20,837 matches
-
Butonul ROTATION ne oferă posibilitatea de a alege metoda de rotire a factorilor, astfel încât să identificăm varianta optimă. Se poate bifa metoda "Varimax", care este metoda cea mai des utilizată pentru rotirea factorilor. Se bifează și opțiunea "Rotated solution" pentru calcularea coeficienților de corelație a variabilelor cu factorii nou selectați după rotire și "Loading plots" pentru reprezentarea grafică a variabilelor. Factorii identificați pot fi salvați ca o variabilă nouă în baza de date, bifând opțiunea "Scores" "Save as variables", iar metoda
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de corelație a variabilelor cu factorii nou selectați după rotire și "Loading plots" pentru reprezentarea grafică a variabilelor. Factorii identificați pot fi salvați ca o variabilă nouă în baza de date, bifând opțiunea "Scores" "Save as variables", iar metoda de calcularea a noilor variabile poate fi "regresia". Figura nr. 8.22: Extragerea factorilor Figura nr. 8.23: Rotirea factorilor Figura nr. 8.24: Salvarea factorilor ca o variabilă nouă în baza de date Cele zece variabile s-au grupat în doi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
figura 9.1., de unde se selectează OK. Figura nr. 9.1: Opțiunea COUNT definirea variabilelor pentru indicele de numărare, participare protest. Figura nr. 9.2: Opțiunea COUNTdefinirea valorilor pentru indicele de numărare, participare protest. În continuare rulăm comanda Frequencies (de calculare a frecvențelor) fie din meniul principal ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIES, fie tastând în fereastra de sintaxă comanda 'frequencies nume variabilă.', în acest caz 'fre pol.'. În fișierul de rezultate Output se va genera următorul tabel: pol Frequency Percent Valid Percent
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
avem variabilele ven (venitul per gospodărie) și nrmem (numărul de membrii din gospodărie). Indicele venit va fi calculat ca raport dintre ven și nrmem. Figura nr. 9.7: Opțiunea COMPUTE pentru indicele venit de tip raport Comanda în SPSS pentru calcularea acestui indice este TRANSFORM/ COMPUTE VARIABLES. În fereastra de dialog la Target variables se trece numele noii variabile create (indicele) venit, iar în dreapta la Numeric Expresion se introduc variabilele care vor fi împărțite, după care se apasă butonul OK. Variabila
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ceea ce este de predat Încât să ofere elevului posibilitatea să capete experiența punerii În mișcare a unor multiple și variate operații mintale adecvate situațiilor date. Este vorba despre operații de tipul celor de: observare, identificare, comparație, opunere, clasificare, categorizare, organizare, calculare, analiză și sinteză, emitere de ipoteze și verificare, explicare a cauzelor, sesizare a esențialului, corectare, stabilire de relații funcționale, abstractizare și generalizare, evaluare, interpretare, judecată critică, anticipare, conturare de imagini, formare a propriei opinii, extragere de informații, transfer de informație
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție a primei intrări (lot). Pe măsura epuizării lotului, bunurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție a lotului următor, în ordine cronologică. Metoda CMP presupune calcularea costului fiecărui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la începutul perioadei Și a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei. Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepție. Perioada de calcul nu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Date pentru țările OECD 123 5.2.2. Situația țărilor foste socialiste 124 5.3. Raportul Coleman - SUA, 1966 125 5.4. Anchetele și rapoartele britanice 125 6. Aplicație. Măsurarea mobilității sociale - mobilitatea școlară în România comunistă 127 6.1. Calcularea mobilității sociale 127 6.2. Limite metodologice 132 7. Aplicație. Participarea școlară în România - indicatori, grupuri de risc și cauze 132 7.1. Indicatori ai participării școlare 133 7.2. Participarea școlară în România în 2005 potrivit datelor MEC (2005
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aceste grupe de vârstă este 0; - numărul de indivizi școlarizabili în ciclurile secundar și superior depinde nu numai de volumul populației care îndeplinește condițiile de vârstă, ci și de numărul de indivizi care au absolvit ciclul anterior. Prin urmare, la calcularea ratei de școlarizare în învățământul superior, de pildă, trebuie luat în considerare numărul celor care au absolvit ciclul anterior, cel secundar, a cărui promovare condiționează intrarea în ciclul superior. Dincolo de aceste restricții, analiza datelor internaționale arată că evoluția efectivelor de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
atribuirea acestor rezultate reflectă doar talentul și abilitățile elevilor sau dacă intervin factori de genul accidentelor de naștere. 6. Aplicație. Măsurarea mobilității sociale - mobilitatea școlară în România comunistătc "6. Aplicație. Măsurarea mobilității sociale - mobilitatea școlară în România comunistă" 6.1. Calcularea mobilității socialetc "6.1. Calcularea mobilității sociale" Sociologii au propus de-a lungul timpului mai multe modalități de exprimare a mobilității sociale, a variației gradului de permeabilitate a structurilor sociale de la o generație la alta. Multe măsuri sunt artificiale și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
talentul și abilitățile elevilor sau dacă intervin factori de genul accidentelor de naștere. 6. Aplicație. Măsurarea mobilității sociale - mobilitatea școlară în România comunistătc "6. Aplicație. Măsurarea mobilității sociale - mobilitatea școlară în România comunistă" 6.1. Calcularea mobilității socialetc "6.1. Calcularea mobilității sociale" Sociologii au propus de-a lungul timpului mai multe modalități de exprimare a mobilității sociale, a variației gradului de permeabilitate a structurilor sociale de la o generație la alta. Multe măsuri sunt artificiale și nu exprimă în mod corect
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să-i putem compara mobilitatea cu cea a unei societăți „ideale”, în care nu există nici un fel de imobilitate pură, adică dependență a destinației de origine, în afara constrângerilor structurale. Tabelul de mobilitate corespunzător societății cu imobilitate zero se construiește prin calcularea tabelului de independență. Acesta are totalurile de pe linii și de pe coloane identice cu cele din tabelul societății reale, iar frecvențele teoretice se calculează potrivit formulei 1: Frecvența teoretică = (Frecvența totală de pe linie × Frecvența totală de pe coloană)/ Numărul total de indivizi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
oferă puteri discreționare. 4. Inflația diplomelor la nivelurile de vârf ale ierarhiei acreditărilor a determinat expansiunea educației în piețele educaționale gestionate prin diplome. Acest model contestă, prin urmare, înțelegerea educației ca investiție, precum și consecințele aplicative ale teoretizării respective, cum este calcularea ratelor de revenire (sau profit) ale acestei investiții. În loc să exprime profitabilitatea investiției în ani de studiu într-o anumită specializare și sporul de productivitate pe care școala îl produce, ratele de revenire calculate de economiștii educației exprimă de fapt eficacitatea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
factori, astfel încât suma ponderilor să fie 1; 3. acordarea unor punctaje pe o scară ce are „0” ca punct median. Punctajele cu „-” semnifică faptul că factorul intern considerat reprezintă o slăbiciune a organizației, iar cele cu „+” au semnificația contrară; 4. calcularea unui scor total, ca sumă a produselor dintre punctajele acordate și ponderile factorilor considerați. Cifra obținută reprezintă rezultanta coordonatelor pe axa SW, adică pe axa Ox; 5. listarea unei singure liste a factorilor externi principali; 6. acordarea unor ponderi acestor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
ponderi acestor factori, astfel încât suma ponderilor să fie 1; 7. acordarea unor punctaje pe o scară ce are „0” ca punct median. Punctajele cu „-” semnifică faptul că factorul respectiv este considerat o amenințare, iar cele cu „+” au semnificația contrară; 8. calcularea unui scor total într-un mod similar celui de la punctul 4. Cifra obținută reprezintă coordonata pe axa OT, adică pe axa Oy; 9. pe baza cifrelor rezultate la punctele 4 și 8 se poziționează organizația, poziția sugerând un anumit tip
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de 10-20%, explicită. Prin cercetarea de față, se demonstrează că un foarte mare potențial al cunoașterii rămâne neexploatat, iar decelarea forței de muncă În componentele cunoașterii - pricepere, experiență, valori, sentimente, motivare, determinare etc. ar crea o premisă mai exactă a calculării produsului obținut. Pe de altă parte, distribuirea rezultatelor muncii (Y) În funcție de resursa de cunoaștere (K) constituie un factor stimulator de reducere a acelui decalaj dintre ceea ce știm și ceea ce facem. Deținătorul cunoașterii (K), În exprimare fizică sau virtuală (iată altă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
comportamentele prealabile necesare îndeplinirii sarcinii date. În asemenea situații, profesorul trebuie să cunoască sarcinile de învățare care preced sarcina ce nu a putut fi îndeplinită. De exemplu, dacă un elev nu poate rezolva o problemă cu enunț verbal ce presupune calcularea vitezei unui obiect cunoscându-se distanța și timpul, înseamnă că el are dificultăți în rezolvarea sarcinilor prealabile. Aceste sarcini cuprind deprinderea de a multiplica numerele și de a înlocui expresiile simbolice cu valori numerice. Prima treaptă în diagnosticarea și tratarea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a scorurilor (adică totalul scorurilor de fluență, flexibilitate, originalitate), a scorurilor neobișnuite (răspunsuri oferite de maximum 5% din subiecți), măsurarea cotelor fluenței, a scorurilor procentuale și a scorurilor obținute pe baza întregului ansamblu de răspunsuri oferite de un subiect, spre deosebire de calcularea scorurilor la răspunsurile individuale dintr-o listă de itemi (Hocevar și Michael, 1979; Runco și Mraz, 1992; Runco, Okuda și Thurston, 1987). Un impediment specific testelor de gândire divergentă este posibilul efect al fluenței de contaminare mai ales asupra cotelor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
volume>66</volume><number>3</number><dates><year>2004</year><pub-dates><date>May 1</date></pub-dates></dates><accession-num>ISI:000189178200006</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://000189178200006 </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Lind, 2004). Modul de calculare a IDU a suferit modificări pentru a-i spori sensibilitatea la schimbare. Ele au fost realizate în urma unor îndelungi și complicate analize. IDU ia valori intre 0 și 1, țările fiind clasificate în funcție de valoarea indicatorului, în țări cu dezvoltare umană
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în cazul fiecărui stat și oraș în parte. În cazul României, care produce și, teoretic, ar trebui să furnizeze date, nu are în sarcină calculul unor indicatori cum ar fi cei referitori la segregare sau disimilare, neavând nici expertiza necesară. Calcularea acestor indici de către oameni de știință sau institute devine mai greoaie din cauza multitudinii de date necesare, iar rezultatele analizelor nu sunt făcute, de cele mai multe ori, publice. Cele mai multe analize cu ajutorul acestor metode s-au realizat în SUA, și au demonstrat nivelul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
balanța de putere ca reprezentând regula de bază a funcționării sistemului, pe care statele aveau să o urmeze în mod planificat și deliberat, în comun. Mai mult decât atât, ea tinde să nu mai funcționeze pe principiul compensațiilor sau prin calcularea forțelor din punctul de vedere al teritoriului, populației și capacităților financiare, ori prin gestionarea crizelor prin alianțe sau coaliții ostile între Marile Puteri (vezi Schroder, 1992, pp. 683-706). Acest principiu este înțeles acum în sensul unei echilibrări a puterilor relative
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
la nivelul ansamblului economiei naționale să existe o singură strategie, cu obiectiv strategic pe termen lung și care să fie obligatorie pentru toate guvernele și parlamentele efemere pe durata de valabilitate a strategiei. Evaluarea eficienței împrumutului cere metodologii clare de calculare, regăsite atât în practica economico-financiară din țară, cât și la evaluatorii din cadrul instituțiilor financiare creditoare. Atenția care se cere decidenților la această etapă este separarea împrumutului a cărei eficiență se poate calcula, prevedea, cu multă certitudine (activități economice generatoare de
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de asistență socială prin utilizarea abuzivă a legii; - estimarea efectelor pozitive ale unei forme de asistență socială, ca, de exemplu, activizarea capacităților proprii persoanelor/familiilor/comunităților pentru ieșirea din situația de marginalizare; - estimarea costurilor diferitelor forme de asistență socială și calcularea eficienței sociale, prin raportul de tip cost/beneficiu. Instituția monitorizării sistemului național al asistenței sociale Specific monitorizării este o urmărire permanentă/continuă a performanțelor sistemului național de asistență socială pentru a susține rezultatele pozitive pe termen lung și a evita
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
durata medie a știrilor violente din perioada monitorizată. Pentru aprofundarea analizei am propus și indicatorul ponderea știrilor violente, calculat ca raport dintre numărul de știri violente și numărul total de știri. Complementar acestui indicator este cel rezultat din raportul duratelor. Calcularea celor două tipuri de ponderi va permite atât compararea rezultatelor obținute pentru canale diferite, cât și măsurarea, în cadrul aceluiași canal, a concordanței dintre ponderea numărului de știri cu ponderea duratei știrilor. Comparativ cu analiza desfășurată în perioada verii (26 iulie-8
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de cca 64%. Din punctul de vedere al ponderii duratei, știrile violente au reprezentat mai puțin de 60% din totalul știrilor, ceea ce înseamnă și că o știre violentă a avut, în medie, o durată mai mică decât o știre nonviolentă. Calcularea frecvenței/duratei știrilor nonviolente se face ca diferență între numărul/durata total(ă) a știrilor și numărul/durata știrilor violente. Comparând rezultatele monitorizării din perioada de vară cu cele din perioada de toamnă, s-au înregistrat următoarele variații: ● Ponderea numărului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
fie un efect sau o relație dintre două variabile pentru a fi identificată?”); mărimea eșantionului („De câți subiecți avem nevoie pentru a observa fenomenul de interes?”); valoarea α („Care este pragul de semnificație de la care vom respinge ipoteza statistică?”). Pentru calcularea puterii statistice există programe precum Gpower (Faul și Erdfelder, 1992), ce pot fi descărcate gratuit de pe internet la adresa HYPERLINK "http://www.psycho.uni-duesseldorf.de/aap/projects/gpower/index.html" http://www.psycho.uni-duesseldorf.de/aap/projects/gpower/index.html. Ținând
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]