3,622 matches
-
unele concesii. În octombrie 1906 a fost redeschisă tipografia eparhială românească, care, În timp scurt, va tipări zeci de titluri de carte de cult În limba română. La seminarul teologic, sub presiunea revendicărilor studențești, au fost introduse limba română și cântul religios moldovenesc, ca materii de studiu. În bisericile Basarabiei, pentru o anumită perioadă, limba română. În condițiile reculului revoluției din 1905-1907, situația În Basarabia devenea tot mai complicată. În Imperiul rus s-au constituit mai multe organizații șovine ruse: „Consiliul
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
învățat pe dinafară pe Homer”10. Așadar „poemele homerice” nu erau poeme sau epopei, cum cred criticii și istoricii literari moderni. Aedul orb din Smirna sau Colofon era un paideutes și un sophos care își transmitea înțelepciunea prin versuri și cânt. „Epopeile homerice” erau adevărate manuale și tratate paideutice, elaborate pentru finalitățile educative înalte și nu doar cu scop artistico-distractiv. Este întemeiată părerea lui Anton Dumitriu care sublinia că, spre deosebire de noi, „cei vechi nu-l citeau așa” pe Homer, întrucât „întreaga
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
strict logice” sau „strict științifice”. „Ideea de a toarce sau a țese destinul apare în Odiseea în legătură cu zeii care țes destinul oamenilor și cu urzitoarele care torc trama, împletitura pânzei în destin” - spune A. Dumitriu 18, trimițând chiar la primul cânt al poemului 19. Este un soi de predestinare pe care o țes moirele și o duc la îndeplinire zeii fără crâcnire. Excepție pare a face Poseidon - dușmanul olimpian al lui Ulise -, dacă nu cumva și aceasta este „parte” din trama
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aparentă. Moirele țeseau „trama vieții” învăluind-o în misterul Nopții, în conformitate cu Justiția Oarbă și Imperturbabilă. Alegoriile mitice nu se supun, desigur, exigențelor de coerență logică, esențială fiind simbolistica pe care o ilustrează. 18. Dumitriu, op. cit., p. 566. 19. Homer, Odiseea, cântul I, v. 27, în traducerea lui G. Murnu (EPL, București, 1956) (vv. 16-18 în ediția originală): avll’ o”te dhv evto" hlqe hlqe periplomevnwn,/ tw oi” epeklwvsanto qeoi oikónde nevestai/ ei" Iqavkhn... Adică: „Dar când rotirea vremurilor aduse/ Și ziua
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tw oi” epeklwvsanto qeoi oikónde nevestai/ ei" Iqavkhn... Adică: „Dar când rotirea vremurilor aduse/ Și ziua-n care zeii sorociră/ Întorsul lui la insula Itaca...” (vv. 26-28 la Murnu). 20. Euripide, Fenicienele, 1736 (apud Dumitriu, op. cit., p. 566). 21. Odiseea, cântul VI, vv. 407-410 (Murnu). 22. Ibidem, cântul VII, vv. 324-332 (Murnu). 23. Ibidem, cântul V, vv. 61-62 (Murnu). h”de evndon avoidiavous’opi kalh/ i(ston evpoicomenh cruseíh kerkíd’ u(fainen. (În traducerea lui Murnu, vv. 83-85: „La stative, lucrând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Iqavkhn... Adică: „Dar când rotirea vremurilor aduse/ Și ziua-n care zeii sorociră/ Întorsul lui la insula Itaca...” (vv. 26-28 la Murnu). 20. Euripide, Fenicienele, 1736 (apud Dumitriu, op. cit., p. 566). 21. Odiseea, cântul VI, vv. 407-410 (Murnu). 22. Ibidem, cântul VII, vv. 324-332 (Murnu). 23. Ibidem, cântul V, vv. 61-62 (Murnu). h”de evndon avoidiavous’opi kalh/ i(ston evpoicomenh cruseíh kerkíd’ u(fainen. (În traducerea lui Murnu, vv. 83-85: „La stative, lucrând o pânzătură/ Țesea zeița-n casă c-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Și ziua-n care zeii sorociră/ Întorsul lui la insula Itaca...” (vv. 26-28 la Murnu). 20. Euripide, Fenicienele, 1736 (apud Dumitriu, op. cit., p. 566). 21. Odiseea, cântul VI, vv. 407-410 (Murnu). 22. Ibidem, cântul VII, vv. 324-332 (Murnu). 23. Ibidem, cântul V, vv. 61-62 (Murnu). h”de evndon avoidiavous’opi kalh/ i(ston evpoicomenh cruseíh kerkíd’ u(fainen. (În traducerea lui Murnu, vv. 83-85: „La stative, lucrând o pânzătură/ Țesea zeița-n casă c-o suveică/ De aur și cânta cu-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
drumul gândirii, Editura Politică, București, 1987) și, bineînțeles, dezvoltările din Sein und Zeit (Ființă și timp) (în traducerile lui T. Kleininger și G. Liiceanu). Adevărul este și pentru Heidegger „ceea ce se devoalează”, „non-ascunderea” (Unverborgenheit), adică a)-lhvqeia (a-létheia). 25. Odiseea, cântul X, vv. 221-223 (textul original) și 305-307 (la Murnu). 26. Apud Dumitriu, op. cit., p. 576. 27. Vezi Pinar et al., op. cit., și nota 4. 28. Vezi hermeneutica la Homer, în paragraful anterior. 29. Despre Pitagora, Școala de la Crotona, pitagoreici și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
străin și cea de două stadii; - scrima; - luptele de infanterie; - tirul cu arcul; - aruncarea suliței; - aruncarea cu praștia; - călăria; - vânătoarea; - practica de campare; B. medicină și educație igienică: - regim de viață; - regim alimentar; - vindecarea rănilor; - cunoașterea leacurilor; C. educație muzicală: - cântul vocal; - cântatul la liră; - școala kitharistului; D. educație literară: - școala gramatistului (cititul și scrisul); - studiul autorilor clasici; E. discipline muzicale (Musae): - matematica - disciplină fundamentală propedeutică pentru trezirea spiritului; - aritmetica - știința numerelor; - logistica (logistikh) - practica exercițiilor de calcul; - geometria; - jocurile matematice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu mai avea nimic din aspirațiile cosmice ale pitagoreicilor, fiind redusă la comput, care era un fel de instrument de testare a calculelor calendaristice. În fine, muzica nu mai avea nici o legătură cu studiile armonice, fiind învățată exclusiv pentru compunerea cânturilor liturgice și a melodiilor bisericești - ca un fel de anexă persuasivă, ca o tehnică auxiliară de impresionare a credincioșilor și necredincioșilor. Alcuin și-a prezentat reforma curriculară nu în termenii tehnici seci ai unei construcții obiectiviste din zilele noastre, ci
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
relativizat, pierzând certitudinile conferite de reperele gândirii moderne. De aceea este greu de anticipat unde și când își va fixa noul mod de a gândi temeiuri pentru o organizare vrednică, aptă să-i liniștească stenochoria sălbatică de astăzi într-un cânt de mare frumusețe. Deocamdată, se zidește Turnul Babel într-o hărmălaie greu de înțeles și de suportat. Dar ea țintește cerul și întâlnirea cu zeii care diriguiesc soarta oamenilor. Dacă această întâlnire va avea loc, atunci vom asculta „simfonia destinului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în ceea ce poemul semnifică 121. Cercetarea fenomenologică presupune ceva similar. Ea nu poate fi redusă la „rezultatele cercetării”. Ca și poezia, fenomenologia presupune o „glăsuire incantatorie”, o „spunere primară”; scopul fenomenologiei este tocmai acela de a folosi în prezent acest cânt originar al lumii (van Manen, 1984)122. Pinar și colaboratorii săi (2001) afirmau că „limbajul fenomenologiei este cântecul lumii”123. Aceste cinci trăsături diferențiază cercetarea fenomenologică de celelalte tipuri de investigație folosite în științele naturii și în științele spiritului și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
frust elimină retorica, iar dificultatea rostirii se întrevede în sincopele expresiei. Limita impusă de cuvânt, neputința acestuia de a sugera starea, presiunea semiotică („Noi am avut pentru orice lucru/ un singur nume. Ce trist să crezi că poți spune/ ceva” - Cântul VIII) conduc, în mod paradoxal, la o suprasolicitare a cuvintelor, la aglomerări lexicale. În același timp, dramatismul confesării intră în conflict cu acest tip de retorism, efect al asocierilor obținute prin îndelungi căutări ce se vor insolite. La V. haosul
VLAD-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290601_a_291930]
-
acord muzical are o mișcare intrinsecă ce este revelată printr-un gest euritmic. Astfel putem vorbi de o euritmie poetică - este vorbire „vizibilă” în spatiu și de o euritmie muzicală - este cântare „vizibilă” în timp (se consideră că vorbirea si cântul sunt două posibilități de exprimare a stărilor sufletului omenesc; în acest sens euritmia este o formă de revelație a sufletului omenesc). Nu în ultimul rand prin euritmie putem urmări unele aspecte de natură terapeutică, fiind întâlnită în activitățile cu persoanele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dintre gânduri (1997) Dan Slușanschi afirmă: „Harul este cel care învăluie, ca un nimb irizat, aceste poeme cizelate aproape de canoanele clasice ale poeziei, cu o puritate și cu o finețe a graiului care au ajuns neobișnuite în peisagiul nostru literar”. Cânt de iubire - Song of Love (1999), ca și Cânt de iubire - Pesma ljubavi (2001) includ selecții din versurile apărute anterior. Imn Existenței (2000), volum dedicat lui Mihai Eminescu, este structurat în funcție de secțiunile Imn Existenței, Imn Vieții, Imn Libertății, Imn Tăcerii
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
care învăluie, ca un nimb irizat, aceste poeme cizelate aproape de canoanele clasice ale poeziei, cu o puritate și cu o finețe a graiului care au ajuns neobișnuite în peisagiul nostru literar”. Cânt de iubire - Song of Love (1999), ca și Cânt de iubire - Pesma ljubavi (2001) includ selecții din versurile apărute anterior. Imn Existenței (2000), volum dedicat lui Mihai Eminescu, este structurat în funcție de secțiunile Imn Existenței, Imn Vieții, Imn Libertății, Imn Tăcerii. Pentru P. versul se întrupează din tăcere: „Lasă-i
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
formelor- gând”. În esență, noi imnuri sunt aduse existenței, imnul definind lirica scrisă de P. Unele teme, cum ar fi condiția cuvântului sau cea a tăcerii, revin obsedant. SCRIERI: Ție, București, 1994; Tărâmul dintre gânduri, pref. Dan Slușanschi, București, 1997; Cânt de iubire - Song of Love, ed. bilingvă, tr. Adrian George Sahlean, pref. Dan Slușanschi, București, 1999; Imn Existenței, București, 2000; Cânt de iubire - Pesma ljubavi, ed. bilingvă, tr. și pref. Draga Mirjanić, Timișoara, 2001; Pelerin, pref. Gheorghe Glodeanu, Cluj-Napoca, 2003
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
cuvântului sau cea a tăcerii, revin obsedant. SCRIERI: Ție, București, 1994; Tărâmul dintre gânduri, pref. Dan Slușanschi, București, 1997; Cânt de iubire - Song of Love, ed. bilingvă, tr. Adrian George Sahlean, pref. Dan Slușanschi, București, 1999; Imn Existenței, București, 2000; Cânt de iubire - Pesma ljubavi, ed. bilingvă, tr. și pref. Draga Mirjanić, Timișoara, 2001; Pelerin, pref. Gheorghe Glodeanu, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: George Ioana, Zborul - vis și destin, București, 1999. Traduceri: Ramana Maharishi, Introspecția, București, 1993, Înțeleptul de la Arunâchala, I-II, pref.
POPESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288930_a_290259]
-
Călinescu în 1962, la rubrica „Cronica optimistului” din „Contemporanul”. Criticul îl remarcase pentru inspirația „năvalnică și uneori solemn exaltată”. Într-adevăr, acum ca și mai târziu, poetul își construiește versul imnic, ridicând în proiecții deseori grandilocvente banalul existenței. Se înșiruie cânturi, organizări ciclice, confesiuni, cuvinte febrile, asocieri livrești cu surse legendare, cristice, folcloristice, o imagistică impregnată de patetism și câteodată eterogenă („firul de iarbă crește, eu scriu”, „eternă arcă”, „izbucnește dintr-o statuie lumină”, „sumerianule, ridică-ți casa”, „muncă a timpului
MURGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288316_a_289645]
-
care faci din orice goluri plinuri!” (Nepenthes). Încă din liceu M. tradusese din opera unor poeți greci - Solomos, Porfyras, Mavilis, Kostis Palamas, acestea fiind primele sale exerciții prozodice. Ulterior și-a dedicat mulți ani traducerilor din Homer, publicând mai întâi cânturile I-XII din Iliada (1906), apoi cânturile XIII-XXIV (1912) și textul integral în 1916; în 1924 dă la tipar și traducerea Odiseei. Era o întreprindere singulară în cultura română, ce i-a adus renumele de ,,homerid”. Atras irezistibil de arta
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
Încă din liceu M. tradusese din opera unor poeți greci - Solomos, Porfyras, Mavilis, Kostis Palamas, acestea fiind primele sale exerciții prozodice. Ulterior și-a dedicat mulți ani traducerilor din Homer, publicând mai întâi cânturile I-XII din Iliada (1906), apoi cânturile XIII-XXIV (1912) și textul integral în 1916; în 1924 dă la tipar și traducerea Odiseei. Era o întreprindere singulară în cultura română, ce i-a adus renumele de ,,homerid”. Atras irezistibil de arta mediteraneană veche și totodată de cea pontică
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre, îngr. Nicolae Șerban Tanașoca, București, 1984; Poeme pentru templul frumuseții, îngr. Iulia Murnu, București, 2000. Antologii: Cele mai frumoase doine ale poporului român, după diferite colecțiuni, pref. edit., București, 1922. Traduceri: Homer, Iliada. Cânturile I-XII, Budapesta, 1906, Cânturile XIII-XXIV, București, 1912; ed. integrală, București, 1916; ed. îngr. și pref. D. M. Pippidi, București, 1967, ed. îngr. și pref. Liviu Franga, București, 1985, Odiseea, București, 1924; ed. îngr. și pref. D. M. Pippidi, București
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
de peste Dunăre, îngr. Nicolae Șerban Tanașoca, București, 1984; Poeme pentru templul frumuseții, îngr. Iulia Murnu, București, 2000. Antologii: Cele mai frumoase doine ale poporului român, după diferite colecțiuni, pref. edit., București, 1922. Traduceri: Homer, Iliada. Cânturile I-XII, Budapesta, 1906, Cânturile XIII-XXIV, București, 1912; ed. integrală, București, 1916; ed. îngr. și pref. D. M. Pippidi, București, 1967, ed. îngr. și pref. Liviu Franga, București, 1985, Odiseea, București, 1924; ed. îngr. și pref. D. M. Pippidi, București, 1971; Sofocle, Electra, București, 1910
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
a lui Dimitrie Cantemir. Într-o manieră comică, adesea de parodie, poetul imaginează o dispută dusă în parlamentul animalelor pe marginea nedreptăților săvârșite de Vulpe în timpul cât fusese prim-ministru, acuzatorul fiind Lupul, dușman și adversar politic. Dar cele cincisprezece cânturi se desfășoară greoi, împiedicate atât de lungimi de prisos, cât și de dificultatea cu care e mânuită ironia. Aluziile la evenimentele politice din timpul lungii guvernări liberale dintre 1876 și 1888 sunt mult prea străvezii, iar atitudinea autorului alunecă adesea
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
a lui Boileau, oprindu-și apoi îndelung atenția asupra autorului său preferat - André Chénier. A mai tradus din Teocrit, La Fontaine, Lamartine, Alfred de Musset, Victor Hugo, Théophile Gautier, Jean Reboul, Adolphe Belot, François Ponsard. Pentru transpunerea în românește a Cântului IV din poemul Mirèio al lui Frédéric Mistral a fost premiat în 1882, la Jocurile Florale de la Forcalquier, de mișcarea literară provensală. SCRIERI: Aegri somnia, Iași, 1876; Versuri, Iași, 1890; Povestea vulpei, București, 1903. Traduceri: La Fontaine, Filemon și Baucis
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]