durata vizionării) arată că, practic, toții copiii sunt în contact cu televizorul. Mai semnificativă apare influența precumpănitoare a televiziunii asupra percepției și alegerii de către copii a vedetelor preferate (cântăreți, actori de filme, artiști, sportivi, chiar și oameni politici, jurnaliști, staruri de televiziune). Cea mai neașteptată se relevă a fi distribuția preferințelor pentru cântăreți: chiar în cazul copiilor de 7-10 ani, pe primele locuri ale topului rezultat se află doi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Mai semnificativă apare influența precumpănitoare a televiziunii asupra percepției și alegerii de către copii a vedetelor preferate (cântăreți, actori de filme, artiști, sportivi, chiar și oameni politici, jurnaliști, staruri de televiziune). Cea mai neașteptată se relevă a fi distribuția preferințelor pentru cântăreți: chiar în cazul copiilor de 7-10 ani, pe primele locuri ale topului rezultat se află doi „maneliști”: Nicolae Guță, Adi de Vito și Andra. Graficul 6. Cântăreții preferați ai copiilor de 7-10 ani EMBED Excel.Chart.8 \s Trei constatări
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]