33,891 matches
-
-mi copilărie îi auzeam pe părinți - și mai cu seamă pe tata - fredonând un șlagăr - vals, tangou? - cu viu amuzament. Refrenul suna așa: "Să nu-ți faci iluzii, vei culege deziluziiiii..." și conținea o morală eternă. în sânul familiei Cioculescu, cântecul a supraviețuit cu decenii trecerii lui prin lume. Mai era la mijloc și melodia...
Să nu-ți faci iluzii... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8115_a_9440]
-
povestit lui Perkins despre un pilot de culoare pe care l-a întâlnit în timpul stagiului miltar din Germania. S-a referit la pantofii pilotului cu expresia „blue suede shoes”, spunându-i că s-ar putea constitui ca parte dintr-un cântec. Carl a fost inspirat, puțin mai târziu, în timp ce, la o petrecere, a auzit-o pe o domnișoară spunându-i prietenului său „Uh-uh, don't step on my suedes”. Apoi... a scris piesa. Aceasta este, pe scurt, istoria hitului “Blue Suede
Trupa Iris şi Lucky Marinescu, invitaţii lui Mircea Radu la ÎnTrecerea anilor, sâmbătă, de la orele 21. 00 () [Corola-journal/Journalistic/69486_a_70811]
-
imitații, cercări, deși vrednice de laudă, nu alcătuiește o literatură...". Argumentația vine obligatoriu în sprijinul afirmațiilor, aici cu analiza personajului din piesa Rămășagul de Alecsandri și propriul personaj, Mătăsaru. În altă parte, în Holera, comentează o baladă populară, apoi un cântec popular în care deslușește "umor carnavalesc", iar într-o "recenzie" discerne vocația poetului Dăscălescu. Spiritul critic își găsește în tânărul fiu de boier, cu studii în Elveția, un începător de soi în cultura noastră, chiar cât privește rostul criticii. Ce
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
timpuri de jale/ Cîntul Mioriței sunînd agale./ Și ploaia deasă pare un codru uriaș./ Turma se duce pe străzi, prin oraș... / Tiling, talang - clopotele-n cale" (O turmă de oi trece prin oraș). Pastoralismul își vădește chiar tăișul vehemenței originare: "Cîntecul morții a sunat nou. / A detunat în nările străzii c-un indicibil / fior de viață asupra rîului. Apoi țăranul, un Yeti, / și-a îndreptat spinarea rîzînd / și lustrui dinții coasei printre blocuri" (Iarba tăiată). Alteori e părelnic îmblînzit, invocat în
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
declarat pe Cabral "mesager mondial al păcii". A concertat în peste 165 de țări, iar compozițiile sale au inspirat milioane de oameni. A avut ocazia să se întâlnească cu Maica Tereza și cu scriitorul Jorge Luis Borges. Cel mai cunoscut cântec al său este No Soy de Aqui ni Alla ("Nu sunt nici de aici, nici de de acolo"), care a fost înregistrat în mai multe limbi. Guatemala are una dintre cele mai ridicate rate ale criminalității din America Latină. Un purtător
Facundo Cabral, unul dintre cei mai populari cântăreţi ai Americii Latine a fost omorât - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/69542_a_70867]
-
facă somnul mai dulce. Iar dacă, dintr-un cercetător al operei, m-aș transforma într-un ,,vânzător" al acesteia, aș începe prin a livra potențialilor cititori, pe post de eșantioane, câteva din emblemele imaginarului bănulescian: Câmpia bănulesciană, un spațiu mitic Cântecele de câmpie (poemele publicate de Ștefan Bănulescu în 1968, care au circulat, mai apoi, ca Addenda a volumului de nuvele Iarna bărbaților) concentrează, ca într-un parfum tare, toate esențele care fac din teritoriul campestru unul ,,pulverizat de vraja" mitului
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
riturile meteorologice specific românești în Duda Cruda și în Caloienii, la obiceiul răpirii fetelor în alergările de cai prefigurat în Lunca vrăbiilor sau la învestirea cu potențial magic a unor obiecte în Orz pe vatră în noaptea Anului Nou sau cântec de fată tânără și în Cuțitul de aur. Doi arbori (salcâmul și salcia) și două păsări fantastice (cocoșul și dropia) devin însemnele sacre ale acestui loc lipsit de oricare alte infiltrații ale religiosului. Câmpia este, de altfel, un supra-personaj prezent
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
cu calul într-un fel de groapă lungă, între orizonturi, până când zgomotul trapului și galopului oamenii îl auzeau venind de dedesubt - morarul alerga pe fundul cărării, nu se mai vedea, pământul se închisese deasupra drumului lui de căutare". Salcâmul În Cântece de câmpie salcâmul este, mai întâi, un simbol al morții, al singurătății și al părăsirii, căci printre ramurile lui își găsește sfârșitul, spânzurându-se, Costea Nebunul: ,, Salcâm nalt, salcâm subțire,/ Umbra ta, câteva fire,/ Stă pe lung, nu stă pe
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
apoi, într-un alt poem, simbolul este reabilitat, trunchiul arborelui devenind lăcașul în care omul îl zidește pe Dumnezeu: ,,Dumnezeu stătea-n genunchi/ L-am sădit și-l făcui trunchi,/ Trunchi cu umbră de salcâm/ pentru când voi fi bătrân" (Cântec de dimineață). Arborele ,,înalt și prietenos" este asociat apoi unei experiențe inițiatice, prezentate într-un articol memorialistic publicat în revista ,,Cutezătorii" (an I, nr. 2, 5 octombrie 1967). Este vorba de o călătorie inițiatică ce ia forma urcușului într-un
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
merge mai departe. Dropia Scrierea bănulesciană în care pasărea este evocată pentru întâia oară este un reportaj din 1963. Imaginea ei apare apoi în nuvela omonimă publicată în ,,Gazeta literară" un an mai târziu și, în cele din urmă, în ,,cântecul" găzduit de revista ,,Ramuri", în 1965. În reportajul amintit, povestea dropiei este folosită în contextul realizării unei antiteze între două decupaje temporale scindate de o catastrofă istorică (războiul) și de una climatică (seceta). Reportajul debutează convențional, cu fixarea locului (o
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
să-și caute hrana în altă parte. Dropia rămâne întruchiparea misterului câmpiei, ce nu se arată decât celor aleși. În plus, ea reprezintă un ideal erotic feminin. O însumare a tuturor acestor valențe ale simbolului se găsește în poemul din Cântece de câmpie. Cadrul și momentul apariției păsării reprezintă o poetizare a reperelor spațiale și temporale schițate în reportaj: ,,Pe miriștea arsă și lată/ La dunga cerului spartă/ de-o vizuină de soare/ Spre asfințit și răcoare/ Se saltă un cap
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
facem casă împreună". Căutând o fostă iubită, Miron poposește în casa Victoriei, femeie căsătorită cu un altul. Concomitent cu istorisirile ei despre familia celei căutate de Miron, Victoria exercită asupra bărbatului un subtil ritual de seducție, început cu rostirea unui cântec ,,de tinerețe" - Cântecul de cămașă albă - pe care îl recită în noaptea Anului Nou fetele de măritat, punând orz pe vatră. Pe lângă incantația cu încărcătură magică, un rol important îl au gesturile Victoriei: se ridică veselă în picioare, se rezemă
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
Căutând o fostă iubită, Miron poposește în casa Victoriei, femeie căsătorită cu un altul. Concomitent cu istorisirile ei despre familia celei căutate de Miron, Victoria exercită asupra bărbatului un subtil ritual de seducție, început cu rostirea unui cântec ,,de tinerețe" - Cântecul de cămașă albă - pe care îl recită în noaptea Anului Nou fetele de măritat, punând orz pe vatră. Pe lângă incantația cu încărcătură magică, un rol important îl au gesturile Victoriei: se ridică veselă în picioare, se rezemă de canatul ușii
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
de apă, spre a-l înmormânta în pământ, așa cum cere datina. Totul se desfășoară în prezența unui diacon ,,visător de cuvinte", a proscrisei Vica, care îl plânge pe copil, a lui Dache și Laliů - doi lăutari însărcinați să intoneze un cântec lumesc ,,cu pământ și cu iarbă". Admirabilă este secvența în care autorul insistă asupra pregătirilor acestora pentru împlinirea fără cusur, într-o împrejurare potrivnică, a ceremonialului: ,,Laliů șterse cu fularul roz zăpada de pe țambal ș...ț, își aplecă pieptul peste
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
ț, își aplecă pieptul peste corzi ca să le apere de ploaie și de ninsoare și începu să bată cu bețele melodia. Dache apăsă de câteva ori tare cu arcușul pe vioară, un fel de marș. Așa obișnuia să deschidă orice cântec, cu un scurt marș. Tăie de câteva ori pieziș aerul cu arcușul, ca și cum ar fi vrut să înlăture zgomotele furtunii ce stăruiau și-i încurcau urechea muzicală, și apoi prinse și el pe vioară melodia începută de Laliů. ș...ț
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
ori pieziș aerul cu arcușul, ca și cum ar fi vrut să înlăture zgomotele furtunii ce stăruiau și-i încurcau urechea muzicală, și apoi prinse și el pe vioară melodia începută de Laliů. ș...ț Dache, după ce Ťluăť de câteva ori vorbele cântecului, trase pe arcuș, drept sfârșit, obișnuitul său marș scurt". Porecla unui personaj din Cartea de la Metopolis: Iapa-Roșie Trupul fetei cu oase lungi și drepte, rumenit la focul cuptoarelor în care ,,se coceau" piesele din aurărie, părul roșcat ce i se
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
în vîrful limbii, îndeamnă la potriviri facile de cuvinte miezoase cît cantalupii, aruncate în joacă, și-n contra chestiunilor grave. O cronică de moravuri, în felul lor, judecate pe firul apei, sînt Poeme-le balkanice. În șase părți: Priveliști balcanice, Cântece noi în limba veche, Cântece în stil popular, Însemnările lui Balcaneus, Poeme burlești și Poezii pentru documentare. Iată, grotescă și radiind o bucurie secretă, o înmormîntare de patriarh: "Bucureștiul, scaun țării, azi sofa pentru cadîne/ Rîde îmbulzind mulțimea și o
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
potriviri facile de cuvinte miezoase cît cantalupii, aruncate în joacă, și-n contra chestiunilor grave. O cronică de moravuri, în felul lor, judecate pe firul apei, sînt Poeme-le balkanice. În șase părți: Priveliști balcanice, Cântece noi în limba veche, Cântece în stil popular, Însemnările lui Balcaneus, Poeme burlești și Poezii pentru documentare. Iată, grotescă și radiind o bucurie secretă, o înmormîntare de patriarh: "Bucureștiul, scaun țării, azi sofa pentru cadîne/ Rîde îmbulzind mulțimea și o'nghesuie în rîne./ Stau în
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
În locul unde fundul roș al țestei/ Se înjuga cu șira albă a spinării...// Și adunați-vă în sîrg, dușmani sau frați,/ Și lira să înlocuiască plînsul,/ Și țestul capului să-l ferecați,/ Cu aur și să beți pelin dintr'însul." (Cântece noi în limba veche). Omul se duce, voia-bună rămîne să-l petreacă. Un hedonism implicit, firesc, în partea asta de lume. Unde nimic nu merită, și nimic nu supără. Crezul lui Balcaneus o spune limpede: "Capriciu, fi-mi rege/ Capriciu
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
de tineri! Rămăsesem copiii care se iubesc, cei care în 1940, profitând de black-out, se sărutau la porțile nopții. Oare am fost vreodată bătrân? Ne priveam în oglinzi - un cuplu de îndrăgostiți ce "nu vedeau nimic în jurul lor", ca în cântecul "Bal perdu". Aveam, pentru vecie, douăzeci de ani. Eram ridicol și nebun de fericire. Eram nebun de iubire, și era bine, "era minunat, minunat", ca în romanțele de mahala. Un vis cu trei părți Sunt într-un soi de magherniță
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
geam, o stea-mi bătea, albastră. Trecutul mi-l aduc aminte vag, / Pe lavița de lemn cu iz de mintă, / Torcea, în murmur lung, pisoiul drag / Și mă privea cu ochii galbeni țintă. Eram un prunc atunci; cînta bunica / Un cîntec vechi și molcom, ce mă tem / că n-am să-l mai aud... Pe cînd pisica / Sărea ca un mic tigru pe un ghem.// Bunica astăzi nu mai e; bunicul, / din blana mîței moale și fudulă, / Căciulă și-a făcut
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
mămică. Maria Movileanu este fiica îndrăgitei crainice TVR, Carmen Movileanu. La ediția în care intră în concurs anii ’80 și anii 2000, vine una dintre cele mai iubite voci ale României, Gina Pătrașcu. Ea va interpreta melodia „Mă întorc acasă”, cântec de top al anilor ’80. Trupa Impact (care va cânta „Babe”), Kripton cu „Îți mai aduci aminte?”, Heaven cu „Du-mă pe o stea”, Eva Kiss cu „E scris în stele” și Mihai Trăistariu cu „Tornero”, dar și sportivii Andreea
Recital SANDRA la ÎnTrecerea anilor de sâmbătă, la TVR () [Corola-journal/Journalistic/69729_a_71054]
-
e garantat e o luxație pe cinste. Asta la nivel de principiu. Căci Cronicarului, deprins cu sensul propriu al actualității, nu-i iese din cap o întrebare: totuși, cinci ani?! Poet și om de afaceri La mare, la mare - vorba cântecului - fetițele sunt goale, dar standurile Târgului de Carte Estival de la Mangalia - nu. Ele gem de cărți bune, trimise de (aproape) toate editurile importante din țară. Cad guverne, se declanșează crize economice, dar Gigi Todor, poet și om de afaceri (ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6985_a_8310]
-
Era o persoană cu care lucrai foarte ușor", a declarat Barry Gibb. "Cu cât ne cunoșteam mai bine, cu atât ne veneau mai multe idei și, în cele din urmă, am decis să înregistrăm piesa «All In Your Name». Acest cântec este de fapt un mesaj pe care Michael voia să îl transmită tuturor fanilor săi din lumea întreagă, că tot ceea ce face are ca motivație iubirea pentru fanii lui și dragostea lui pentru muzică. Sper și mă rog ca toată lumea
Michael Jackson şi solistul Bee Gees, într-un duel istoric. Ascultă aici melodia () [Corola-journal/Journalistic/69922_a_71247]
-
rechizite și îmbrăcăminte nouă - copiilor din școli, spitale și instituții care furnizează servicii sociale. Periplul se va încheia joi, 8 decembrie, la Timișoara, cu un spectacol organizat de copiii din cadrul fundației, începând cu ora 18. Micuții au pregătit publicului scenete, cântece și dansuri, urmate de o inedită paradă de modă, în care ei își vor demonstra calitățile de designeri. „După spectacol, în sala de sport a școlii va avea loc o petrecere oferită în cinstea copiilor, voluntarilor germani, personalului instituției și
Agenda2005-49-05-general12 () [Corola-journal/Journalistic/284458_a_285787]