4,175 matches
-
de reproș. O arată pe Agrippina. Nu să mă insulte isterica asta nefutută de bărbatu său! Antonia și Vipsania abia reușesc să o stăpânească pe Agrippina, care urlă ca ieșită din minți: — Ia nu-ți mai da atâtea ifose de cărturar, că ți stă mai bine cu poalele-n cap! — Taci! o zgâlțâie Vipsania. Se uită prin jur și răsuflă ușurată. Bine măcar că nu e nimeni. Agrippina face o mutră nevinovată: Am întrebat-o pe Domitia ce-a căutat la Claros
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la sfârșitul secolului al XIX-lea", în Analele Dobrogei, serie nouă, an III, nr. 1/2000, Constanța, 2000. Vâlsan, George, ""Bulgarii" lui Boskovici", în Analele Dobrogei, an III, Constanța, 1922. Vâtcu, Dumitru, "Dobândirea și integrarea Dobrogei la România în preocupările cărturarului și omului politic Mihail Kogălniceanu", în volumul Dobrogea 1878 2008. Orizonturi deschise de mandatul european, coord. Valentin Ciorbea, Editura Ex Ponto, Constanța, 2008. Veliman, Vasile, "Toponimul "Dobrogea" în documente turcești", în volumul Originea tătarilor. Locul și rolul lor în România
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
7. 1531 Ibidem, p. 12. 1532 Ibidem. 1533 Ibidem. 1534 Ibidem, p. 13. 1535 Ibidem, p. 19. 1536 Apud Vasile Kogălniceanu, Dobrogea 1879-1909. Drepturi politice fără libertăți, p. 127. 1537 Dumitru Vâtcu, "Dobândirea și integrarea Dobrogei la România în preocupările cărturarului și omului politic Mihail Kogălniceanu", în volumul Dobrogea 1878-2008. Orizonturi deschise de mandatul european, p. 208. 1538 Ibidem. 1539 Augustin Z. N. Pop, Pe urmele lui Mihail Kogălniceanu, Editura Sport-Turism, București, 1979, p. 261. 1540 Dumitru Vâtcu, loc. cit., p.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
vreme, Iisus s-a întors în satul lui, a adunat mulți ucenici, le-a arătat multor oameni puterile sale miraculoase și calea pe care trebuiau s-o urmeze în viață. Din pricina faimei sale, și-a câștigat ura fariseilor și a cărturarilor, a îndurat felurite patimi și a fost pe nedrept osândit la moarte. Știind că aceasta era calea dinainte hotărâtă de Tatăl ceresc, Iisus a primit toate suferințele fără crâcnire. Apoi, după trei zile a înviat din mormânt și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
rîndunica și cocorul își păzesc vremea venirii lor, dar poporul Meu nu cunoaște Legea Domnului!" 8. Cum puteți voi să ziceți: "Suntem înțelepți, și Legea Domnului este cu noi?" Cu adevărat, degeaba s-a pus la lucru pana mincinoasă a cărturarilor. 9. Înțelepții sunt dați de rușine, sunt uimiți, sunt prinși; căci au nesocotit Cuvîntul Domnului, și ce înțelepciune au ei? 10. De aceea, pe nevestele lor le voi da altora, și ogoarele lor altor stăpîni. Căci de la cel mai mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
să-l vulgarizeze pe Eminescu și pentru aceasta nu numai că nu a fost huiduit cum s-ar fi întâmplat de exemplu în Germania dacă ar fi luat în tărbacă pe Goethe, de exemplu, ci la modul tâmpeniei congenitale a cărturarilor noștri, a fost premiat și răspremiat. A fost beneficiarul premiilor pe 2008: de la România literară, Observator cultural și Academia Română (???) pentru cartea sa: Eminescu - Negocierea unei imagini, apărute la Cartea Românească. De parcă Eminescu ar putea fi pus la tarabă și negociat
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
Occident, deasacralizarea Naturii este opera unei minorități, aceea a învățaților, și apoi pentru că în China, ca peste tot în Extremul Orient, procesul de desacralizare nu este totuși niciodată dus până la capăt. "Contemplarea estetică" a Naturii mai păstrează, chiar și pentru cărturarii cei mai rafinați, un prestigiu religios. După cum se știe, începînd din secolul al XVII-lea, amenajarea grădinilor în bazine a devenit o modă pentru învățații chinezi.31 În mijlocul bazinelor umplute cu apă, se puneau pietre, arbori pitici, flori și uneori
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Cunoașterea unei părți din această literatură sacră, familiarizarea cu unele mitologii și teologii orientale sau ale lumii clasice nu sânt suficiente pentru a îngădui pătrunderea în universul mental al lui homo religiosus. Mitologiile și teologiile poartă pecetea îndelungatei munci a cărturarilor care le-au întors pe toate fețele; și chiar dacă nu reprezintă "religii ale Cărții" (ca iudaismul, zoroastrismul, creștinismul, islamismul), au totuși cărți sacre (India, China) ori au fost cel puțin influențate de autori de prestigiu (ca de pildă Homer, în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ei ca neam creator de instituții autonome. Două sau trei generații trecute fără reacțiune, sub un asemenea climat spiritual, și Portugalia ar fi încetat de a mai exista ca națiune independentă, transformîndu-se pe nesimțite într-o hibridă provincie "franco-europeană"... II. CĂRTURARII ȘI REVOLUȚIA Poate nicăieri ca în Portugalia, scriitorii și cărturarii n-au avut un rol politic atât de important, fie direct, prin activitatea lor politică, fie indirect, prin cărțile lor. Republica portugheză e, în parte, opera literatorilor. Și nu e
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
generații trecute fără reacțiune, sub un asemenea climat spiritual, și Portugalia ar fi încetat de a mai exista ca națiune independentă, transformîndu-se pe nesimțite într-o hibridă provincie "franco-europeană"... II. CĂRTURARII ȘI REVOLUȚIA Poate nicăieri ca în Portugalia, scriitorii și cărturarii n-au avut un rol politic atât de important, fie direct, prin activitatea lor politică, fie indirect, prin cărțile lor. Republica portugheză e, în parte, opera literatorilor. Și nu e lipsit de semnificație amănuntul că în fruntea primului guvern provizoriu
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
găsește un poligraf, Teofilo Braga, care a fost și al doilea președinte al Republicii; iar din cei opt președinți pe care i-a avut până acum Republica portugheză, patru au fost profesori și doi au fost scriitori. Intervenția artiștilor și cărturarilor în viața publică portugheză are loc prin așa numita "generație de la Coimbra". Semnalul îl dă seria de conferințe organizate la Cazinoul din Lisabona, în 1871, de către un grup de intelectuali democrato-revoluționari, în fruntea căruia se aflau patru tineri scriitori: poetul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de ani de pseudo-liberalism transformă Portugalia într-o caricatură; nu mai exista monarhia tradițională de odinioară - dar Portugalia nu devenise încă o țară europeană, asemenea Franței. În comparație cu Parisul, pentru "generația de la Coimbra" nu este nimic bun în Portugalia. Acei puțini cărturari care au acces la luminile Europei se îngrozesc de ce văd în jurul lor; se împrumutaseră constituții, legi, moravuri și cultură - dar se împrumutase prost, numai pe jumătate. Totul era hibrid, fals, steril. De aici furia și dezgustul lor, de aici critica
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
un Guerra Junqueiro, pentru că nu putem vorbi decât despre câțiva - regăsim, așa dar, aceeași hotărâre de a lichida, cu orice preț, Portugalia monarhică și a o transforma într-o republică europeană. În tot acest timp aproape că nu reântâlnim un cărturar sau artist care să ia apărarea stării de lucruri prezente. Întreaga elită spirituală a țării este de partea revoluției și a republicii. Toți trăiesc sub magia aceluiași cuvînt: libertate, mai multă libertate. Dar cereau un lucru pe care-l aveau
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
excelență antiretoric, într-o țară și într-un moment istoric dominat de mistica orală revoluționară. Când vorbește, își măsoară gesturile, își cumpănește cuvintele. E un inactual. Și din nefericire pentru partidul regenerator, prietenul și colaboratorul lui Hintze Ribeiro e un cărturar cu solidă reputație științifică: Julio de Vilhena, autor al unui erudit tom, Rasele istorice din Peninsula Iberică. Julio de Vilhena rămâne întotdeauna pe al doilea plan, pur și simplu pentru că șeful era Hintze Ribeiro iar nu el. De aici un
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
interne; afacerea tutunului, ciuma bubonică, vinurile din Porto, sanatoriile etc., sunt tot atâtea teme de agitație, în Parlament, în redacții și pe stradă, împotriva monarhiei și regimului. Strada a fost cucerită de abia la urmă. Revoluția, începută și proclamată de cărturari și intelectuali, avea nevoie de un tribun ca să poată respira în marile piețe ale Lisabonei, să însuflețească și să concentreze masele. Iar acest tribun, de atâta vreme așteptat, Lisabona l-a recunoscut în persoana unui bărbat de vreo 40 de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
și spirituale luaseră ființă între timp: integralismul lusitan și Centrul Catolic. Mișcări de o considerabilă importanță, nu numai pentru înțelegerea momentului istoric al lui Sidonio Paes, dar chiar pentru identificarea fenomenului salazarian. Integralismul lusitan e opera unui grup de tineri cărturari în fruntea cărora strălucește Antonio Sardinha. Strălucește e un fel de a vorbi. Pentru că Antonio Sardinha (n. 1888) este în același timp creatorul, doctrinarul și cel mai însuflețit apostol al noii mișcări, menite să prefacă din temelii atât spiritualitatea cât
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
facă un partid politic, se mulțumește să creeze centre de rezistență națională și de insurecție spirituală, în care truismele cu majusculă ale Democrației și Republicii erau supuse unui examen științific. Curând, se adună în jurul lui o seamă de istorici, critici, cărturari și oameni politici, care alcătuiesc cea mai spornică echipă de lucru pe care a cunoscut-o Portugalia modernă. Integralismul se difuzează încet, de la om la om; la început e luat în râs, apoi se urzește în juru-i conspirația tăcerii, iar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Luiz. Ani dominați de propaganda desfrânată a tuturor ideilor antitradiționale, de la republicanism și masonerie până la insurecție armată și invectivă antireligioasă. Dezgustată de rege și de politicieni, amețită de tribuni și gazetari, intoxicată de propaganda ocultă, cloroformizată de câțiva artiști și cărturari de geniu - Portugalia trăia, în acești opt ani, ultimele clipe ale unui ciclu care se închidea: Monarhia, cu toate instituțiile ei sociale autentice, cărora Pombal le dăduse cea dintâi lovitură și revoluția republicană aștepta să le-o dea pe cea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
putea acorda". Salazar nu exagera vorbind de "sacrificiul" său. Simțea că pierde pentru totdeauna liniștea de la Coimbra, că renunță la singura muncă pe care o împlinea cu bucurie - profesoratul - că-și jertfește toate pasiunile sale spirituale, pasiunea de cercetător, de cărturar, de pedagog. Știa că nu va mai avea timp să citească, nu va mai găsi timp să mediteze; de abia dacă îi va mai rămânea timp să se reculeagă și să se roage. Pentru un om obișnuit cu o anumită
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
magiile stăpânitorului de mase, fără glas de tribun, fără gesturi sublime, fără inspirație profetică. Într-adevăr, ce sunt cuvântările lui Salazar - texte îndelung meditate, calm scrise, moderat rostite - pe lângă neistovita oratorie a unui José Antonio de Almeida? Cum îndrăznea acest cărturar să vorbească maselor cu același lexic și același timbru cu care vorbise studenților de la Coimbra, maselor portugheze care fuseseră ani de-a rândul dinamizate, posedate, isterizate de verbul frenetic al lui José Antonio de Almeida?!... Și cu toate acestea, Salazar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
s’o asimilez atât de repede. De fapt am realizat purul adevăr.Limba română se află la un Înalt nivel stilizată În timp ce gramatica, efectiv mă delectează...!” Gică Popescu, interveni. „Limbajul românnesc nu a fost din todeauna astfel vorbit. Dealungul anilor, cărturarii noștri i-au adus Îmbunătățiri combinând latina cu slava, dându-i forma modernă a zilelor noastre”. Atena se simți datoare să complecteze. „În cursurile școlii primare și mai târziu În clasele de liceu, am luat cunoștință În afară de limba latină, cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
alfabetul...! De aceea, pentru a elimina o armată Întreagă de translatori din sutele de dialecte și feluri de exprimare,pentru o mai corectă Înțelegere și colaborare Între toți locuitorii acestei planete În folosul progresului,a Încrederii reciproce,socotesc absolut necesar, cărturarii zilelor noastre să aibă În vedere ca În următorul mileniu să perfecteze vorbirea noastră a tuturor, Într’un singur fel de Înțelegere, vorbire și scriere mondială...!!” Pendula din holul braserii le confirma faptul: era ora nouă seara. După nouă ore
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
România, de organizarea justiției, a presei, a învățământului de toate gradele, a bibliotecilor publice și de literatură română. Dacă relațiile oficiale dintre România și Brazilia au un trecut relativ recent -aniversând 132 de ani, în octombrie 2012, interesul istoricilor și cărturarilor din Țările Române față de Brazilia este mult mai timpuriu. Misionarii și negustorii occidentali, prezenți în Țările Române încă de la începutul secolului al XVI-lea, au adus informații privind descoperirea Americii și țările din zonă. Un manuscris din 1795 despre Istoria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de la Avignon, Opus Dei etc. În acest context, pot spune deci, fără falsă modestie, că eram nu "uns cu toate alifiile", cum se spune prozaic, ci "cu mirul sfânt"! Când i-am mai amintit de legăturile marilor noștri voievozi și cărturari cu Vaticanul, de scrisoarea adresată de Papa lui Ștefan cel Mare după victoria împotriva turcilor, calificându-l drept "atlet al lui Hristos", am simțit că mi-am căpătat un aliat, și nu unul oarecare, ci unul aflat în comunicare directă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
nostra Munca este bucuria noastră", o deviză cam șocantă pentru studenții noștri de astăzi! Am continuat cu Pontifica Universidad Catolica, fondată în 1888 de către Arhiepiscopul de Santiago, Rafael Valentin Valdivieso, și cu Universidad de Chile, fondată în 1842 de marele cărturar de origine venezueleană Andres Bello. În provincie, după Universidad de Atacama, de la Copiapo, aveam să mai fac vizite la Universitățile din Concepcion și Valparaiso. Discuțiile cu rectorii și decanii s-au axat pe schimburi de informații și propuneri de reluare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]