5,569 matches
-
lichidelor din cavitatea abdominală în cea toracică (plasa de prolen sau mersilene). Un incident deosebit de neplăcut, care poate surveni în timpul intervențiilor chirurgicale adresate herniilor posttraumatice cronice vechi, cu un volum important de viscere abdominale angajate în torace, este imposibilitatea închiderii cavității peritoneale, fără realizarea unui artificiu tehnic de creștere a capacității acesteia (respectiv sutura numai a tegumentului sau montarea unei plase de substituție). Nu trebuie uitate nici hemoragiile care se pot produce prin lezarea pediculilor vasculari intercostali, la momentul efectuării toracotomiei
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
dren toracice, precum și la închiderea toracelui, situații care necesită realizarea hemostazei „la vedere” prin descoperirea și ligatura acestor pediculi. De asemenea, fracturile costale, care pot apare la momentul deschiderii toracelui, pot fi corectate prin osteosinteză. Drenajul pleural Drenajul corect al cavității pleurale este foarte important. Este necesară instituirea lui ori de câte ori cavitatea pleurală a fost deschisă sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
hemostazei „la vedere” prin descoperirea și ligatura acestor pediculi. De asemenea, fracturile costale, care pot apare la momentul deschiderii toracelui, pot fi corectate prin osteosinteză. Drenajul pleural Drenajul corect al cavității pleurale este foarte important. Este necesară instituirea lui ori de câte ori cavitatea pleurală a fost deschisă sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții drenajul cavității pleurale deschise la momentul actului operator este o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
pleural Drenajul corect al cavității pleurale este foarte important. Este necesară instituirea lui ori de câte ori cavitatea pleurală a fost deschisă sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții drenajul cavității pleurale deschise la momentul actului operator este o conduită ce evită apariția epanșamentelor pleurale în postoperator. Acestea, dacă nu sunt diagnosticate și drenate la timp, împiedică reexpansionarea plămânului ipsilateral cu/fără deplasarea mediastinului către
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
este foarte important. Este necesară instituirea lui ori de câte ori cavitatea pleurală a fost deschisă sau a fost semnalată prezența unui epanșament pleural posttraumatic sau postoperator. Tratamentul chirurgical al herniilor diafragmatice posttraumatice presupune inevitabil accesul în cavitatea pleurală. În aceste condiții drenajul cavității pleurale deschise la momentul actului operator este o conduită ce evită apariția epanșamentelor pleurale în postoperator. Acestea, dacă nu sunt diagnosticate și drenate la timp, împiedică reexpansionarea plămânului ipsilateral cu/fără deplasarea mediastinului către partea opusă, cu tulburări respiratorii și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
rezolvarea leziunii gastrice este soluția de ales atunci când manevrele terapeutice conservatorii de oprire a hemoragiei nu au fost încununate de succes);peritonita postoperatorie, rezultată printr-o leziune a tubului digestiv nerecunoscută intraoperator (impune laparotomia cu toaleta și drenajul adecvat al cavității peritoneale, asociată cu identificarea și rezolvarea cauzei ce a stat la baza constituirii acestei complicații postoperatorii foarte grave); peritonita postoperatorie se poate dezvolta și în absența unei leziuni a tubului digestiv, ca urmare a unei toalete deficitare și a unui
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
identificarea și rezolvarea cauzei ce a stat la baza constituirii acestei complicații postoperatorii foarte grave); peritonita postoperatorie se poate dezvolta și în absența unei leziuni a tubului digestiv, ca urmare a unei toalete deficitare și a unui drenaj inadecvat al cavității peritoneale, la momentul operației, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (determinată de agentul vulnerant);abcesele postoperatorii intraperitoneale, dezvoltate printr-o toaletă sau drenaj necorespunzător al cavității peritoneale, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (impun reexplorarea chirurgicală, cu evacuarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
digestiv, ca urmare a unei toalete deficitare și a unui drenaj inadecvat al cavității peritoneale, la momentul operației, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (determinată de agentul vulnerant);abcesele postoperatorii intraperitoneale, dezvoltate printr-o toaletă sau drenaj necorespunzător al cavității peritoneale, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (impun reexplorarea chirurgicală, cu evacuarea abcesului, rezolvarea cauzei care a dus la apariția sa, lavajul și drenajul adecvat al cavității peritoneale);fistulele abdomino-pleurale, cu empiemul consecutiv, apărute ca urmare a unor leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
vulnerant);abcesele postoperatorii intraperitoneale, dezvoltate printr-o toaletă sau drenaj necorespunzător al cavității peritoneale, în condițiile existenței poluării septice a acesteia (impun reexplorarea chirurgicală, cu evacuarea abcesului, rezolvarea cauzei care a dus la apariția sa, lavajul și drenajul adecvat al cavității peritoneale);fistulele abdomino-pleurale, cu empiemul consecutiv, apărute ca urmare a unor leziuni ale tubului digestiv nerecunoscute intraoperator, sau a unei hernii postoperatorii diafragmatice strangulate, cu ischemia, necroza și perforația stomacului, intestinului subțire sau colonului angajate supradiafragmatic (se rezolvă prin reintervenție
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
ischemia, necroza și perforația stomacului, intestinului subțire sau colonului angajate supradiafragmatic (se rezolvă prin reintervenție pe o cale de abord adecvată, cu identificarea și rezolvarea leziunii care a stat la baza apariției fistulei, asociată de toaleta și drenajul corespunzător al cavităților peritoneale și pleurale); în leziunile feței superioare a lobului drept hepatic, asociate cu ruptura hemidiafragmului drept (nerecunoscute sau rezolvate inadecvat la momentul operației), poate apare fistula bilio-pleurală; atunci când, la momentul producerii traumatismului care a determinat apariția leziunii frenice, există o
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
bilio-bronșică;empiemul postoperator, apărut prin acumularea și suprainfectarea unui epanșament pleural, în condițiile absenței sau nefuncționalității drenajului pleural (impune instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau chiar toracotomia cu decorticarea pleuro-pulmonară);chilotoraxul postoperator, când nu se rezolvă prin drenajul aspirativ al cavității pleurale, poate determina reintervenția chirurgicală pentru efectuarea ligaturii canalului toracic;expansiunea parțială a plămânului ipsilateral, cu dezvoltarea unei cavități reziduale, necesită drenajul aspirativ al acesteia sau chiar desființarea sa prin toracoplastie;ocluzia intestinală postoperatorie prin bridă sau volvulus (presupune reintervenția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
instalarea sau repoziționarea drenajului pleural sau chiar toracotomia cu decorticarea pleuro-pulmonară);chilotoraxul postoperator, când nu se rezolvă prin drenajul aspirativ al cavității pleurale, poate determina reintervenția chirurgicală pentru efectuarea ligaturii canalului toracic;expansiunea parțială a plămânului ipsilateral, cu dezvoltarea unei cavități reziduale, necesită drenajul aspirativ al acesteia sau chiar desființarea sa prin toracoplastie;ocluzia intestinală postoperatorie prin bridă sau volvulus (presupune reintervenția cu secționarea bridelor aderențiale sau realizarea pexiei sau rezecției intestinale); ocluzia se poate produce precoce sau tardiv;ocluzia intestinală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
diferențiate: miofibrila, neuronul. 11.3. Reglarea contracției musculaturii scheletice Trăsătura caracteristică a contracției musculare este interacțiunea actinei, miozinei și ATP. Acest proces fundamental al contracției este reglat de către sistemul tropomiozină- troponinăCa 2+. Conform teoriei curente, în mușchiul relaxat, este situatăîn cavitatea dublului helix al actinei într-un mod care blocheazăsteric combinarea miozinei cu actina. Aceasta se observădin Fig. 30. În absența Ca2+, TM blocheazăsite-urile de legare prin punți ale actinei. Legarea Ca2+la TN mutăTM pe una din părțile ce prezintăzone
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
subatmosferice, pleurale, dublată de creșterea volumului toraco- pulmonar. Presiunea intrapleurală scade de la -4 la - 6 mm Hg, în repaus, la -10, -15 mm Hg, în timpul inspirului putând atinge -50, - 60 mm Hg, în inspirul profund. Ca organ fibro-elastic dilatabil în cavitatea toracică închisă, plămânul urmează cu fidelitate mișcările cuștii toracice prezentând variații de presiune și volum în același sens cu ale acesteia (Apostol - 1998). Datorită creșterii presiunii negative și volumului toraco- pulmonar, aerul atmosferic se deplasează în inspir spre teritoriul de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
creșteri moderate ale ritmului cardiac. Acesta prezintă valori mai mici în repaus la sportivii bine antrenați. La rândul său, mușchiul cardiac apare hipertrofiat și cu o densitate mai mare a mitocondriilor, favorizând extracția oxigenului, și mărirea cu aproximativ 40% a cavităților inimii. Paralel cu creșterea volumului-bătaie, urmată de cea a debitului cardiac, fenomenele de predominanță simpato-adrenergică determină vasoconstricție în teritoriul splanhic, succedată de comutarea masei sanguine circulante spre musculatura în stare de activitate. Tendința de creștere a presiunii arteriale în timpul efortului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
sau prezența unor afecțiuni cardiace. COMPLICAȚIILE LOCALE În funcție de nivelul topografic de apariție, care implicit dictează și severitatea lor, complicațiile locale pot fi clasificate în complicații superficiale (apărute la nivelul peretelui abdominal) - tabelul 161 și respectiv complicații profunde (apărute la nivelul cavității peritoneale). În funcție de momentul apariției, complicațiile locale pot fi clasificate în imediate (apar în primele 2 săptămâni postoperator) și respectiv tardive. Complicațiile locale intraperitoneale (profunde) Fistula pancreatică Una dintre cele mai severe complicații secundare duodenopancreatectomiei cefalice este fistula pancreatică. Întrucât până în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
organ (abcese drenate insuficient) sau a hemoragiei tardive. Odată stabilită indicația chirurgicală, chirurgul trebuie să aleagă opțiunea optimă de tratament, ținând cont de tipul intervenției anterioare și de starea generală a pacientului. Opțiunile disponibile sunt reprezentate de: toaleta riguroasă a cavității peritoneale urmată de drenajul adecvat al colecțiilor peripancreatice; refacerea anastomozei pancreaticoenterale; conversia anastomozei pancreatico-enterale în pancreato-gastrostomie; respectiv completarea pancreatectomiei [78-80]. Drenajul colecțiilor peripancreatice, propus ca o alternativă mai sigură completării pancreatectomiei, este o soluție viabilă în prezența unor fistule pancreatice
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
HERNIA RETROCOSTOXIFOIDIANĂ (MORGAGNI-LARREY) ETIOPATOGENIA Hernia Morgagni-Larrey se formează prin trecerea grăsimii properitoneale sau a viscerelor abdominale în cavitatea toracică printr-un defect diafragmatic anterior. Descrisă pentru prima dată de Giovani Morgagni [5, 30, 41], este cunoscută și sub alte denumiri [28, 30]: 1. hernie subcosto-sternală (Harrington 1951), 2. hernie retrocostoxi-foidiană (Denisart 1951), 3. hernie retrosternală (Warwich-Brown, 1953), 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
și Duchesne, 1965), 5. hernie diafragmatică anterioară (Dor și Emery 1956). Deși mulți autori folosesc pentru acest tip de hernie numele lui Larrey, în realitate acesta nu a descris un tip de hernie ci numai o cale de acces spre cavitatea pericardică prin fanta respectivă (și care ulterior i-a purtat numele). Cel mai frecvent se folosește denumirea de hernia Morgagni-Larrey. Hernia Morgagni-Larrey este observată cu o frecvență cuprinsă între 2% și 5% [7, 23, 28, 30, 41, 42]. În studiul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
acestei regiuni. Etiopatogenia congenitală a herniei poate lămuri toate modalitățile de afectare a diafrag-mului, de la o simplă zonă de slăbiciune, până la aplazia totală a regiunii sternale diafragmatice. Astfel, defectul poate fi existent încă de la naștere, ca o comunicare directă a cavităților pleurală și peritoneală sau ca o simplă hipoplazie a diafragmului anterior. Întrucât cele mai multe dintre herniile Morgagni prezintă sac peritoneal, poate fi un argument pentru apariția defectului în perioada fetală, când pleura și peritoneul sunt complet separate. În varianta cu hernie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
mai multe teorii cu privire la originea congenitală a herniei Morgagni-Larrey [6]:oprirea în dezvoltare a diafragmului secundară unei tulburări de irigație (Latarjet și Garricot);anomalie de poziționare a stomacului, care este împins cranial de către ficat (Browman);creșterea exagerată a intestinului în cavitatea peritoneală;malformație congenitală. La adulți hernia Morgagni-Larrey nu este acompaniată de malformații congenitale. În marea majoritate a cazurilor există asocierea factorului congenital cu factori favorizanți: obezitatea; cifoscolioza; slăbirea la bătrânețe; tumori abdominale, traumatisme abdominale și sarcina (acționând prin creșterea presiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
factorului congenital cu factori favorizanți: obezitatea; cifoscolioza; slăbirea la bătrânețe; tumori abdominale, traumatisme abdominale și sarcina (acționând prin creșterea presiunii intraabdominale); eforturile mari (prin creșterea presiunii intraabdominale) [38]. Creșterea presiunii intraabdominale împreună cu presiunea negativă intratoracică, asigură migrarea viscerelor abdominale în cavitatea toracică. Sediul obișnuit al herniei Morgagni-Larrey este partea dreaptă, atât la copii, cât și la adulți [23, 42]. Mult mai rar se dezvoltă pe stânga sau bilateral. Există și posibilitatea unui defect major prin aplazia zonei sternale a diafragmului. O
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
sternale a diafragmului (defect median de dimensiuni mari). Excepțional hernia poate evolua intrapericardic [30]. Defectele de dimensiuni mici sunt cele mai frecvente, în timp ce cele mari sau mediane sunt mult mai rare [2, 3]. Sacul herniar Format prin ascensionarea peritoneului în cavitatea toracică, sacul herniar este identificat în cele mai multe dintre situații. Acesta este însoțit de un lipom preherniar, format din grăsimea properitoneală sau a ligamentului falciform [20, 30]. Sacul lipsește în varianta intrapericardică. Am identificat sacul herniar la circa 75% dintre cazurile
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
și structurile toracice de vecinătate, însă se formează aderențe între sac și aceste formațiuni anatomice (care sunt în majoritate laxe și ușor de secționat). La cazurile congenitale cu hernie Morgagni-Larrey nu au fost necesare artificii tehnice de creștere a capacității cavității abdominale, care să primească organele herniate. Conduita față de sacul herniar Este recomandată rezecția sacului herniar. Aceasta este posibilă de fiecare dată în abordul toracic. Există situații, în cazul abordului abdominal, în care extirparea în totalitate a sacului herniar este dificilă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
hemoragii produse prin lezarea vascularizației viscerelor herniate sau prin rupturi sau depolisări ale organelor parenchimatoase abdominale aflate în vecinătatea orificiului herniar (ficat, splină); impun realizarea hemostazei „la vedere”; depolisări sau rupturi ale peretelui viscerelor herniate (necesită repararea prin sutură);deschiderea cavității pleurale în timpul disecției efectuate prin abord abdominal (impune sutura pleurei, cu drenajul cavității pleurale respective);deschiderea pericardului (necesită sutura acestuia);lezarea plămânului sau a viscerelor mediastinale (indiferent de calea de abord);în condițiile abordului prin toracotomie, se poate produce lezarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]