532,837 matches
-
fie ele volume de povestiri, romane sau pseudoromane) sînt niște incitante șarade epice, pretext pentru subtile dezbateri între specialiști, dar și o lectură plăcută pentru cei care obișnuiesc să citească o carte în metrou, pe drumul zilnic dintre birou și casă. Dumitru Radu Popa, Sabrina și alte suspiciuni, Ed. Polirom, Iași, 2004, 226 pag.
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
și după aceea a uitării.» Dezbaterea n-a avut loc și s-au scris puține articole, printre care H.-R. Patapievici, Alex. Ștefănescu... am primit mai multe scrisori și mesaje prin e-mail. În schimb, la Paris, am fost invitat la «Casa românească», la «INALCO - Paris III», (prof. Chaterine Durandin) și la «ACF, Université Sorbonne, Paris IV» pentru a vorbi despre Un tigru de hîrtie. Se pare că francezii sînt mai interesați de această carte decît... cei din țară. De obicei nu
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
de baie, am citit și în momente despre care nu se vorbește în public. Am citit în săli de clasă și amfiteatre studențești, am citit în redacții (nu numai tipărituri, ci și mii de manuscrise), am citit în biblioteci. În casa părintească a existat întotdeauna o bibliotecă, datorită împrejurării că tata avea un cult pentru cărți. Apoi, trecând anii și așezându-mă la casa mea, mi-am alcătuit o bibliotecă proprie, aflată de la început și până în prezent în continuă expansiune. Cu
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
am citit în redacții (nu numai tipărituri, ci și mii de manuscrise), am citit în biblioteci. În casa părintească a existat întotdeauna o bibliotecă, datorită împrejurării că tata avea un cult pentru cărți. Apoi, trecând anii și așezându-mă la casa mea, mi-am alcătuit o bibliotecă proprie, aflată de la început și până în prezent în continuă expansiune. Cu greu îi țin sub control tendința de a se extinde în toate ungherele locuinței. Am ajuns la o adevărată dexteritate în manevrarea cărții
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
Un oraș plin de prejudecăți, static, prăfuit și, totuși, atît de extraordinar pentru mine, pentru copilăria mea petrecută în vizită la mătușa dinspre partea mamei, populat de istorii de la bunica paternă, cu marii bogătași liberali din familie, cu moșii și case superbe în Craiova, pe care le observ de după garduri... Acolo, la Craiova, am descifrat ceva din lumea lui Silviu Purcărete. Pe drum, în mașină, am vorbit încontinuu despre Vlad Mugur și despre Magdi Stief, soția lui, despre superstițiile lui Vlad
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
relațiile, care se desfac clar, firesc într-o citire impregnată de inteligență și spirit ludic. Sîntem după sărbătorile de Crăciun, după un șir nesfărșit de petreceri, de chefuri înlănțuite. Mahmureala, lentoarea plutesc peste tot, anesteziind, încetinind ritmurile, simțurile. Sîntem în casa Oliviei, contesa cea bogată, îndoliată și enigmatică, veșnic suspinătoare în spatele voalurilor negre după gustul plăcerilor. Cînd spun “sîntem”, spun noi, spectatorii. Sîntem pe scenă, așezați pe cîteva gradene, chiar lîngă actori și personajele lor. O lume de imagini alcătuită ca
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
aici, împreună, în repetiții, pe scenă, în bibliotecă, un fel de regrupare mai elegantă. Purcărete își face singur scenografia. Ca de multe ori. Spațiul este o sugestie de sfîrșit de lume, sfîrșitul unui timp, al unui interval. Un fel de casă boierească în care bogăția a cam apus, dar urmele ei sînt încă vizibile, o casă în care Sir Toby Belch, unchiul Oliviei, ia masa cu Sir Andrew și slujitorii Oliviei într-o “bucătărie”-salon, prăjind ouă pe un aragaz de
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
își face singur scenografia. Ca de multe ori. Spațiul este o sugestie de sfîrșit de lume, sfîrșitul unui timp, al unui interval. Un fel de casă boierească în care bogăția a cam apus, dar urmele ei sînt încă vizibile, o casă în care Sir Toby Belch, unchiul Oliviei, ia masa cu Sir Andrew și slujitorii Oliviei într-o “bucătărie”-salon, prăjind ouă pe un aragaz de azi și șezînd pe scaune frumoase de epocă. De pildă. Elementele de greutate ale deorului
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
spații, trasee, locurile întîmplărilor, care sînt tratate funcțional și pot fi pereți, uși, ferestre etc. sînt chiar corpurile de bibliotecă din teatru, cărora li se anulează această funcție. Goale, fără cărți au o anumită stranietate. Aduc cu mobilierul masiv din casele de altădată, o combinație de lemn, aerisit cu geamuri mari, generoase de cristal. Se creează, astfel, un soi de mister, de amorțeală animată doar de încurcături, firești după atîta petrecanie, de dorințe și senzualități ce palpită într-o lascivitate ușor
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
dorințe și senzualități ce palpită într-o lascivitate ușor ostenită. Purcărete mută complet accentele, interesul și miza. Povestea fraților Sebastian și Olivia, confuzia sexelor și identităților, firească într-o asemenea mahmureală, devine secundară aici. Fascinantă este pentru regizor viermuiala din casa Oliviei, raporturile de aici, gustul timpului irosit în chefuri fără sfîrșit, în complicități care estompează ierarhiile nobiliare. Aici este seva piesei, în savoarea cu care Sir Toby aranjează viitorul nepoatei cu Sir Andrew Aguecheek - aici o caricatură, o paiață ridicolă
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
pagini un fragment din romanul în curs de apariție la Editura Vivaldi. Nu există ceva mai plicticos decât discuțiile din așa-numitele cercuri intelectuale, ceva mai ucigător decât ambianța pe care și-o creează ele. Cine a văzut o dată o casă artistic mobilată, a văzut tot. Cine a înfulecat o singură masă artistic pregătită, le-a înghițit pe toate. Conversația amatorilor de artă e alcătuită din componente dinainte pregătite și normate și orice intervenție neașteptată îi derutează cu desăvârșire. Cei mai
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
hai, numai măștile astea, dacă te lași invitată de universitari cultivați, riști să te învârți mereu printre statui și măști fioroase aduse din toate colțurile pământului de acești cultivați universitari, rod al călătoriilor lor de studiu, amplasate în cochetele lor case de la marginea orașelor, agățate pe pereții vopsiți în alb de muncitorii la negru din Europa de est ori aranjate pe lucitoare parchete scrupulos frecate de slujnice din fundul Indiei. Pentru că, trebuie să știți, Monseniore, oamenii învățați iubesc tot ce-i primitiv. Cu
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
am smuls dintr-o scândură niște cuie ruginite, le-am bătut în capul de lemn și l-am prezentat drept bustul unui șaman din Mali. Profitând de puternicul interes, de emoția generală am dat să fug. Când să ies din casă, am observat că doi inși din grupul de psihanaliști, psihiatri, psihoterapeuți și psihologi mă urmăreau. Prevăzusem o asemenea eventualitate; m-am oprit, deci, la primul colț de stradă, i-am lăsat să mă ajungă și am oferit celor doi - un
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
franțuzești și americane, că ediția Schwitters e acum numai cenușă, la fel ca și gospodăria țărănească latino-americană incendiată de contrarevoluționari și că storcătoarea de citrice Alessi, care ar mai putea fi utilizată, zace acum între cadavrele îngropate sub ruinele unei case bosniace. La fel cum ne putem prea bine imagina că victima inundației din Bangladesh a dăruit reverenda dumneavoastră unui văr care o folosea drept cămașă de noapte și care, trei luni mai târziu, la ora două noaptea, s-a prezentat
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
vedere“ a continuat Magdalena, „sunt gânduri la care merită să meditezi, cu toate că nu sunt tocmai încurajatoare, că nu sunt prea stenice. Dar consecințele indirecte ale actelor caritabile sunt, uneori, total neașteptate. După ce beneficiarii carității mele și-au luat lucrurile din casă, s-au pricopsit cu cărțile și hainele mele, pe parchetul gol al casei, pe care și anunțasem că o închiriez, am numărat banii cu care mă alesesem prin desfacerea bunurilor mele mobile și imobile. Nu erau mulți, dar de ajuns
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
sunt tocmai încurajatoare, că nu sunt prea stenice. Dar consecințele indirecte ale actelor caritabile sunt, uneori, total neașteptate. După ce beneficiarii carității mele și-au luat lucrurile din casă, s-au pricopsit cu cărțile și hainele mele, pe parchetul gol al casei, pe care și anunțasem că o închiriez, am numărat banii cu care mă alesesem prin desfacerea bunurilor mele mobile și imobile. Nu erau mulți, dar de ajuns ca să-mi iau motocicleta“. Și a aruncat o ochire galeșă în direcția umbrei
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
probabil, scrisul fiind perfect lizibil... Eram un poet ocazional, livresc, un fel de parnasian grandilocvent... Și, deodată, nu știu cum, prin ce inspirație subită, următoarele patru versuri, izolate, cu titlul Liniște : Răsună pași pe străzile din cer și noaptea se împachetează în case oamenii spun povești din epoca de fier, priviri galbene citesc bezna din oase. Bezna din oase... Nu-i rău... Qualis artifex pereo! P.S. Marți 16 martie a.c., orele 16, un afiș anunța lansarea la Uniunea Scriitorilor a volumului meu Memorii
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
p. 189-206), Présentation des auteurs (p. 207-208) și Index des noms d’auteurs anciens, de personnages historiques et mythologiques (p. 209-212). G. W. BOWERSOCK, Iulian Apostatul, prefață de OCTAVIAN BOUNEGRU, ediție îngrijită și traducere de IRINA IONIȚĂ și CRISTINA IONIȚĂ, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2009, 276 p., ISBN 978-973-152-161-9 În ultimii ani, la diferite edituri, au fost traduse mai multe biografii de împărați romani semnate de istorici străini. Faptul este, pe de o parte, îmbucurător, întrucât se îmbogățește portofoliul bibliografic al
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
București, 1982; Ramiro Donciu, Împăratul Maxențiu și victoria creștinismului, Antet XX Press, Filipeștii de Târg, 2007. Există, în schimb, mai multe biografii semnate de regretatul filolog clasic Eugen Cizek, respectiv cele ale lui Claudius, Nero, Titus, Traianus, Aurelianus. footnote>. Recent, Casa Editorială Demiurg și-a asumat responsabilitatea traducerii și publicării lucrării din 1978 a lui Glen W. Bowersock dedicate lui Iulianus Apostata. Însă nu despre conținutul cărții, bi necunoscută specialiștilor, vom vorbi în cele ce urmează, ci despre traducerea discutabilă prin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a lui Glen W. Bowersock dedicate lui Iulianus Apostata. Însă nu despre conținutul cărții, bi necunoscută specialiștilor, vom vorbi în cele ce urmează, ci despre traducerea discutabilă prin care Irina Ioniță și Cristina Ioniță, patronate de Alexandra Ioniță, directoarea demiurgicei case editoriale, au deformat, uneori radical, cuvintele și ideile lui Bowersock, falsificând, totodată, realitatea istorică. Persoane fără pregătire în domeniul istoriei antice, necunoscătoare ale epocii și personajului, străine de progresul editării textelor, ele sunt reprezentative pentru o întreagă categorie de traducători
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
comparative la ediția originală, G. W. Bowersock, Julian the Apostate, Bristol, 1978, și la cea produsă de triada Ioniță. Erorile te întâmpină de la primele pagini. Astfel, în ediția originală, la p. III, se citește List of Illustrations, în cea a casei Demiurg, la p. 6, apărând Lista ilustrației (sic!). Tot aici, la il. 9, Ionițele Irina și Cristina deschid seria lamentabilelor lor cunoștințe de gramatică românească, întâlnite la tot pasul în paginile acestei traduceri - „două exemple, avers și revers, a (sic
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sic!) în Breviarium al lui Festus (sic!), găsim o afirmație asemănătoare în cronica ecleziastică a lui Ieronim. Autorul anonim al rezumatului privind Cezarii, scriere de la sfârșitul secolului IV” - traducere cu o topică năucitoare pentru „Something similar seems to be the case for the notice in Jerome’s ecclesiastical chronicle, which has a striking affinity to Festus’s Breviarium in the account of Julian. The anonymous author of the epitome on the Caesars, writing in the late fourth century...” (p. 9); corect
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
privitoare la aurum coronarium”), 201 („a planului său de a mări curiae”) ș.a. - sau cu toponime străine - vezi, de exemplu, p. 89, 94 („cucerirea Cologne-ului”), 90, 93 („recucerirea Cologne-ului”), 95 („o armată barbară a asediat Sens-ul”); uneori, dezacordurile fac casă bună cu traducerea greșită sau nein teligibilă - vezi, de exemplu, p. 24: „There was no merchant or sailor to be a nuisance, and yet by going up on a little hill one could see the sea, the ships, the islands
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
noi pe care acest autor încă prea puțin cunoscut în România le deschide. Rebeliunea împotriva unei ordini patriarhale a societății apare latent încă din adolescență, cînd Sombart are privilegiul de a-l avea ca mentor pe Carl Schmitt, prieten al casei, profesor universitar, reputat specialist și teoretician în drept internațional, adept al unei ordini politice antiliberale, conservatoare. Autorității acestuia, tînărul îi va opune mai tîrziu recuzita socialismului utopic, viziunea unor proiecte de emancipare socială, dar mai ales sexuală, nutrite de Auguste
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Petru Creția scria cuvintele de mai sus cu șase ani în urmă, în deschiderea unei cărți fermecătoare și întrucîtva triste - Testamentul unui eminescolog. În cuprinsul acestei cronici voi cita de mai multe ori fragmente din Testament. La sfîrșitul anului trecut, Casa Radio a editat o carte-obiect. Un audiobook: Mihai Eminescu - Poeme necunoscute. Titlul - aș spune de la bun început - e unul senzațional. Citit, recitit, interpretat, reinterpretat, adulat, blasfemiat - au zis unii, mai poate exista un Eminescu necunoscut? Cu siguranță da și afirmația
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]