2,283 matches
-
persoane era tot atât de limitată și lentă cum era În Antichitate, necesitând numai câteva repere naturale pentru a marca trecerea de la o activitate la alta - În Evul Mediu, ziua era Împărțită În răsărit, miezul zilei și apus. Pe măsură ce populația a crescut, cătunele Împrăștiate s-au transformat În localități rurale extinse și orașe, iar comerțul, schimburile și interacțiile sociale s-au accelerat, făcând necesară introducerea orei, iar apoi a minutului și a secundei, pentru a organiza creșterea rapidă În densitatea și volumul schimburilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Sextil Pușcariu, „Helianta”, DR, 1921-1922; Constanța Hodoș, „Legenda”, ALA, 1923, 120; F. Lohr, „Amazoana”, DMN, 1925, 6689; Lovinescu, Scrieri, II, 129-132, IV, 404-405; Romulus Dianu, [Natalia Negru], RP, 1928, 3276, 1929, 3309, 3314, 3316, 3322, 3324; Constantin Virgil Gheorghiu, Tecucel, cătunul poeților, RML, 1939, 2; Constantin Virgil Gheorghiu, 25 de ani de la sinuciderea lui Dimitrie Anghel, RML, 1939, 33; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 129-134; Corespondență, îngr. și pref. Horia Oprescu, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 214-215; Micu, Început, 238
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
Dacă trăiește hanul până cresc eu mare, Îl spânzur de stejarul din Borzești... Pârjolul urca Înainte, din Țara de Jos, spre cetatea de scaun a Sucevei. Ardeau pădurile, ardeau câmpiile. Norodul legat În funii apuca drumurile robiei. Prin sate și cătunuri arse se vedeau copii Înfipți În parii gardurilor. Astfel necăjea Moldova acelor vremuri. Dar cu cât BogdanVoievod Îmbătrânea, se ridica Ștefăniță, ca un stejar tânăr. Nu uita nici În somn moartea Îngrozitoare a lui Mitruț. Cum și-a pus pe
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
puținul ce-l posedă, de teamă ca turcii să nu-l zărească și să nu-l despoaie. Nu vezi o căscioară, nu vezi o locuință așezată înadins ca să vadă 39 și să fie văzută de departe; afară de câteva orașe, câteva cătune împrăștiete, încolo pretutindeni beciuri, bordeie subpământene, dar izolate, ascunse cu câteva lemne [...]. Temându se [țăranii, n.n.] să nu li se ia de fisc boii și plugul, ei preferă să nu le aibă și aleargă la mijloacele perfide ale cămătarilor, cărora
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a populațiilor medievale de condiție modestă. Fiind private de accesul la scriere, practic, acestea nu luau contact cu altele. Nu sîntem îndreptățiți totuși să ne imaginăm că din cauza acestei carențe conștiința colectivă a supușilor de rînd nu depășea limitele unui cătun sau ale vecinătății imediate. De asemenea, nici nu putem pretinde că gîndirea celor săraci era obligatoriu mai puțin "națională" sau "etnică", decît aceea a seniorilor, a literaților sau a preoților legați între ei prin folosirea limbii latine. Referitor la elite
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
864 10. C.S.V. Bolboși Bolboși 37.594 250 11. C.S.V. Borăscu Borăscu 37.595 250 12. C.S.V. Bumbești- Bumbești-Jiu 37.596 250 Jiu 13. C.S.V. Bumbești- Bumbești-Pițic 37.597 250 Pițic 14. C.S.V. Bustuchin Bustuchin 37.598 250 15. C.S.V. Cătune Cătune 37.599 200 16. C.S.V. Câlnic Câlnic 37.601; 250 100.866 17. C.S.V. Crușeț Crușeț 37.602 250 18. C.S.V. Dănești Dănești 37.603; 250 100.867 19. C.S.V. Drăguțești Drăguțești 37.604; 250 �� 100.868 20. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
10. C.S.V. Bolboși Bolboși 37.594 250 11. C.S.V. Borăscu Borăscu 37.595 250 12. C.S.V. Bumbești- Bumbești-Jiu 37.596 250 Jiu 13. C.S.V. Bumbești- Bumbești-Pițic 37.597 250 Pițic 14. C.S.V. Bustuchin Bustuchin 37.598 250 15. C.S.V. Cătune Cătune 37.599 200 16. C.S.V. Câlnic Câlnic 37.601; 250 100.866 17. C.S.V. Crușeț Crușeț 37.602 250 18. C.S.V. Dănești Dănești 37.603; 250 100.867 19. C.S.V. Drăguțești Drăguțești 37.604; 250 �� 100.868 20. C.S.V. Godinești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227732_a_229061]
-
864 10. C.S.V. Bolboși Bolboși 37.594 250 11. C.S.V. Borăscu Borăscu 37.595 250 12. C.S.V. Bumbești- Bumbești-Jiu 37.596 250 Jiu 13. C.S.V. Bumbești- Bumbești-Pițic 37.597 250 Pițic 14. C.S.V. Bustuchin Bustuchin 37.598 250 15. C.S.V. Cătune Cătune 37.599 250 16. C.S.V. Cilnic Cilnic 37.601 40 17. C.S.V. Crușet Crușet 37.602 200 18. C.S.V. Dănești Dănești 37.603 100 19. C.S.V. Drăguțești Drăguțești 37.604; 250 100.868 20. C.S.V. Godinești Godinești 37.605
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]
-
10. C.S.V. Bolboși Bolboși 37.594 250 11. C.S.V. Borăscu Borăscu 37.595 250 12. C.S.V. Bumbești- Bumbești-Jiu 37.596 250 Jiu 13. C.S.V. Bumbești- Bumbești-Pițic 37.597 250 Pițic 14. C.S.V. Bustuchin Bustuchin 37.598 250 15. C.S.V. Cătune Cătune 37.599 250 16. C.S.V. Cilnic Cilnic 37.601 40 17. C.S.V. Crușet Crușet 37.602 200 18. C.S.V. Dănești Dănești 37.603 100 19. C.S.V. Drăguțești Drăguțești 37.604; 250 100.868 20. C.S.V. Godinești Godinești 37.605 250
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227733_a_229062]
-
12. Gostinari 27. Toporu 13. Greaca 28. Valea Dragului 14. Hotarele 29. Vărăști 15. Iepurești 30. Vedea JUDEȚUL GORJ 1. JUDECĂTORIA MOTRU cu sediul în orașul Motru ORAȘE 1. Motru COMUNE 1. Bolboși 6. Mătăsari 2. Borăscu 7. Padeș 3. Cătunele 8. Samarinești 4. Drăgotești 9. Slivilești 5. Glogova 10. Văgiulești 2. JUDECĂTORIA NOVACI cu sediul în orașul Novaci ORAȘE 1. Novaci COMUNE 1. Alimpești 5. Crasna 2. Baia de Fier 6. Polovragi 3. Bengești-Ciocadia 7. Roșia de Amaradia 4. Bumbești-Pițic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235749_a_237078]
-
12. Gostinari 27. Toporu 13. Greaca 28. Valea Dragului 14. Hotarele 29. Vărăști 15. Iepurești 30. Vedea JUDEȚUL GORJ 1. JUDECĂTORIA MOTRU cu sediul în orașul Motru ORAȘE 1. Motru COMUNE 1. Bolboși 6. Mătăsari 2. Borăscu 7. Padeș 3. Cătunele 8. Samarinești 4. Drăgotești 9. Slivilești 5. Glogova 10. Văgiulești 2. JUDECĂTORIA NOVACI cu sediul în orașul Novaci ORAȘE 1. Novaci COMUNE 1. Alimpești 5. Crasna 2. Baia de Fier 6. Polovragi 3. Bengești-Ciocadia 7. Roșia de Amaradia 4. Bumbești-Pițic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235753_a_237082]
-
12. Gostinari 27. Toporu 13. Greaca 28. Valea Dragului 14. Hotarele 29. Vărăști 15. Iepurești 30. Vedea JUDEȚUL GORJ 1. JUDECĂTORIA MOTRU cu sediul în orașul Motru ORAȘE 1. Motru COMUNE 1. Bolboși 6. Mătăsari 2. Borăscu 7. Padeș 3. Cătunele 8. Samarinești 4. Drăgotești 9. Slivilești 5. Glogova 10. Văgiulești 2. JUDECĂTORIA NOVACI cu sediul în orașul Novaci ORAȘE 1. Novaci COMUNE 1. Alimpești 5. Crasna 2. Baia de Fier 6. Polovragi 3. Bengești-Ciocadia 7. Roșia de Amaradia 4. Bumbești-Pițic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235755_a_237084]
-
12. Gostinari 27. Toporu 13. Greaca 28. Valea Dragului 14. Hotarele 29. Vărăști 15. Iepurești 30. Vedea JUDEȚUL GORJ 1. JUDECĂTORIA MOTRU cu sediul în orașul Motru ORAȘE 1. Motru COMUNE 1. Bolboși 6. Mătăsari 2. Borăscu 7. Padeș 3. Cătunele 8. Samarinești 4. Drăgotești 9. Slivilești 5. Glogova 10. Văgiulești 2. JUDECĂTORIA NOVACI cu sediul în orașul Novaci ORAȘE 1. Novaci COMUNE 1. Alimpești 5. Crasna 2. Baia de Fier 6. Polovragi 3. Bengești-Ciocadia 7. Roșia de Amaradia 4. Bumbești-Pițic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235751_a_237080]
-
12. Gostinari 27. Toporu 13. Greaca 28. Valea Dragului 14. Hotarele 29. Vărăști 15. Iepurești 30. Vedea JUDEȚUL GORJ 1. JUDECĂTORIA MOTRU cu sediul în orașul Motru ORAȘE 1. Motru COMUNE 1. Bolboși 6. Mătăsari 2. Borăscu 7. Padeș 3. Cătunele 8. Samarinești 4. Drăgotești 9. Slivilești 5. Glogova 10. Văgiulești 2. JUDECĂTORIA NOVACI cu sediul în orașul Novaci ORAȘE 1. Novaci COMUNE 1. Alimpești 5. Crasna 2. Baia de Fier 6. Polovragi 3. Bengești-Ciocadia 7. Roșia de Amaradia 4. Bumbești-Pițic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235752_a_237081]
-
12. Gostinari 27. Toporu 13. Greaca 28. Valea Dragului 14. Hotarele 29. Vărăști 15. Iepurești 30. Vedea JUDEȚUL GORJ 1. JUDECĂTORIA MOTRU cu sediul în orașul Motru ORAȘE �� 1. Motru COMUNE 1. Bolboși 6. Mătăsari 2. Borăscu 7. Padeș 3. Cătunele 8. Samarinești 4. Drăgotești 9. Slivilești 5. Glogova 10. Văgiulești 2. JUDECĂTORIA NOVACI cu sediul în orașul Novaci ORAȘE 1. Novaci COMUNE 1. Alimpești 5. Crasna 2. Baia de Fier 6. Polovragi 3. Bengești-Ciocadia 7. Roșia de Amaradia 4. Bumbești-Pițic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235754_a_237083]
-
meritul sunt criteriile de bază. Am păstrat ierarhia care a făcut întotdeauna din PNL cel mai de ordine de disciplină organism al vieții noastre politice. Modificări importante aduse sunt următoarele. Am introdus organizația sătească, până și în cel mai mic cătun, considerând-o ca prima celulă a organismului nostru politic. Am păstrat organizația comunală imediat în scara ierarhică, dar am introdus, iarăși o modificare de seamă, organizația de sector, ca organ de control, și de propagandă electorală, precum și ca agent de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
existau 75 de familii birnice (care plăteau biruri), și 8 familii nebirnice”. Într-o statistică a salinei de la Telega se consemnează că „în 1835, 79 de familii din Provița de Jos au consumat 2195 oca de sare”. În anul 1840 cătunul Provița de Jos avea 81 de familii, iar Drăgăneasa, 25 de familii. După 1944 numărul populației crește simțitor încât în ianuarie 1966 se înregistrează 3387 locuitori repartizați astfel: 1) Provița de Jos - 1738, 2) Drăgăneasa -1362, 3) Piatra -287. Din
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
este considerat a fi la Delfi, așa cum credeau vechii greci 72 (el s-ar afla în Marea Neagră, undeva în zona satului românesc Histria), centrul Europei comunitare s-a deplasat pe măsura extinderilor succesive. Potrivit specialiștilor de la Institutul Geografic Național (IGN), cătunul Noireterre, din cadrul comunei Saint-Clément (Allier) care, până la 1 ianuarie 1995, se putea prevala de titlul invidiat de centru al Europei celor Doisprezece, și-a pierdut coroana. Centrul Comunității Europene este de fapt mai la nord, la frontiera dintre civilizația latină
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
emoționantă din pricina rarității faptului, ci cauza însăși care a determinat-o este impresionantă: Horea s-a născut în anul dramatic 1943. Singurătatea lui Horea amintește de război, de moarte, de jalea femeilor lăsate acasă, de mizeria în care se scufundă cătunul. Poezia este centrată, așadar, pe ideea că războiul înseamnă moarte, distrugere: Și-n anii cei grei n-au venit pe lume prunci. Dar poezia este intitulată Horea nu mai este singur. În partea a doua este exprimată o altă idee
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe același front (...). Astăzi, terenul celor mai vii colaborări de acest fel este cântecul de masă. Începând cu Imnul R.P.R., turnat parcă din același material de Matei Socor și Aurel Baranga, toate cântecele noastre valoroase, care au străbătut până la ultimul cătun din munți, prezintă o melodie geamănă poeziei. Versurile maestrului A. Toma, ale poeților noștri de frunte ca Minai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Eugen Frunză, Dumitru Corbea și alții, trec astfel din gură în gură, pe aripile melodiei. Dar chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
căsătorește în 1885 cu Maria Grosu, sora unui coleg. Învinuit de terorism, este pedepsit, „pe cale administrativă” (fără a fi judecat), cu un surghiun de trei ani în Siberia, anume în Kurgan. De acolo va fi mutat în zona nord-estică, în cătunul Iamalsk. În 1888, acuzat de noi acțiuni subversive, i se prelungește cu trei ani exilul, pe care îl va executa în Serghinsk, la granița cu Mongolia. Are posibilitatea să se instruiască în contact cu numeroșii intelectuali deținuți, dar mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
că unii dintre aceștia au sonorități onomatopeice, caracteristice limbilor primare, păstrând din virtuțile lor native. În zona locuințelor rupestre din subcarpații Buzăului, cu vestigii lingvistice și arheologice geto-dace, se află pârâul Fisici, cu izvoare ce piștesc din malurile sale și cătunul Fâsâiți. Tot onomatopeice sunt denumiri din nordul Olteniei, veche vatră bine conservată, de felul Vîja, Țuțuroiu, Bolboroasa. Și, desigur, mai sunt și altele. Afluenții mari ai Dunării. Scrierile geografice și istorice vechi ne oferă cea mai sigură posibilitate de a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sine a românismului pus în fața asaltului devastator al istoriei: "Pre-românismul s-a retras gasteropodic în scoica sa, unde în veacurile de somn aveau să se înfiripe întâiele determinante ale matricei stilistice românești" (p. 227). Refugiul românismului a fost găsit în cătunele izolate în creierii munților și în stânile ciobănești. Prin aceasta s-a configurat o constantă a spiritului românesc refractaritatea de a păși vijelios în istorie, refuzul tentației de a face istorie, recluziunea într-o viață de tip organic. Prin abandonul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
medievale și pot fi folosite ca elemente ajutătoare în reconstituirea imaginii satelor noastre de-a lungul evoluției lor. Apoi, numeroși termeni lingvistici din actele medievale certifică descendența satelor românești din străvechi structuri teritoriale, cum ar fi sat din latinescul fossatum, cătun cu origine traco-ilirică, apoi traco-iliricul moș și, alături de el, latinescul veteranus, care a dat în limba română termenul bătrân, cu înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume. Alt argument de natură lingvistică, prin care se dovedește vechimea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pădure” unde își va alcătui apoi gospodăria, ce s-a păstrat până în secolul următor. De altfel, până în zilele noastre, o prelungire a Umbrăreștilor din dreapta râului Bârlad avea locuințele răsfirate la margine de pădure. Încă mai există câteva case din acest cătun, gospodării ce cuprind, în îngrăditura ogrăzilor și țarcurilor, pâlcuri de copaci bătrâni, mărturie a pădurilor de odinioară. A doua legendă, mai plauzibilă decât prima, are ca protagonist pe un viteaz din oastea marelui Ștefan, pe nume Umbrea, și se situează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]