6,961 matches
-
pentru explicarea configurării societății moderne este susținută și de Max Weber. Ca și Durkheim, Weber propune o serie de opoziții binare pentru a clarifica tipuri de capitalism și tipuri de simboluri culturale. De exemplu, Weber distinge între „capitalismul aventurier” și „capitalismul burghez rațional, pașnic”. Primul s-ar baza pe violență și cucerire, precum în epoca de constituire a imperiilor coloniale, pe când al doilea s-ar baza pe acțiunea rațională și pe mijloacele pașnice de exploatare a muncii. „Capitalismul rațional” ar fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
capitalismul aventurier” și „capitalismul burghez rațional, pașnic”. Primul s-ar baza pe violență și cucerire, precum în epoca de constituire a imperiilor coloniale, pe când al doilea s-ar baza pe acțiunea rațională și pe mijloacele pașnice de exploatare a muncii. „Capitalismul rațional” ar fi rezultat din acțiunea valorilor corespunzătoare vocației asociate cu ascetismul protestant. Atunci când ascetismul a trecut din celulele monastice în viața cotidiană și a început să domine moralitatea mundană, el și-a afirmat contribuția la construcția uriașului cosmos al
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rezultat din acțiunea valorilor corespunzătoare vocației asociate cu ascetismul protestant. Atunci când ascetismul a trecut din celulele monastice în viața cotidiană și a început să domine moralitatea mundană, el și-a afirmat contribuția la construcția uriașului cosmos al ordinii economice moderne. Capitalismul apare astfel odată cu și ca urmare a influenței exercitate de valorile morale ale puritanismului și ascetismului creștin. Acestea au fost convertite, adică secularizate, în forma valorilor materialiste ale maximizării profitului, ale acumulării și investirii. Valorile secularizate fac burghezul să fie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ea este cea care indică direcția și procesele de transformare ce-i corespund, atunci am putea admite, fără teamă de exagerare, că modernitatea de până la sfârșitul secolului XX a purtat cu sine mesajele fundamentale ale Iluminismului inițiator. Industrializarea economică, dezvoltarea capitalismului și secularismul cultural, individualismul și democrația liberală, dezvoltarea statelor naționale și a sistemului internațional postwestphalian de state, separarea sectorului public de cel privat, birocrația și raționalizarea organizării și administrării, extinderea diviziunii muncii sociale și a diferențelor de clasă sunt procese
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fost considerate nu doar ca simboluri ale raționalității moderne opuse tradiției, ci și ca surse și forme ale creșterii economice. Proprietatea privată și piața, în cadrul unui mod capitalist de organizare a economiei, au constituit formele dominante de consacrare a modernității. Capitalismul industrial a generat producția fordistă de masă și consumul de masă, iar odată cu acestea, inegalități economice, sociale și culturale tot mai mari. Raportarea la inegalități a luat două forme. Una a constat, după ultimul sfert al secolului al XIX-lea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
țările europene sau nord-americane, o astfel de analiză a urmărit să identifice modul în care societatea postcomunistă se transformă pentru a asimila și practica acele instituții care sunt compatibile cu sau corespund celor specifice unui gen de „tip ideal” al capitalismului dezvoltat reprezentat de economia de piață, democrația liberală și cultura libertății. Această orientare tematică nu este de remarcat numai la noi. Ea este prezentă în toate țările postcomuniste ca și în acele laboratoare occidentale de cercetare interesate de tranziția postcomunistă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a fost comunismul, a eșuat, iar acum este înlocuit de un alt proiect; b) a modului în care societățile mai tradiționale adoptă, ca și cele postcomuniste, un nou proiect de dezvoltare, care în nici un fel nu este de identificat cu capitalismul tradițional sau cu democrația clasică, ci cu modelele economice, politice sau culturale ale vremii de astăzi; c) a modului în care istoria actuală din țările occidentale, care, nefiind întreruptă deloc sau, în cel mai nefericit caz (ca în Germania sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
social. Similitudinea acestei abordări cu cea inițiată de proiectul iluminist de știință socială este evidentă. Totuși, este cazul să o relevăm mai departe. O ilustrare a acestei paradigme regresive este teoria lui Daniel Bell, care insistă asupra „contradicțiilor culturale ale capitalismului”, cu scopul de a pune în evidență pericolul pe care dezechilibrarea socială și mai ales culturală l-ar putea genera, amenințând astfel expansiunea „societății postindustriale”. Cealaltă categorie include teorii de tip neofuncționalist, ce consacră o paradigmă a linearității progresive a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Reprezentative pentru o astfel de abordare considerăm a fi teoriile elaborate de Donald Inglehart și Francis Fukuyama, deși pot fi menționate și altele pe care v-aș invita să le identificați. Explicația centrată de D. Bell pe „contradicțiile culturale ale capitalismului” urmărește să demonstreze că dezvoltarea capitalistă din epoca modernității târzii se autoerodează prin generarea acelor norme de viață care sunt opuse sau în contradicție cu regulile necesare funcționării pieței economice. Premisele unei astfel de abordări au fost de fapt formulate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
regulile necesare funcționării pieței economice. Premisele unei astfel de abordări au fost de fapt formulate cu mult înainte ca D. Bell să le actualizeze. K. Marx a fost primul care, în secolul al XIX-lea, a lansat ideea că, în capitalism, contradicția dintre forțele de producție, care devin tot mai socializate, și relațiile de producție, bazate pe proprietate privată și inegalitate socio-economică, generează lupta de clasă, ce va duce în final la înlăturarea capitalismului și înlocuirea sa cu socialismul. J. Schumpeter
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
XIX-lea, a lansat ideea că, în capitalism, contradicția dintre forțele de producție, care devin tot mai socializate, și relațiile de producție, bazate pe proprietate privată și inegalitate socio-economică, generează lupta de clasă, ce va duce în final la înlăturarea capitalismului și înlocuirea sa cu socialismul. J. Schumpeter, urmându-l pe Marx, argumenta și el la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului XX că în capitalism se tinde să se producă o clasă de elite care este ostilă tocmai
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inegalitate socio-economică, generează lupta de clasă, ce va duce în final la înlăturarea capitalismului și înlocuirea sa cu socialismul. J. Schumpeter, urmându-l pe Marx, argumenta și el la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului XX că în capitalism se tinde să se producă o clasă de elite care este ostilă tocmai forțelor care au generat-o, astfel că până la urmă va căuta să înlocuiască economiile de piață cu economii socialiste. Conform acestor abordări, capitalismul modern conține în sine
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
secolului XX că în capitalism se tinde să se producă o clasă de elite care este ostilă tocmai forțelor care au generat-o, astfel că până la urmă va căuta să înlocuiască economiile de piață cu economii socialiste. Conform acestor abordări, capitalismul modern conține în sine premisele propriei regresivități sau disoluții, astfel că ieșirea dintr-o astfel de stare se poate realiza printr-o transformare socială radicală a întregului sistem; de exemplu, prin ceea ce Marx numea „revoluția proletară”. D. Bell, în volumul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau disoluții, astfel că ieșirea dintr-o astfel de stare se poate realiza printr-o transformare socială radicală a întregului sistem; de exemplu, prin ceea ce Marx numea „revoluția proletară”. D. Bell, în volumul cu titlul evocator The Cultural Contradictions of Capitalism, reia astfel de premise și totodată se distanțează de ele. El invocă abundența și consumerismul din societățile dezvoltate odată cu orientările culturale specifice modernismului artistic pentru a demonstra cum etica muncii se erodează încet și sigur în capitalism, iar curentele culturale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Cultural Contradictions of Capitalism, reia astfel de premise și totodată se distanțează de ele. El invocă abundența și consumerismul din societățile dezvoltate odată cu orientările culturale specifice modernismului artistic pentru a demonstra cum etica muncii se erodează încet și sigur în capitalism, iar curentele culturale moderniste, mai ales cele suprarealiste, expun normele burgheze tradiționale unei critici neîncetate și promovează forme de expresie tipice unor abordări iraționaliste sau nihiliste. Aproape tot secolul XX, susține D. Bell, a consacrat opere culturale în literatură, muzică
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
aflat în continuă contradicție cu valorile raționale și instrumentale ale producției economice și ale clasei de mijloc, contribuind astfel la distrugerea bazei economiei de piață și deci a societății care a făcut-o posibilă. Referirea insistentă la „contradicțiile culturale ale capitalismului” este făcută de D. Bell întrucât modernitatea inițiată de Iluminism ar fi extins domeniul profanului și ar fi restrâns în mod continuu pe cel al sacrului, astfel că, în final, cultura s-ar fi substituit religiei și muncii ca mijloace
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
explora, ci și pentru a le experimenta. Stilurile de viață s-ar fi multiplicat, deși direcția lor ar fi fost unică: celebrarea sinelui în numele modernității seducătoare, practicarea hedonismului nelimitat și pierderea oricărei transcendențe etice. „Justificarea culturală, dacă nu morală, a capitalismului a devenit hedonismul, adică ideea de plăcere a devenit o cale a vieții”. O astfel de viziune se repercutează inevitabil și asupra economiei sau a politicii. Numai că tocmai aceste repercusiuni induc contradicții sau tensiuni crescânde între ordinea tehnico-economică, animată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că atât capitalul social, cât și - sau mai ales - regulile de conduită au o remarcabilă capacitate generativă indusă de grupurile, comunitățile sau societățile în dezvoltare. Prin aceasta, Fukuyama se desparte de poziția lui D. Bell, pentru a susține că, adeseori, „capitalismul este [...] o forță distructivă și disruptivă care ține deoparte loialitățile tradiționale și obligațiile”, pentru ca pe de altă parte „să și genereze ordine și să construiască noi norme pentru a le înlocui pe cele pe care le-a distrus”. Într-adevăr
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mulți alții. Problema sa este de a specifica în ce măsură capitalul social dispune de capacități autogenerative, adaptabile modului și cerințelor contemporane de dezvoltare, sau este pur și simplu erodat treptat și continuu, până la dispariție. În timp ce D. Bell considera „contradicțiile culturale ale capitalismului” ca având efecte devastatoare, dacă nu intervin corecții fundamentale în economie, politică și mai ales în cultură, Fukuyama demonstrează că ordinea socială și mai ales capitalul social dispun de surse regenerative nelimitate pentru a induce o dezvoltare linear-progresivă continuă. Să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
noi dezvoltări din analiza culturală și din cea consacrată mișcărilor sociale (de genul feminismului), teoriile neomarxiste ar demonstra, cum de altfel ei și încearcă, acea distincție culturală a postmodernismului ce rezultă din dezvoltarea sa în stadiul cel mai înalt al capitalismului. Aceasta nu ar însemna însă că am avea de-a face cu o nouă epocă a dezvoltării sociale, ci doar cu o „logică de tip cultural”, ce relevă raționalitatea constitutivă a capitalismului. Jameson e categoric în această privință: Postmodernul poate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
dezvoltarea sa în stadiul cel mai înalt al capitalismului. Aceasta nu ar însemna însă că am avea de-a face cu o nouă epocă a dezvoltării sociale, ci doar cu o „logică de tip cultural”, ce relevă raționalitatea constitutivă a capitalismului. Jameson e categoric în această privință: Postmodernul poate să fie chiar ceva mai mult decât o perioadă tranzițională între două stadii ale capitalismului, [fiind stadiul] în care formele mai timpurii ale economicului sunt în procesul de a fi restructurate pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
epocă a dezvoltării sociale, ci doar cu o „logică de tip cultural”, ce relevă raționalitatea constitutivă a capitalismului. Jameson e categoric în această privință: Postmodernul poate să fie chiar ceva mai mult decât o perioadă tranzițională între două stadii ale capitalismului, [fiind stadiul] în care formele mai timpurii ale economicului sunt în procesul de a fi restructurate pe o scară globală, incluzând formele mai vechi de muncă și instituțiile și conceptele organizaționale tradiționale. Nu-i nevoie de nici un profet care să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sau a devenirii sociale. Legitimitatea judecății de valoare nu ține de caracteristicile sau natura schimbărilor evaluate, ci de tipurile de criterii ipostaziate. De exemplu, schimbările corespunzătoare tranziției noastre postcomuniste sunt evaluate prin raportare la un tip ideal, ad-hoc construit, de capitalism al pieței și pluralismului politic, iar mai recent al așa-zisului acquis communautaire european în vederea integrării în Uniunea Europeană. „Narațiunea” unei tranziții se asociază astfel cu una sau cu mai multe „metanarațiuni” legitimatoare ce sunt în mod inerent politice, ideologice sau
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
cetățenilor săi asupra altora. Ar fi teleologică în măsura în care ar specula asupra unor stadii predeterminate de dezvoltare pe care apoi le-ar postula ca fiind necesități istorice de urmat (așa cum a făcut K. Marx atunci când s-a referit la trecerea de la capitalism la socialism și apoi la comunism, prezentându-le pe ultimele în construcții derivabile dintr-o inevitabilitate istorică). Analiza tranziției globale tendențiale și a celei societale de configurare consideră ca dată istoria transformărilor configurate sau în curs de configurare și urmărește
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de la societatea industrială la cea postindustrială. Totuși, accentuarea până la exclusivitate a specificității tranziției postcomuniste ține mai degrabă de o abordare marxistă a tranziției. Se știe că în analiza sa istoricistă, lineară și deterministă, K. Marx a vorbit despre tranziția de la capitalism la socialism și apoi la comunism în termeni de inevitabilitate istorică obiectivă, întrucât s-ar conforma legii concordanței dintre forțele și relațiile de producție. Capitalismul, spunea Marx, ajunge în dezvoltarea sa la stadiul de a substitui acestei necesare concordanțe o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]