2,291 matches
-
apărat independența instituțiilor sale238. Într-un final, dorind să evite o confruntare directă, Mussolini a permis apartenența la mai multe asociații 239. În acea perioadă, în cadrul presei catolice s-a extins asociația "Compagnia di San Paolo" promovată la Milano de cardinalul Andrea Ferrari și încurajată de Giovanni Rossi. Dintre publicațiile acelor ani, mai importante au fost: Il Carroccio (1922) și La Martinella (1923) adresate tinerilor, săptămânalul pentru femei Alba (1922), La Scuola Media pentru profesorii de școală gimnazială, Beatrice (1923) și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în lungul cavității pericardice dintr-o parte în cealaltă, dorsal de inimă care persistă la adult sub formă de sinus transvers al pericardului. Segmentele ansei cardiace sunt truncus, conus, VD, VS, AS, AD, sinusul venos (în care se varsă vena cardinală commună a lui Cuvier). Ansa cardiacă proemină ventral pe suprafața embrionului și are între ea și peretele posterior al embrionului mezocardul dorsal (structură tranzitorie care dispare ulterior), care unește brațul posterior al ansei la cel anterior. Aproximativ în ziua a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care dă naștere valvei lui Thebesius. Septul sinusului (septum sinus) reprezintă o structură endotelială transversală ce apare la unirea a 2/3 superioară cu 1/3 inferioară a ostiumului sinusal și care pare să reprezinte pintenele de fuziune al venelor cardinale anterioară și posterioară. Septul sinusului împarte ostium sinus într-un segment superior care, înglobând vena cardinală superioară, formează orificiul venei cave superioare, și un segment inferior, care dă naștere orificiului venei cave inferioare și orificiului sinusului coronar. * Formarea definitivă a
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
apare la unirea a 2/3 superioară cu 1/3 inferioară a ostiumului sinusal și care pare să reprezinte pintenele de fuziune al venelor cardinale anterioară și posterioară. Septul sinusului împarte ostium sinus într-un segment superior care, înglobând vena cardinală superioară, formează orificiul venei cave superioare, și un segment inferior, care dă naștere orificiului venei cave inferioare și orificiului sinusului coronar. * Formarea definitivă a atriului stâng are loc prin înglobarea celor patru vene pulmonare, cu formarea inițială a două orificii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pulmonară stângă și segmentele distale ale arcului aortic comunică prin ductul arterial, derivat embriologic al arcului VI faringian. În momentul nașterii ductul arterial se contractă și devine atretic, persistând sub forma unui vestigiu embrionar numit ligament arterial (ligamentum arteriosum). Vena cardinală comună dreaptă și vena cardinală anterioară dreaptă determină dezvoltarea venelor cave superioară și inferioară. Vena cavă inferioară se dezvoltă din: vena omfalomezenterică care va forma porțiunea hepatică vena subcardinală dreaptă care va forma porțiunea renală vena sacrocardinală dreaptă care va
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ale arcului aortic comunică prin ductul arterial, derivat embriologic al arcului VI faringian. În momentul nașterii ductul arterial se contractă și devine atretic, persistând sub forma unui vestigiu embrionar numit ligament arterial (ligamentum arteriosum). Vena cardinală comună dreaptă și vena cardinală anterioară dreaptă determină dezvoltarea venelor cave superioară și inferioară. Vena cavă inferioară se dezvoltă din: vena omfalomezenterică care va forma porțiunea hepatică vena subcardinală dreaptă care va forma porțiunea renală vena sacrocardinală dreaptă care va forma porțiunea postrenală sau sacrocardinală
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
la nivelul extremității stângi a atriului drept în apropierea orificiului de intrare a venei pulmonare stângi inferioare poate fi identificată o venă mică numită vena oblică a atriului stâng. Această venă drenează în sinusul venos coronar și reprezintă terminarea venei cardinale comune stângi din viața embrionară. AS prezintă pentru descriere următorii pereți: peretele anterior (interatrial), convex, cu excepția unei depresiuni ce corespunde fosei ovale; această depresiune poate fi mărginită de o plică semilunară, rest al septului primum, numită valvula foramen ovale sau
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare stângi. Vena posterioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare stângi. Vena posterioară sau vena marginală a ventriculului stâng are traiect ascendent pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng pe care îl
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
creștinii monofiziți, dispărând în sec. VII al erei creștine. Urmașii lui Herofil și ai lui Erasistrat n-au salvat metoda experimentală a maeștrilor, și nici concepția unității organismului uman susținută de Hippocrat. Medicii Alexandriei s-au împrăștiat spre toate punctele cardinale, cei mai mulți fiind atrași de Roma Cezarilor, de perspectiva condițiilor strălucitoare care să le faciliteze afirmarea, Astfel au procedat Asklepiades, Soranos, Rufus din Efes și mulți alți clinicieni care vor fi urmați de renumitul Galen experimentalistul. MEDICINA ROMANĂ Marțial Spațiul italic
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bizantine. Arabi și evrei trimiteau emisari să cumpere manuscrise din Bizanț, unde lucrările medicale se aflau la loc de cinste. Această efervescență spiritual-medicală cu orizont enciclopedic s-a constituit în forță de atracție pentru magiștri și discipoli din toate punctele cardinale, teologia creștină având o deschidere spre universalitate și spre toate clasele sociale, categoriile de vârstă și profesionale. Dintre călugării mireni, dintre clerici și medici, unii au ajuns sfinți. Tot mai multe nume ajung de referință intrând în Istoria Creștinismului și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
o excelentă muziciană. Avea toate calitățile să trezească și să mențină admirația bărbaților deosebiți. Imperia s-a remarcat prin rafinament artistic, în salonul ei primea intelectuali de vază pe care-i încânta cu conversații spirituale și cu sensibile interpretări muzicale. Cardinalul și umanistul Jacopo Sadolet, prieten cu Pietro Bembo, autorul unui tratat de pedagogie, De liberis recte instituendis liber, 1533, al unei lucrări de reflecții, De laudibus philosophiae libri duo, 1538, a celebrat-o în scrierile sale. Imperia a fost amanta
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe celălalt 9. Personalitatea accentuată și rafinată a lui Ninon de Lenclos a constituit subiect de inspirație pentru scriitori în piese de teatru, în romane, în ecranizări cinematografice. Maria Mancini (1641-1715) Jules Mazarin / Giulio Ralmondo Mazarini (1602-1661), italian de origine, cardinal și diplomat papal în Franța, cetățean francez naturalizat, cardinal și prim-ministru al Franței, numit de regina mamă Ana de Austria, s-a ocupat și de educația viitorului suveran, Ludovic al XIV-lea, el însuși fiind fondatorul unei academii de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ninon de Lenclos a constituit subiect de inspirație pentru scriitori în piese de teatru, în romane, în ecranizări cinematografice. Maria Mancini (1641-1715) Jules Mazarin / Giulio Ralmondo Mazarini (1602-1661), italian de origine, cardinal și diplomat papal în Franța, cetățean francez naturalizat, cardinal și prim-ministru al Franței, numit de regina mamă Ana de Austria, s-a ocupat și de educația viitorului suveran, Ludovic al XIV-lea, el însuși fiind fondatorul unei academii de pictură și de sculptură și al unei biblioteci. Tactul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ciclică (cruci, coarne, omida, oul cosmic, peștele). Cele din a doua categorie sunt asociate cu luna, ciclul vegetal, schimbarea anotimpurilor; crucea leagă cele patru puncte ale universului și amintește de faptul că anul este o călătorie prin cele patru puncte cardinale. Sunt puțini cei care acceptă În Întregime argumentația lui Gimbutas, mai ales acolo unde aceasta pretinde că descifrează În cele mai mici detalii semnificația simbolurilor și a complexului „limbaj al zeiței” (Gimbutas, 1989). Și totuși, nu poate fi negat faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
exemplu, o multitudine de Caronixe "Caroni", cu desăvârșire necunoscută lumii grecești de la care ea a Împrumutat acest personaj. Așa cum ne Învață unele dintre cele mai semnificative morminte tarquiniene pictate, cum ar fi cele ale „Caronilor”, ale „Demonilor albaștri” și al „Cardinalului”, aceste ființe infernale posedă câteodată epitete diverse (Xarunxe "Xarun", Xarun cunculisxe "Xarun ÷un÷ulis", Xarun huqsxe "Xarun huès") și iconografii diferite - de pildă unele sunt Înaripate, altele nu - și, cu siguranță, au desfășurat În Hadesxe "Hades" funcții diferite: ca să dăm
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se Înfruntă aproape În oglindă, Într-o analiză minuțioasă a puterilor, a forțelor, a influențelor benefice sau malefice care pătrund În toată creația și În toate manifestările sale. Da¶va, la fel ca tovarășii lor druj, locuiesc În nord (punct cardinal negativ În tradiția zoroastriană) și preferă Întunericul sau noaptea, chiar și pentru cultele lor (Windengren, 1968, p. 138), și tenebrele unde locuiește Angra Mainyuxe "Angra Mainyu" (Marele Bundahișn, I, 3), da¶va, prin excelență (Yașt 3, 13; Wid¶wd³d 19
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mese pe care se află ingredientele și celelalte elemente necesare pentru cult, și are alături, În dreapta sa, un vas cu apă pe care Îl poate folosi pentru spălările purificatoare. Acesta, În timp ce privește focul, trebuie să fie Îndreptat spre sud, punct cardinal care, În zoroastrism, este pozitiv și benefic (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 73). La sfârșitul recitării capitolelor din Yasna, apa binecuvântată, care fusese folosită pentru purificare și extrasă dintr-un puț legat de locul de cult, este vărsată În același puț. Tot
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
4.2.2*]. Se face prin cazul conformist vs. nonconformist: alternativele sunt. 3 : (1,0)a , ncf galben și cf i alb; și 4 : (1,1)a , ncf galben și cf galben; (unde 1 = galben și 0 = alb). Folosind semnele cardinale, voi împărți pe x variante . Pentru nonconformist: 1 0 0 1ncf ncfP P∧ , adică în prima pereche pe care el este decisiv, preferă galben lui alb, iar în a doua pereche pe care este decisiv, preferă alb lui galben. Pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
comunității; în al patrulea rând, promovarea principiului utilității se realizează pe baza unei condiții de neutralitate față de indivizi (anonimitate) exprimată prin principiul un om un vot. În al cincilea rând, orice alegere colectivă trebuie făcută pe baza principiului sumei utilităților cardinale și comparabilității interpersonale a utilităților: „adunați toate valorile tuturor plăcerilor de o parte și cele ale tuturor durerilor de cealaltă parte. [...] Luați în calcul numărul persoanelor care au un interes într-o problemă și repetați procesul anterior pentru fiecare dintre
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alta sau din consumul unui bun sau altul. Economia neoclasică, în special prin Jevons (1871), Menger (1871), Walras (1874-1877) și alții, a păstrat, în mare măsură, aceste principii. Începând cu secolul XX-lea însă, folosirea comparațiilor interpersonale și a utilității cardinale a devenit din ce în ce mai puțin acceptabilă. În (1912) von Mises propunea o nouă teorie a valorii<footnote De fapt, prima apariție a acestei idei este la Böhm-Bawerk (1886), însă nu este vorba despre o exprimare clară a principiului subiectivității valorii. footnote
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
metodă prin care să putem testa magnitudinea satisfacției unui individ A în raport cu satisfacția unui individ B” [Robbins, 1932, 1945, pp. 139, 140]. Ulterior, noii economiști ai bunăstării, recunoscând importanța problemelor descoperite de Mises și Robbins, renunță total la utilitatea exprimată cardinal și la intenția de a o măsura sau a o compara. În (1938) Bergson introduce ideea de funcție de bunăstare economică. În (1947), Samuelson extinde și clarifică această idee. În (1951) Arrow introduce o modificare față de funcția de bunăstare economică utilizată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
însă un funcțional de bunăstare socială este și utilitarianismul benthamian<footnote Atât utilitarianismul benthamian, cât și funcția de bunăstare socială arrowiană sunt funcționali de bunăstare socială. Diferența dintre cele două funcții este aceea că prima (funcția de bunăstare benthamiană) este cardinală și comparabilă interpersonal, în vreme ce a doua (funcția de bunăstare arrowiană) este ordinală și necomparabilă interpersonal. Funcționalii de bunăstare socială permit, așadar, discuția despre mai multe tipuri de funcții de bunăstare socială și despre formularea de rezultate mai generale. footnote>. Între
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prin două tipuri de restricții informaționale: comparabilitatea interpersonală a utilităților și măsurarea acestora. În primul caz este vorba despre posibilitatea de a compara utilitățile indivizilor diferiți; în cel de-al doilea caz este vorba despre modul în care concepem utilitatea - cardinal sau ordinal<footnote Voi nota cu (on): ordinalitate și noncomparabilitate; (cn): cardinalitate și noncomparabilitate; (oc): ordinalitate și comparabilitate (cc’): cardinalitate și comparabilitate pe unitate; (cc): cardinalitate și comparabilitate completă. footnote>. În funcție de aceste două dimensiuni, în (1974) Sen distingea între „cel
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
reprezentare a preferințelor individuale sau a indicatorilor individuali de bunăstare cu care alegerile sociale sunt conectate funcțional în diferite abordări” [Sen, 1974, p. 387]: a) ordini individuale ale stărilor sociale fără cardinalitate sau comparabilitate interpersonală; b) funcții de bunăstare individuală cardinale fără comparabilitate interpersonală; c) funcții de bunăstare ordinale și comparabile interpersonal; d) funcții de bunăstare cardinale, comparabile interpersonal pe unitate<footnote În engleză: „Interpersonally unit comparable cardinal welfare function”. footnote>; e) funcții de bunăstare cardinale și complet comparabile interpersonal. Toate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]