3,702 matches
-
că în oraș erau trei biserici, iar Vitto Piluzzio susținea că în 1668 exista numai o biserică. Vechea biserică catolică, situată aproape de centrul târgului, a ars în 1796, chiar la începutul păstoriei episcopului Gherasim (24 iunie 1796-15 martie 1803). Orășenii catolici au cerut să fie restaurată biserica veche, dar Episcopia a aprobat construirea unei noi biserici, într-un punct geografic mai înalt, la Corni. Deci, la Huși erau două biserici, care, probabil, funcționau concomitent. Istoricul hușean este categoric: la Huși, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din întreaga Moldovă, era obligată să întrețină soldați din armata rusă. Această armată jefuia vistieria țării, iar ofițerii și soldații comiteau nenumărate abuzuri în casele românilor, unde erau găzduiți. Nu e de mirare, deci, că în mai multe rânduri, raportorii catolici anunțau Vaticanul că locuitorii din Huși s-au retras din oraș în zonele din preajmă, în păduri ori în sate, departe de arterele de circulație. Moldova, țară prin tradiție creștină, subordonată politic și economic, dar nu parte integrantă a Imperiului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Fide, la 4 aprilie 1789, de către Fedele Rocchi, arată că parohia catolică din Huși avea 400 de credincioși. În februarie 1792, parohia era condusă de preotul Castellani, originar din provincia Marcia, respectat atât de credincioșii ortodocși, cât și de cei catolici. Prefectul Fedele Rocchi a subliniat buna înțelegere dintre episcopul catolic și episcopul eparhiei ortodoxe a Hușilor, Iacov Stamati. Următorul raport al prefectului Rocchi, întocmit la 18 februarie 1793, ca urmare a unei noi vizite în parohia de la Huși, era mult
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolice de aici, prezenta într-un nou raport situația dezastruoasă a parohiei din Huși în urma unui incendiu devastator: construcția bisericii catolice și cimitirul au suferit pagube mari. În ceea ce privește populația de credință apostolică, aflăm că în Epureni trăiau 4 familii de catolici. Numărul total al credincioșilor era de 646 persoane, despre care se afirmă că erau toți români și vorbitori ai limbii române. În ianuarie 1800, administrator al parohiei Huși era Francesco Barbieri, iar în 1808 au slujit Franciscus Maria Longhi și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1841, vicarul apostolic Ardoini a confirmat în această parohie următoarele date: în suburbiile Hușilor - 102 familii, în Cotroceni - 78 familii, iar la Răducăneni - 115 familii (527 persoane). Ca urmare a extinderii orașului Huși, în componența sa erau 3.600 de catolici, Bohotinul („Boattino”) avea 240 enoriași, iar în Corni („Cornu”) locuiau 300 persoane de credință catolică. La începutul anului 1848, în raportul asupra situației parohiilor catolice din Moldova, realizat de Paolo Sardi, parohia din Huși cu suburbiile înregistra 2050 de credincioși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolică. La începutul anului 1848, în raportul asupra situației parohiilor catolice din Moldova, realizat de Paolo Sardi, parohia din Huși cu suburbiile înregistra 2050 de credincioși; biserica era închinată Nașterii Sfintei Fecioare Maria. În cele 12 localități, trăiau 2.893 catolici. Parohia catolică Huși, puternic dezvoltată în prima jumătate a secolului al XIX-lea, apare menționată printre parohiile catolice din Moldova în Calendarul romano-franciscan, tipărit la Montferatto (1852), prin eforturile fostului paroh de Huși, devenit episcop, Antonio di Stefano. Aici, episcopul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sunt notați aproximativ 33.000 enoriași. Lista „guardienilor-parohi”, care au funcționat în 1896-2003 a fost publicată de Dumitru Zaharia . Într-un articol despre ungurii de la Huși, publicat în ziarul „Opinia” (în 1897), Gh. Ghibănescu indica un număr de 1.760 catolici. Istoricul hușean remarca faptul că foarte puțini copii din familii catolice terminau cursul primar, iar la gimnaziul local, din cei 200 de elevi nu frecventa nici un elev. În 1900, erau la Huși 1.838 de catolici. În 1874, episcopul Melchisedec
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
număr de 1.760 catolici. Istoricul hușean remarca faptul că foarte puțini copii din familii catolice terminau cursul primar, iar la gimnaziul local, din cei 200 de elevi nu frecventa nici un elev. În 1900, erau la Huși 1.838 de catolici. În 1874, episcopul Melchisedec scria că atât în Huși, cât și în Roman, urmele locuitorilor unguri s-au păstrat în ambele orașe, ori la periferia lor. La Huși, se pot vedea în satul Corni, ce datează de la sfârșitul secolului al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
este sugestivă prezentarea principalelor trei religii, pe sexe, la 100 de locuitori: Tabelul de mai sus arată că majoritatea populației orașului Huși era formată din ortodocși. În vizita la Huși, în 1904, Nicolae Iorga s-a informat și cu privire la existența catolicilor în zonă: „Pe un deal te urci la satul catolicilor. Case cu stuh, grajduri de spini, strade de praf, câini. Locuitorii, care nu știu decât românește, sunt toți catolici, și-și aduc aminte că sunt unguri. Chiar chipul lor pare
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de locuitori: Tabelul de mai sus arată că majoritatea populației orașului Huși era formată din ortodocși. În vizita la Huși, în 1904, Nicolae Iorga s-a informat și cu privire la existența catolicilor în zonă: „Pe un deal te urci la satul catolicilor. Case cu stuh, grajduri de spini, strade de praf, câini. Locuitorii, care nu știu decât românește, sunt toți catolici, și-și aduc aminte că sunt unguri. Chiar chipul lor pare deosebit de al țăranilor noștri. În locul vechii biserici, din care a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Huși, în 1904, Nicolae Iorga s-a informat și cu privire la existența catolicilor în zonă: „Pe un deal te urci la satul catolicilor. Case cu stuh, grajduri de spini, strade de praf, câini. Locuitorii, care nu știu decât românește, sunt toți catolici, și-și aduc aminte că sunt unguri. Chiar chipul lor pare deosebit de al țăranilor noștri. În locul vechii biserici, din care a rămas numai cimitirul, s-a înălțat o alta, în stil gotic, care întrece cu mult ca măsură și eleganță
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mai mândră, vrednică și de trecutul și de aspirațiile noastre”. Preocuparea istoriografiei pentru prezența și evoluția bisericii catolice în zona Hușilor nu înseamnă că aceasta era singura religie neortodoxă. S-a constatat că, de-a lungul timpului, o parte din catolicii hușeni au trecut de la husism la calvinism sau la ortodoxie. Onomastica, ce s-a conservat în documente scrise, arată perpetuarea numelor autohtone: Dogaru, Pătrașcu, Aghiorghiesei, Mihăiță, Ardeleanu, Stoica. Conviețuind în mediul românesc și ortodox, felul de viață al catolicilor din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din catolicii hușeni au trecut de la husism la calvinism sau la ortodoxie. Onomastica, ce s-a conservat în documente scrise, arată perpetuarea numelor autohtone: Dogaru, Pătrașcu, Aghiorghiesei, Mihăiță, Ardeleanu, Stoica. Conviețuind în mediul românesc și ortodox, felul de viață al catolicilor din Huși se aseamănă cu cel al țăranilor ortodocși. Întreaga familie participă la lucrul pământului. Forma casei catolicilor nu are nimic comun cu tipul caselor ungurești din Transilvania. Ea este formată din două camere, despărțite de o sală-tindă. O odaie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
documente scrise, arată perpetuarea numelor autohtone: Dogaru, Pătrașcu, Aghiorghiesei, Mihăiță, Ardeleanu, Stoica. Conviețuind în mediul românesc și ortodox, felul de viață al catolicilor din Huși se aseamănă cu cel al țăranilor ortodocși. Întreaga familie participă la lucrul pământului. Forma casei catolicilor nu are nimic comun cu tipul caselor ungurești din Transilvania. Ea este formată din două camere, despărțite de o sală-tindă. O odaie servește ca bucătărie și dormitor, iar cealaltă este odaia de primit musafirii; tot aici se strânge zestrea familiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
curs inferior, o școală de croitorie pentru fete, două librării, șapte biserici, din care una era biserica Episcopiei, ridicată pe vestigiile vechii biserici construită de Ștefan cel Mare în 1495, pe locul vechii Curți domnești. Evreii aveau două sinagogi, iar catolicii două biserici. În oraș mai funcționau două farmacii, două instituții de binefacere: un spital evreiesc, întreținut de comunitatea israelită și un spital susținut din donații publice, acesta din urmă funcționând, după 1863, în casele dăruite obștii de către Dimitrie Castroian. Peste
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și de alte personalități hușene (dr. Boldescu, prof. Ion Zelea Codreanu) s-a deplasat la Corni, unde a fost prezentat ca „amicul sincer al țăranilor”. Însemnările lui Bernardin Just evidențiază contribuția sa în potolirea spiritelor țăranilor și influența exercitată asupra catolicilor din Huși și Răducăneni. Situația încordată din diferite părți ale județului, teama de izbucnirea unor mișcări țărănești, semnalate în numeroase rapoarte oficiale, impuneau menținerea unor detașamente militare, solicitate cu insistență de autorități. În ziua de 15 martie, prefectul județului, dr.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
episcopului Nifon Criveanu s-a fondat și a activat Societatea Femeilor Ortodoxe Române „Mila Creștină”. La Liceul de Băieți activa Societatea culturală „Acțiunea Creștină”, condusă de profesorul Mihai Bejenariu. În apropierea Școlii Nr. 3, pe strada Melchisedec se afla Orfelinatul catolic Sf. Anton, gospodărit de un grup de maici (surorile franciscane „Del Giglio”). Începând din 1934, la Huși a funcționat Cercul Corpului Didactic. S-a reînființat Seminarul Teologic, iar Gimnaziul „Anastasie Panu” și-a schimbat denumirea în Liceul „Cuza Vodă”. Orașul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din Elveția și Germania, și-au dovedit superioritatea în confruntările cu companiile mercenare italiene. Invazia lui Charles a creat un precedent pentru alte invazii în anii următori sub conducerea altor lideri europeni, inclusiv a împăratului desemnat Maximilian I, regelui Ferdinand Catolicul al Spaniei, regelui Louis al XII-lea și Francisc I ai Franței și a împăratului Charles V. În această atmosferă, sub conducerea papilor Alexandru al VI-lea și Iulius al II-lea, papalitatea a devenit o putere teritorială agresivă. Imperialismul
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în lumina acestor contradicții facilitează înțelegerea motivului pentru care Machiavelli accentuează experiența lui Cesare Borgia în Romagna în capitolul 7, pentru care acordă atât de multă atenție problemelor militare și pentru care este atât de atent în descrierea lui Ferdinand Catolicul, cuceritorul orașului Napoli, până în punctul evitării deliberate a numelui său în capitolul 1830. Giuliano, totuși, a pierdut treptat influență asupra papei. La Romă, a devenit renumit pentru stilul de viata disipat, în compania artiștilor, poeților și astrologilor, neglijând afacerile papale
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cultură, propria religie, propria lor mentalitate, organizare și legalitate. Și în acest consens, echilibrul social e în mare pericol. Au apărut lupte și chiar războaie pentru impunerea unei religii (vezi Cruciadele, Conchistadorii în țara aztecilor și a incașilor, luptele dintre catolici și protestanți în Irlanda, mișcarea Talibană în Afganistan), luptele pentru impunerea unui regim moral, organizatoric și politic care se lovesc de o enormă rezistență din partea populației autohtone (vezi cum merge cu introducerea democrației americane în Afganistan, în Irak, în țările
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
anglicizate. Datarea prezintă și ea o serie de probleme, întrucît locuitorii Balcanilor au folosit trei calendare separate pînă după primul război mondial. Musulmanii datau evenimentele începînd de la Hegira, adică din 622 e.n. Ortodocșii foloseau calendarul iulian, sau stilul vechi, în vreme ce catolicii și protestanții au adoptat calendarul gregorian, sau stilul nou. În secolul al optsprezecelea, calendarul iulian era cu unsprezece zile înaintea celui gregorian; în secolul al nouăsprezecelea, această cifră a crescut la douăsprezece zile, iar în secolul al douăzecilea la treisprezece
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și Albania După ce au invadat Balcanii, slovenii și croații, ambii popoare slave, s-au stabilit în partea de nord-vest a regiunii studiate. Slovenii nu alcătuiau o entitate politică independentă. În 784, ei au devenit parte componentă a regatului franc, fiind catolici fervenți. Către sfîrșitul secolului al paisprezecelea, ținuturile locuite de ei trecuseră sub controlul Imperiului Habsburgic. Spre deosebire de ei, croații, care trăiau la sud, în ținuturile situate la nord de Sava, la vest de Una și de-a lungul coastei Adriaticei, au
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dominarea teritoriului Dalmației luptau și pentru obținerea controlului asupra Bosniei. Situată între bisericile rivale ale Răsăritului și Apusului, în această regiune avea să se declanșeze o mișcare religioasă separatistă. Biserica creștinilor bosniaci, care nu aparținea nici clerului ortodox, nici celui catolic, a fost obiectul unor atacuri înverșunate din partea Romei.3 A existat o vreme și un regat bosniac (vezi harta 8). Cel mai reprezentativ conducător al acestuia a fost Ștefan Tvrtko (1353-1391) , primul ban, adică guvernator, al Bosniei, care era în
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de asemenea o trăsătură comună a Imperiului Otoman și a statelor europene. În momentul în care sistemul teocratic otoman a atins punctul lui culminant, Europa intra în epoca Reformei, a contra-Reformei și a războaielor religioase. În perioada aceasta, în comparație cu excesele catolicilor și ale protestanților, statul otoman musulman manifesta cu siguranță o toleranță remarcabilă. După cum am menționat deja, cu excepția unor cazuri izolate sau excepționale, convertirile nu erau impuse. Nu a existat nici un echivalent al Inchiziției catolice. Așa cum vom vedea, pe tot parcursul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
creștini și pe evrei, "poporul cărții", adică pe cei care aveau o scriptură bazată pe revelația divină. Membrii credințelor acceptate erau organizați în comunități, cunoscute sub numele de millet-uri. Prin secolul al optsprezecelea, existau un millet gregorian al armenilor, unul catolic și unul evreiesc, dar ele erau mult mai mici decît cel ortodox. Exista și un millet musulman. Pentru ortodocși, un pas deosebit de important a fost făcut în 1454, imediat după cucerirea Constantinopolului. După căderea orașului imperial, Mehmed Cuceritorul s-a
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]